Vineri este ultima zi în care Marea Britanie are calitatea de membru al Uniunii Europene. De la miezul nopții, Marea Britanie va  părăsi definitiv  blocul comunitar. O ieșire care, în ultimii doi ani, a fost prezentată în presa mainstream mai mult ca o înfrângere pentru britanici și nu ca un viitor dezastru pentru clasele conducătoare din UE.

Marea Britanie, membră a comunității europene din ianuarie 1973, se va retrage oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23:00 (n.r. 1 februarie, 01:00, ora României). Va urma o perioadă de tranziție, până pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Irlanda de Nord va continua să aibă statut special și după perioada de tranziție, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relațiile post-Brexit. Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obțină până la sfârșitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relațiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit. 

După acel de neuitat referendum din iunie 2016, în care s-a susținut că Marea Britanie s-a pripit la vot și a ales calea greșită, tragediile economice pe care tot soiul de experți le profețeau nu s-au îndeplinit. Mai mult, trebuie amintit că produsul intern brut al Marii Britanii a crescut mai mult decât cel al zonei euro anul trecut, adică cu 0,3 la sută.

 

Piața lor bursieră, care ar fi trebuit să fie atacată de „lăcuste”, a arătat un salt de 12 la sută. Nu este un semn al dezastrului financiar, deși nici nu se poate numi boom. E adevărat că moneda britanicilor s-a devalorizat, dar nu s-a prăbușit.În ciuda opoziției mass-media, a piedicilor impuse de Uniunea Europeană, a tehnicilor birocratice și a opoziției puternice a elitelor europene,  urmează să confirme că britanicii au făcut alegerea corectă, într-o Europă care, de obicei, nu este înclinată să accepte decizia luată de alegători.

Deocamdată nimeni nu poate prezice viitorul. Va depinde de pragmatismul sănătos al britanicilor pentru a trata cât mai bine anumite condiții cu Bruxelles-ul. Dar, după cum arată cazul Huawei, compania chineză care instalează noua tehnologie 5G și pe care americanii o au în vizor, premierul Boris Johnson se gândește la afacerile ale țării sale. .Uniunea Europeană nu va permite Marii Britanii să beneficieze de avantajele pieței unice europene după Brexit dacă Londra nu va respecta standardele comunitare, a avertizat recent David Sassoli, președintele Parlamentului European. Uniunea Europeană nu va semna niciun acord comercial post-Brexit „prin care Marea Britanie să aibă acces la piața unică europeană, dacă nu va respecta înaltele standarde sociale, ecologice și drepturile în domeniul muncii”, a declarat David Sassoli într-un interviu acordat Funke Mediengruppe.

 

 

Dacă Marea Britanie a fost de acord să plătească ceea ce a promis pentru bugetul 2014-2020, Londra nu  va mai da o liră pentru bugetul 2021-2027. Ținând cont că Marea Britanie a fost un contribuabil substanțial la bugetul UE, contribuind la el mai mult decât primea, Uniunea va rămâne în 2021 cu 12 miliarde de euro mai puțin, conform calculelor AFP, și cu un total de 84 de miliarde mai puțin pe durata a șapte ani. O gaură uriașă într-un moment în care sunt promise sute de miliarde pentru Green Deal.

În schimb, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condițiile în care politicieni din Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor pledează pentru independență, pe fondul nemulțumirii față de ieșirea țării din Uniunea Europeană. Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoțian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independența Scoției, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinței scoțienilor.