ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un articol publicat de site-ul Inpolitics.ro demontează, cu argumente mai mult decât solide, un demers lansat de consilierii generali ai USR.
 
Aceștia au propus ca filosofului Mihai Șora să i se acorde titlul de cetățean de onoare al Capitalei  ”pentru recunoașterea activității sale și a contribuției aduse la dezvoltarea și promovarea valorilor culturale românești”. 
 
Numai că, scriu jurnaliștii de la site-ul citat, filosoful Mihail Șora nu este chiar o icoană de pus în perete, așa cum îl văd USR-iștii sau diverse personaje din elita intelectuală. Și nici un erou anti-fesenist. Lăsând la o parte trecutul îndepărtat, din epoca comunistă, în care Mihai Șora a deținut funcția de consilier al Anei Pauker în mandatul acesteia de ministru al Externelor sau perioada în care a fost șef peste edituri comuniste în ani de prigoană cruntă, Inpolitics.ro amintește că filosoful român s-a remarcat activ și în anii 90. Cu ce? Cu faptul că Mihai Șora nu a demisionat niciodată din guvernul Petre Roman, în semn de protest față de mineriada din iunie 1990 sau față de orice altceva.


„Consilierii generali ai USR propun acordarea titlului de Cetățean de Onoare al Capitalei filosofului Mihai Șora, ”pentru recunoașterea activității sale și a contribuției aduse la dezvoltarea și promovarea valorilor culturale românești”. O inițiativă față de care nu am avea nimic de comentat, în principiu, dacă nu ar veni argumentată oficial cu o imensă minciună. Una care, din nefericire, s-a perpetuat cu buna știință a personajului din epicentrul ei, generos susținut pe flancuri de diverse entități intelectuale.
 
"Se confera titlul de cetatean de onoare al municipiului Bucuresti domnului Mihai Sora, in semn de recunoastere a activitatii sale si a contributiei la dezvoltarea si promovarea valorilor culturale romanesti”, se arata in proiectul de hotarare al USR, inițiat de Alexandru Gădiuță, care spune despre Mihail Șora că este "un reper de civism, de implicare si participare” și care este semnat de membrii grupului de consilieri ai USR.

"Ca filosof si eseist a avut o activitate publicistica remarcabila. (…) Sora a avut o contributie importanta in societatea romaneasca prin activitatea sa profesionala desfasurata in cadrul Editurii de Stat pentru Literatura si Arta (redactor-sef intre anii 1954 – 1969), unde s-a remarcat ca fiind fondatorul unei noi colectii de carti, ‘Biblioteca pentru Toti’, Editurii pentru Limbi straine (sef de sectie intre anii 1951 – 1954), Ministerului de Externe (referent de specialitate intre anii 1948 – 1951) ", se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Din ea, mai aflăm că ”Mihai Șora a fost redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă între 1959 și 1969, fiind fondatorul colecției de cărți ”Biblioteca pentru toți”, șef de secție între 1951 și 1954 la Editura pentru limbi străine și a fost primul ministru al Învățământului după căderea regimului comunist, în guvernul Petre Roman.
Și-a dat demisia din guvern în semn de protest față de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din guvern care a făcut acest gest de onoare, refuzînd mai apoi să mai ocupe funcții în cadrul administrației de stat” (s.n.).

Nu vom discuta aici despre faptul că Mihai Șora a fost consilierul Anei Pauker în mandatul acesteia de ministru al Externelor. Nici despre faptul că reputatul cărturar a deținut șefiile unor edituri comuniste în anii cei mai teribili pentru cultura română, ’50-’60. Niște funcții cam greu accesibile intelectualilor fără dosare beton.
Ne vom opri, însă, asupra unei minciuni grosolane care, din păcate, se încadrează în efortul unora – tot mai mulți – de a falsifica istoria cu orice preț, inclusiv cea recentă.

O spunem răspicat: Mihai Șora NU a demisionat niciodată din guvernul Petre Roman, în semn de protest față de mineriada din iunie 1990 sau față de orice altcceva.
Nu doar că Șora și-a dus mandatul, liniștit, pînă la capăt, dar, mai mult de atît, el a discutat cu Petre Roman, premierul de atunci, despre rămînerea sa și în al doilea guvern fesenist din 1990. Nu a reușit, fiind preferat Gheorge M.Ștefan.

Am putea pune dezinformarea crasă pe seama tinereții consilierilor USR, unii, probabil, nici măcar născuți pe atunci.

Numai că Șora însuși perpetuează această minciună.
"În 1990, proaspăt ministru al învățământului (– funcție din care mi-am dat demisia șase luni mai târziu, în iunie 1990, din cauza mineriadelor, fără a mai reveni, ulterior, în nicio poziție politică, în absolut niciun guvern), am fost sunat acasă de o Mărime, care m-a întrebat dacă nu vreau o locuință (nu-știu-ce-casă din nu-știu-ce-cartier-șic al capitalei)” scria filosoful în iunie 2015, pe propria pagină de Facebook.
Despre așa-zisa demisie a lui Șora din guvernul Roman nu există, de altfel, nicio relatare în presa vremii”.

Articolul integral poate fi citit AICI.