ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După retragerea trupelor din România, SUA se pregătesc să reducă și alte efective militare din Europa. Este vorba de aproximativ 3.000 de militari din Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Administrația Trump testează din nou răbdarea transatlantică, oferind un semnal discret mai multor capitale europene despre planul său iminent de a face o reducere marginală a forțelor americane în Europa de Est luna viitoare – o mișcare care deja provoacă reacții bipartizane la Capitol Hill și ridică întrebări privind angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de flancul estic al NATO, scrie Kyiv Post.

Pe măsură ce indignarea crește în legătură cu retragerea planificată a unei brigăzi rotative americane din România, mai multe surse au declarat pentru Kyiv Post că ajustarea este doar actul introductiv.

În discuții private, oficialii administrației au transmis aliaților că reducerile din România reprezintă doar faza întâi, urmând ca reduceri suplimentare să fie efectuate în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, posibil încă din mijlocul lunii decembrie – un calendar care ridică semne de întrebare în rândul diplomaților NATO, care încearcă să evalueze ce înseamnă aceasta pentru descurajarea pe cel mai expus front al alianței.

Doi oficiali occidentali familiarizați cu discuțiile SUA cu partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în calcul o reducere modestă a forțelor parțial pentru că armatele terestre europene sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenți, ceea ce face „adecvată” o recalibrare limitată a prezenței americane.

Oficialii, care au vorbit sub anonimat din cauza sensibilității comunicărilor diplomatice, au declarat că aliații au fost informați să se aștepte la o „posibilă” ajustare suplimentară anul viitor, după încheierea desfășurărilor rotative curente. Un post american a descris reducerile planificate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia drept „marginale”.

Pentru a liniști aliații îngrijorați, oficialii administrației au subliniat că nivelul trupelor americane din Polonia și statele baltice – cele mai fortificate poziții estice ale alianței – va rămâne neschimbat.

Aceștia au evidențiat cheltuielile „robuste” pentru apărare ale acestor țări și cooperarea strânsă cu forțele americane, accentuând că angajamentul Washingtonului față de NATO rămâne ferm.

Reacția Congresului: alarmă bipartizană

Anunțul vine pe fondul unei critici bipartizane crescânde față de decizia inițială din România, atât republicanii cât și democrații avertizând că mișcarea ar putea încuraja Moscova și submina unitatea alianței.

Așa cum a raportat anterior Kyiv Post, liderii comitetelor pentru servicii armate din Senat și Camera Reprezentanților au criticat public planul.

Joi, deputatul Mike Turner (R-OH), șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de reducerile dintr-o țară-cheie de pe prima linie NATO.

„Ca șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară NATO, sunt preocupat de rapoartele privind reducerea forțelor americane în România”, a scris Turner pe rețelele sociale. El a subliniat necesitatea unei prezențe americane „robuste și hotărâte” în Europa, mai ales pe fondul posturii agresive continue a Rusiei.

Congresmanul a legat direct problema trupelor de provocările recente ale Rusiei, citând incursiuni deliberate în spațiul aerian al țărilor de pe Flancul Estic ca dovezi ale ambițiilor mai largi ale Moscovei.

„Acțiunile agresive ale Rusiei împotriva țărilor de pe Flancul Estic, prin incursiuni deliberate în spațiul aerian, subliniază ambiția Rusiei dincolo de Ucraina”, a avertizat el.

Turner a concluzionat că sprijinul aliaților NATO de pe linia frontului nu este doar o chestiune de reasigurare, ci o problemă de securitate națională a SUA.

Din partea democraților, senatoarea Jeanne Shaheen (D-NH), membru de rang al Comitetului pentru Relații Externe din Senat, a emis o evaluare similar de directă. Ea a numit reducerile raportate „o mișcare profund eronată care subminează eforturile noastre de a pune presiune pe Putin pentru a veni la masa negocierilor și de a consolida capacitatea partenerilor europeni de a se apăra”.

Shaheen a lăudat România ca „aliat model”, subliniind găzduirea personalului militar american și angajamentul excepțional al țării de a cheltui 5% din PIB pe apărare.

„Această decizie transmite exact semnalul greșit lui Vladimir Putin, pe măsură ce continuă campania sa criminală în Ucraina și testează hotărârea NATO prin provocări împotriva altor state de pe linia frontului”, a spus ea, adăugând: „Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente și binevenite ale președintelui Trump de a pune presiune pe Putin pentru a veni la masa negocierilor.”

Senatoarea a pus, de asemenea, la îndoială dacă decizia a fost pe deplin coordonată în cadrul administrației, sugerând că Secretarul Apărării Pete Hegseth și subsecretarul Elbridge Colby ar fi acționat fără input de la Casa Albă, Consiliul de Securitate Națională, Departamentul de Stat sau Congres.

„Președintele Trump trebuie să clarifice angajamentul nostru față de aliați precum România”, a avertizat Shaheen, menționând că credibilitatea SUA în cadrul NATO este în joc.

Punctul de vedere al unui diplomat veteran: „compromis birocratic”, nu retragere strategică

Diplomatul veteran Daniel Fried, fost subsecretar de stat și unul dintre arhitecții politicii americane post-Război Rece în Europa de Est, a declarat pentru Kyiv Post că politica emergentă reflectă mai mult manevre birocratice decât o strategie coerentă.

„Există un dezbatere în curs în cadrul administrației Trump despre postura globală a forțelor”, a explicat Fried. Facțiunile concurente includ susținătorii unei strategii „Asia First” axate pe China, adepții abordării „Fortăreața America de Nord” care prioritizează apărarea hemisferică și conservatorii tradiționali de securitate națională care „privesc serios amenințarea rusă”.

Fried a numit reducerea „o greșeală”, susținând că orice diminuare vizibilă a prezenței americane în Europa „trimite semnalul greșit lui Putin” într-un moment în care Rusia continuă agresiunea împotriva Ucrainei și NATO. „Sugerează că nu suntem pregătiți să rezistăm acelei agresiuni”, a spus el.

Totuși, Fried a remarcat că reducerile anunțate sunt limitate și în mare parte simbolice. „Numerele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar”, a spus el, adăugând: „Dar semnalul este prost.”

El a apreciat criticile bipartizane din Congres, citând declarațiile senatorului Roger Wicker și ale deputatului Mike Rogers, liderii republicani ai comitetelor pentru servicii armate, care au denunțat împreună mișcarea drept „necoordonată și contrară strategiei președintelui.”

Fried a subliniat, de asemenea, că nu toate evoluțiile sunt negative. „Cel puțin administrația nu retrage forțele din Polonia sau statele baltice”, a spus el. „Acele desfășurări sunt coloana vertebrală a apărării NATO împotriva agresiunii ruse.”

Diplomatul veteran a descris decizia drept „un compromis birocratic” – o concesie simbolică celor din administrație care militează pentru reduceri mult mai mari.

„Se pare că cei care doreau o retragere majoră din Europa au obținut mult mai puțin decât și-au dorit”, a spus Fried, adăugând: „Este un simbol prost, dar nu o retragere strategică.”

În ceea ce privește dacă decizia este finală, Fried a oferit un avertisment familiar: „În Lumea Trump, nimic nu este stabil. Întotdeauna există loc pentru schimbarea cursului.”

El a îndemnat la presiune continuă din partea Congresului și a aliaților, lăudând răspunsul public moderat al României drept „abordarea corectă.”

Fried a încheiat într-o notă precaut optimistă: „Dacă acestea se dovedesc a fi doar retrageri simbolice, nu o reducere majoră, nu este bine – dar nici dezastruos.”