ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Comisia Europeană a lansat marți un nou organism pentru combaterea „manipulării informațiilor străine” - o mișcare despre care Bruxelles-ul spune că ”va proteja democrația”, dar care extinde semnificativ rolul UE în supravegherea alegerilor și a dezbaterii publice.

Inițiativa face parte din cadrul mai amplu al „Scutului European al Democrației”, un cadru pe care Comisia îl susține necesar într-o lume în care informațiile ”au devenit din ce in ce mai mult o armă”.

Comisarul pentru justiție, Michael McGrath, a lansat oficial „Centrul European pentru Reziliență Democratică” în timpul unui prânz cu miniștrii la Consiliul Afaceri Generale.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a susținut că Centrul este necesar într-o lume în care informațiile „sunt transformate în arme”, susținâdn că acesta se va asigura că dezbaterea rămâne „deschisă și corectă”.

Preocuparea multora nu este legată de campanii de influență străină, ci cât de departe va merge răspunsul UE.

Noul Centru va face mai mult decât să partajeze informații. Acesta are sarcina de a consolida „alegeri reziliente”, de a elabora un plan european comun pentru combaterea manipulării informațiilor străine, de a se coordona cu organizațiile media și platformele online și chiar de a organiza grupuri de cetățeni sub supravegherea Comisiei.

Luate împreună, măsurile sugerează că Bruxelles-ul își consolidează rolul în gestionarea modului în care informațiile și dezbaterile politice sunt gestionate în întregul bloc.

Deși textul oficial spune că Centrul va funcționa „cu respectarea deplină a competențelor naționale”, structura sa sugerează ceva mai mult decât o simplă cooperare voluntară.

Comisia va sprijini Centrul prin propriul secretariat și va consolida coordonarea cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu sistemul de alertă rapidă al UE, care monitorizează campaniile de dezinformare suspectate.

În practică, acest lucru plasează Bruxelles-ul în centrul deciziilor privind modul în care sunt definite și abordate „amenințările informaționale”.

Preocuparea mai generală este că, în numele protejării UE de interferențele externe, Uniunea continuă să își extindă capacitatea de a influența procesele electorale, discursurile publice și dinamica politică internă. 

Ceea ce se consideră „dezinformare” sau „manipulare” nu este o întrebare neutră. Astfel de judecăți pot modela campaniile electorale și pot afecta libertatea guvernelor naționale și a partidelor politice.

Comisia citează datele Eurobarometru care indică faptul că 42% dintre cetățeni consideră manipularea externă ca o amenințare serioasă la adresa democrației, deși sondajul nu definește clar ce se consideră „manipulare”.

De asemenea, se așteaptă ca Centrul să colaboreze cu țările candidate, extinzând această abordare dincolo de granițele actuale ale UE. Acest lucru ar integra standardele conduse de Bruxelles în statele care doresc să devină membre, modelându-le politicile înainte de a adera oficial la bloc.

Europarlamentarul Fernand Kartheiser a reacționat pe X, calificând lansarea drept „o amenințare gravă” la adresa dezbaterii publice deschise și a libertății de exprimare. Acesta spune că, sub masca apărării democrației, se instituie un mecanism extins de control. Într-un videoclip  pe X, Kartheiser susține că acest centru își propune să manipuleze alegerile și să impună reguli inventate de Bruxelles, transformând apărarea democrației într-un instrument de control al informațiilor și al libertăților publice.

Alte conturi și analiști independenți avertizează că acest centru va instituționaliza o formă „soft” – dar extrem de eficientă – de cenzură paneuropeană, mai ales în preajma alegerilor, unde orice opinie incomodă poate fi etichetată drept „dezinformare” sau „interferență”.