ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ziarul de Vâlcea a intrat în posesia tezei de doctorat a președintelui României, Nicușor Dan, intitulată „Courants de Green et prolongement méromorphe”, document obținut de la profesorul universitar Horea Bădău, în contextul în care profesorul de jrunalism la Paris susține că parcursul universitar declarat al lui Nicușor Dan este fals și că în acest moment cercetează dacă teza de doctorat este plagiată. Investigațiile sale sunt concentrate și pe un site nou apărut, IMPOSTORUL.COM.

Redacția ZdV a analizat în detaliu lucrarea și a consultat doi profesori universitari de matematică, cu experiență directă în școli doctorale și comisii de evaluare academică. Concluzia lor este una extrem de gravă: teza ridică probleme serioase de conformitate cu standardele academice, în special prin lipsa citării bibliografice pe pagini întregi de conținut teoretic.

Despre ce este teza și de ce citarea este esențială

Teza „Courants de Green et prolongement méromorphe” este o lucrare de matematică avansată, situată la intersecția dintre geometria aritmetică și teoria lui Arakelov. Este un domeniu extrem de specializat, construit aproape integral pe lucrări fundamentale consacrate, în special ale lui Gillet–Soulé și alți autori canonici.

Tocmai de aceea, spun experții consultați de Ziarul de Vâlcea, citarea exactă și locală nu este opțională, ci o condiție de bază a onestității academice.

Paginile care ridică cele mai mari semne de întrebare

Analiza atentă a documentului arată un tipar repetitiv și problematic:

– În capitolele introductive, după o pagină în care sunt menționate explicit lucrări de referință (Arakelov, Gillet–Soulé), urmează pagini consecutive de expunere teoretică fără nicio citare bibliografică pe pagină;
– Sunt prezentate definiții standard din teoria curenților de Green, condiții tehnice (a–e), relații funcționale și ecuații numerotate, fără ca cititorul să fie informat de unde provin aceste concepte;
– În secțiuni ulterioare apar leme și corolare numerotate, cu demonstrații schematice, tipice literaturii clasice din domeniu, dar fără indicarea sursei pe paginile respective.

Un exemplu relevant semnalat de experți îl reprezintă definirea curenților de Green și a proprietăților acestora, urmată de formule și relații explicative care reproduc structura clasică a lucrărilor de referință, însă fără marcaj bibliografic local. La fel, unele leme și corolare sunt introduse și demonstrate ca și cum ar fi simple construcții interne ale tezei, deși ele trimit conceptual la rezultate bine cunoscute în literatura de specialitate.

Alternanța care compromite apărarea

Un element-cheie subliniat de cei doi profesori consultați este alternanța suspectă din interiorul tezei: pe unele pagini, citarea este corectă și explicită; pe altele, citarea lipsește complet, deși conținutul este la fel de dependent de literatura consacrată.

Această alternanță demonstrează, în opinia specialiștilor, că autorul cunoștea regula citării, dar a aplicat-o selectiv. Or, în evaluările academice moderne, această practică este încadrată la omisiune de atribuire, o formă de plagiat academic.

Ce spun standardele de azi

Potrivit experților consultați, regula actuală este fără echivoc: orice pagină care conține definiții, leme, demonstrații sau construcții inspirate din alte lucrări trebuie să indice sursa pe acea pagină.

O bibliografie generală sau o trimitere vagă într-un capitol anterior nu acoperă paginile următoare.

De ce acest caz este exploziv

Nu discutăm despre un doctorand anonim, ci despre președintele României, un lider politic care și-a construit imaginea publică pe rigoare, legalitate și integritate. Tocmai de aceea, spun specialiștii, analiza trebuie să fie mai severă, nu mai indulgentă.

Ziarul de Vâlcea nu afirmă, în acest moment, existența unui plagiat demonstrat prin copiere textuală. Dar ceea ce documentăm este mult mai periculos pentru credibilitatea academică: folosirea extensivă a literaturii fundamentale fără atribuire locală, exact tipul de abatere care, în ultimii ani, a dus la retrageri de titluri de doctor.

Pe baza tezei „Courants de Green et prolongement méromorphe”, obținută de redacție, și a evaluării realizate de doi profesori universitari cu responsabilități în școli doctorale, concluzia este clară:

Doctoratul președintelui României ridică probleme serioase de integritate academică raportat la standardele de astăzi.

Într-o Românie în care doctorate au fost invalidate pentru mult mai puțin, tăcerea nu mai este o opțiune. Pentru că, indiferent de funcție, integritatea științifică nu se judecă politic...

Profesorul universitar Horea Bădău: „E o catastrofă!”

„E catastrofă: în 17 pagini din primele 20, pe care am apucat să mă uit, din cele 33 de teorie, nu este citat niciun autor, deși in bibliografia capitolului sunt menționați 16 autori. Încă nu am apucat să mă uit pe celelalte 33 de pagini de teorie.
 
Până acum Nicușor Dan a furat cu lopata, definiții, tot, și-a însușit tot.
 
 
În puținele pagini de început in care a menționat autori, Nicușor Dan a folosit o metodă pe care au folosit-o și alți plagiatori români: a scris conform sursei X și apoi a umplut o pagină fărăr să puna ghilimele niciunde, deci nu știe nimeni unde se termină ce a spus sursa și unde începe ce a spus el. 
 
 
Apoi și-a luat avânt și 17 pagini nu a mai pus nicio sursă”, afirmă profesorul parizian Horea Bădău pe contul său de Facebook.