Separatiștii de la Tiraspol au solicitat Chișinăului inițierea unui dialog cu Transnistria „în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor, bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”, după ce Republica Moldova a decis să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, relatează vineri Agerpres.

Potrivit administrației de la Tiraspol, depunerea cererii de aderare a avut loc atât fără a ține cont de opinia regiunii transnistrene, cât și în afara cadrului consultărilor.

„Ignorarea completă a discuției asupra acestei probleme în formatele de negociere existente pune capăt procesului de soluționare și necesită o formalizare juridică internațională urgentă”, se arată într-un comunicat al așa-zisului minister de externe de la Tiraspol.

Tiraspolul susține în același text că decizia autorităților de la Chișinău „înseamnă disponibilitatea de a transfera suveranitatea Republicii Moldova către organele supranaționale de la Bruxelles și trecerea la utilizarea militaro-politică și economică finală a teritoriului Republicii Moldova de către Occident”. Însă Tiraspolul a încercat să facă același lucru prin apropierea sa față de Moscova.

Separatiștii transnistreni au solicitat „părții moldovenești” să inițieze un dialog cu Transnistria „în scopul unei reglementări civilizate definitive a relațiilor bazate pe existența pașnică, de bună vecinătate a două state independente prin semnarea unui acord interstatal cuprinzător”.

„Facem apel la Națiunile Unite, la OSCE, la mediatori și observatori în procesul de negociere, la comunitatea internațională în ansamblu cu cererea de a recunoaște realitatea care există de mai bine de treizeci de ani sub forma transnistrenilor. Republica Moldova trebuie să asigure respectarea dreptului poporului transnistrean la autodeterminare și să stabilească relații diplomatice cu Transnistria”, susțin separatiștii. Așa-zisul „popor transnistrean” conține peste 50% vorbitori de limba română, chiar dacă nu toți se declară români, ci unii se declară „moldoveni”.

Regiunea transnistreană a organizat anterior două referendumuri privind independența față de R.Moldova cu aderarea ulterioară la Federația Rusă. Este vorba despre referendumul din 1991 și 2006. În ambele cazuri, plebiscitul nu a fost recunoscut de către alte state, notează Deschide.md.

La fel, în 2008 și 2010, Transnistria a trimis scrisori către ONU, solicitând recunoașterea independenței și făcând referire la evenimentele din Kosovo.

Totodată, în aprilie 2014, Transnistria s-a adresat Moscovei cu o cerere privind recunoașterea independenței regiunii ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia.
 
Reacția promptă a Bucureștiului
 
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, vineri, „susținerea puternică a României față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute internațional”, informează Știri pe Surse.

„Azi, Transnistria a cerut recunoașterea independenței. Sunt în contact direct cu colegii din Chișinău. Am discutat cu omologul meu, ministrul Nicu Popescu, și colegii noștri își pregătesc poziția pe această temă. Aș vrea să vorbesc despre aceasta în timpul Consiliului Afaceri Externe azi, în fața colegilor. Folosesc această ocazie să reiterez susținerea puternică a României față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute internațional”, a spus șeful diplomației române înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe, care are loc la Bruxelles.

El a spus că ședința va avea ca subiect situația din Ucraina și răspunsul comunității internaționale la acțiunile agresive ale Federației Ruse. „Este foarte important ca astăzi să ne coordonăm la nivel transatlantic”, a arătat el.

Totodată, a afirmat că va vorbi și despre tema ajutorului către Republica Moldova „pentru a face față crizei, deoarece este nevoie de consolidarea sprijinului UE” pentru Chișinău.

„Republica Moldova se confruntă cu un număr mare de refugiați, de asemenea s-ar putea confrunta și cu o criză energetică. Deci, este foarte important să consolidăm reziliența Republicii Moldova”, a mai arătat șeful diplomației române.

Astfel, a anunțat că a trimis, alături de omologul din Austria, o scrisoare comună în care este solicitată mai multă asistență umanitară pentru Republica Moldova, pentru a face față acestor provocări.

„Vreau să salut cererea semnată ieri de președinta Republicii Moldova, președintele Parlamentului și de premier, în care era solicitat statutul de stat candidat U.E. al Republiciii Moldova. Republica Moldova este un stat partener bine pregătit și mă bucur că România își poate extinde sprijinul pentru ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene”, a mai spus ministrul Aurescu.
 
Lăsând declarațiile politice deoparte, este de neconceput o integrare a Republicii Moldova în U.E. cu tot cu Transnistria ostilă și ocupată de trupe ruse „de menținere a păcii”, decât fie prin demilitarizarea regiunii, fie prin separarea acesteia. Ambele scenarii sunt greu de imaginat la ora actuală. În 1992 a avut loc un război de secesiune pe Nistru, care a curmat aspirațiile Chișinăului de reunificare cu Bucureștiul. De atunci, trupele și muniția ruse nu au mai părăsit acel teritoriu decuplat de facto de Republica Moldova, iar asta în ciuda faptului că Rusia și-a luat angajamentul în 1999 că își va retrage trupele din regiune - lucru care nu s-a respectat până în prezent.

Adevărul istoric este că Transnistria nu a făcut parte din Basarabia înainte de anexarea sovietică a județelor din estul României (1940). După ocuparea Basarabiei, sovieticii au rupt nordul acesteia (Hotinul) și sudul (Bugeacul), alăturând în schimb o fâșie de teritoriu de dincolo de Nistru pentru a crea „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”. După destrămarea URSS în 1991, Hotinul și Bugeacul au rămas în componența Ucrainei. Desprinderea Transnistrei de actuala Republică Moldova ar fi o nedreptate istorică dacă nu se restituie la schimb teritoriile care au fost luate din componența sa atunci când i-a fost alipită Transnistria. Pe de altă parte, o eventuală dezintegrare a Republicii Moldova începând din partea estică ar putea însă duce la pierderea statalității acesteia - în sine tot o invenție sovietică - și la posibila Reunificare româno-română.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews