ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


USR-iștii soroșiști ocupă Basarabia! Două instituții-cheie din Republica Moldova sunt deja conduse de români care și-au luat cetățenia moldovenească. E vorba despre Banca Națională de la Chișinău și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. În paralel, mai mulți USR-iști soroșiști sunt acum consilieri pe lângă guvernul de la Chișinău.

Senatoarea USR Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în România, a fost numită la 22 decembrie de Parlamentul de la Chișinău guvernator al Băncii Naționale.

Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu în ziua în care fostul guvernator Octavian Armașu a fost revocat din funcție.

Anca Dragu a lucrat mai mult de 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional și a fost ministru al finanțelor publice în Guvernul României. În 2020 a fost aleasă președinte al Senatului României.

În noiembrie 2022, Daniel-Marius Staicu a fost numit de către Guvernul Republicii Moldova în funcția de director al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor pe un termen de cinci ani.

Anterior, Daniel-Marius Staicu a fost șef al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România. În 2021, Staicu fusese numit în funcția de director în cadrul Direcția conformitate Victoriabank – grupul financiar deținut de Banca Transilvania.
 
Pe lista cetățenilor români numiți de UE în Republica Moldova mai figurează cel puțin zece nume: Comsin Dinescu, Daniel Funeriu, Dragoș Ciuparu, Nicoale Grigore, Gabriela Scutea, Alexandru Săndulescu, Victor Wili Apreutesei, Victor Giosan, Anca Boagiu, Irina Alexe, potrivit Agora.md.
 
 
Încă o funcție-cheie din Moldova, rîvnită de o politiciană din România
 
Ramona Victoria Strugariu, licențiată în drept, cu master în drept european la activ, care este cetățeană a României, este printre candidații pentru funcția vacantă de director al Institutului Național al Justiției (INJ) din Republica Moldova, notează Noi.md.

Consiliul INJ informează că a anunțat în data de 10 decembrie 2024, concurs pentru suplinirea funcției vacante de director al Institutului și că etapa de recepționare a dosarelor a durat 30 de zile lucrătoare.

În rezultat, au fost înregistrați trei candidați, printre care se regăsește și politiciana din România:
-Natalia Balaban, licențiată în drept, master în drept, master în științe economice, master în administrarea afacerilor internaționale; -Anatolie Munteanu, licențiat în drept, master în drept penal; -Ramona Victoria Strugariu, licențiată în drept, master în drept european.

Consiliul INJ mai precizează că, în perioada următoare, se va întruni pentru a examina dosarele depuse, iar, în funcție de admisibilitatea acestuia, va stabili data, ora și locul desfășurării interviului.
 
 
Numirea cetățenilor români în funcții-cheie în Moldova: cum au reacționat participanții la un sondaj de opinie
 
Compania de cercetare sociologică IMAS a prezentat joi rezultatele studiului Barometrul Socio-Politic, potrivit Noi.md.

În cadrul sondajului, respondenții și-au exprimat opiniile în privința mai multor aspecte sociale, economice și politice, inclusiv față de numirile în funcții importante de stat în Republica Moldova a unor persoane străine.

Astfel, întrebați, dacă sunt de acord sau nu cu faptul că în funcții importante ale statului (Procuratură, ministere) sunt numite persoane din România, 62 la sută din cei intervievați au răspuns că nu sînt de acord; 28% - sînt de acord, iar 10 la sută au menționat nu știu/nu răspund (NȘ/NR).

În privința faptului că la conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost numită o persoană din România, Anca Dragu, 57 la sută și-au exprimat dezacordul; 27% - sînt de acord, iar 16 la sută au răspuns cu NȘ/NR.

Despre faptul că Anca Dragu a obținut cetățenia Republicii Moldova prin decret prezidențial cu o zi înainte de a fi numită în funcție, 61 la sută din respondenți au spus că nu sînt de acord; 24% - sînt de acord, iar 15% au răspuns cu NȘ/NR.