„Fantoma de la Operă” a rulat în două versiuni, ultima avându-l în rolul principal pe binecunoscutul actor Gerard Butler. Filmul descrie drama unui băiat născut fără pomeții obrajilor care a reușit cu ajutorul unei slujnice să se ascundă în subsolurile Operei din Paris. Geniu muzical înnăscut, a deprins de unul singur arta coregrafică și a învățat să cânte la pian, la vioară și la alte instrumente depozitate prin magazii. Fără a fi văzut de nimeni în afară de servitoarea care l-a ajutat să fugă, băiatul devenit matur a ajuns să conducă, în fapt, Opera, regizând spectacolele, aranjând distribuțiile și lăsându-i pe cei din jur să creadă că au de a face cu o fantomă. Numai că mutilarea trupească și-a pus amprenta și asupra sufletului.
 
Exploatând teama oamenilor de necunoscut și folosind tot felul de trucuri, "Fantoma" de la Operă s-a transformat într-un personaj înfricoșător care nu a ezitat să recurgă la crimă atunci când cerințele nu i-au fost îndeplinite.
Filmul este evident o ficțiune însă cu un mic corespondent real. Căci ceva din spiritul acelui personaj pare să se fi mutat de pe malurile Senei la poalele Feleacului, în clădirea Operei din Cluj Napoca. În timpul spectacolului "The Armed Man – Misa pentru Pace" care a deschis stagiunea, candelabrele nu s-au mișcat, scena nu s-a zguduit, voci misterioase nu s-au auzit. În mintea organizatorilor s-a strecurat însă ideea rostirii unei rugăciuni în limba arabă către un Dumnezeu pe care locuitorii acestui areal, în marea lor majoritate, nu-l venerează. Nimic nu ar fi fost nelalocul lui dacă rugăciunea ar fi făcut parte din scenariul spectacolului însă, după cât se pare, ea a fost separată de actul artistic.
 
Numai că "Fantoma” s-a trezit față în față cu un grup de tineri care arborând steagul tricolor au cântat "Deșteaptă-te Române”. A fost o premieră pentru spațiul cultural românesc ne-obișnuit cu astfel de reacții din partea majorității, ci doar cu critici exprimate adesea într-un mod virulent de către reprezentanții unor minorități. De unde și prezența trupelor speciale chemate de organizatori spre a-i sălta pe cei cinci tineri, cu toate că aceștia nu făcuseră altceva decât să intoneze Imnul național fără a recurge la violență. 
 
N-a lipsit, bineînțeles, eticheta de "extremism” pe care mass-media a atașat-o evenimentului de la Cluj, catalogat drept un scandal provocat de câțiva naționaliști, xenofobi și fundamentaliști racordați la mentalitatea medievală și nu la cea europeană. Nimic critic la adresa declarațiilor făcute în aceeași zi, tot la Cluj, de către premierul Ungariei, Victor Orban, despre viitorul maghiar al Transilvaniei. 
 
În dorința ei de a regiza nu din umbră, ci fățiș, viețile românilor "Fantoma” multiculturalismului trece dincolo de granițele unei instituții, amenințând să cuprindă întreaga societate. Să-i cântăm cu toții "Deșteaptă-te Române”.