Anunțul Consiliului Județean Brașov că va folosi maghiara și germana ca limbi suplimentare pe lângă română și engleză în inscripțiile din recent-finalizatul Aeroport Internațional din Ghimbav (localitate de la periferia Brașovului) a stârnit reacții contradictorii printre cei care au comentat comunicatul oficial, postat pe Facebook. Președintele Consiliului Județean Brașov motivează decizia ca o transpunere a „caracterului multicultural-istoric al județului Brașov” și ca pe un fel de mulțumire pentru susținerea financiară venită din județele Covasna și Harghita, județe românești ce au redirecționat către capitala de județ Brașov o parte din fondurile alocate lor de Guvernul României. Prin această declarație cu iz autonomist, Adrian-Ioan Veștea (PNL) pare să nege caracterul românesc al județelor din centrul României și inaugurează un multilingvism comparabil întrucâtva cu cel promovat de partidele pro-ruse din Republica Moldova, în încercarea lor de a eluda cât mai mult rolul limbii române. 

„Inscripționare în 4 limbi, în interiorul terminalului Aeroportului Internațional Brașov!

Consiliul Județean Brașov va iniția demersurile necesare pentru ca sistemul de inscripționare și semnalizare în interiorul terminalului de pasageri al Aeroportului Internațional Brașov să prevadă prezentarea denumirilor în limbile maghiară și germană, pe lângă cele în română și engleză. 

Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, susține ideea că signalistica din terminal trebuie să fie trilingvă – română, maghiară, germană –, reflectând astfel caracterul multicultural-istoric al județului Brașov și implicit limbile principalelor grupuri etnice care viețuiesc în acest spațiu, la care se adaugă limba engleză, ca limbă unanim recunoscută în domeniul aviatic. 

„Proiectul Aeroportului Internațional Brașov a fost de la bun început susținut de județele Covasna și Harghita, care au venit alături de noi în toate demersurile pe care le-am realizat în direcția implementării acestei investiții esențiale nu doar pentru județul Brașov, ci pentru întreaga zonă. Apreciem ajutorul și susținerea pe care președinții consiliilor județene Covasna și Harghita le-au acordat proiectului nostru, inclusiv prin susținerea alocărilor financiare de la guvern destinate Aeroportului Brașov. Chiar dacă Airports Council International (Comunitatea internațională a aeroporturilor) recomandă ca în signalistica folosită în interiorul terminalelor să se folosească limba engleză, ca principala limbă de circulație internațională, alături de limba oficială din țara respectivă, noi considerăm obligatorie includerea limbilor maghiară și germană, pentru a sublinia bogăția multiculturalității și interculturalității Brașovului, care conferă unicitate județului nostru”, afirmă președintele CJ Brașov Adrian-Ioan Veștea”, este comunicatul postat luni pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Brașov. 

Din comentariile internauților rezultă că ideea i-a aparținut, inițial, lui Tudor Benga (USR Brașov) și a fost preluată cu încântare de aliații de la partidul „național” liberal.

Ne întrebăm dacă autoritățile vor avea „amabilitatea” să traducă trilingv și plăcuțele de pe monumentele ostașilor români care au murit eroic în luptele pentru dezrobirea Brașovului și a localităților din Țara Bârsei în campaniile militare din perioada 1916-1918. De altfel, întrebări își pun și românii brașoveni care au comentat năstrușnica decizie a „județenei de partid” progresist:

„Toate aeroporturile din lume au indicatoarele numai în limba oficiala a tarii și în engleza. Noi sa fim mai cu moț facem în 4 limbi ca sa derutam si mai mult calatorii. Mai sunt idei năstrușnice?”, se întreabă Octavian C.

„Din pură curiozitate, câți bani de la bugetul României au alocat aceste două consilii județene? Parte din România de altfel, română și engleză super suficient, restul să învețe limba ROMÂNĂ”, recomandă Adrian P.

„Ce bataie de joc... si in "romani” de ce nu scrieti?”, întreabă retoric Mihai Andrei C.

„Pot sa înțeleg Engleză ( este și Normal) și Maghiara dar Germana? De ce atunci nu Italiana?”, ironizează situația și Davide Z.

„Nu cred că sunt suficiente patru limbi, mai adăugați două...”, îndeamnă Vasile A. D.
 
„CORONA era cea mai veche denumire a Brașovului, deci musai să puneți inscripții și în LIMBA LATINĂ! Vedem atunci câți din clasa politică au trecut clasa a opta la limbi clasice!”, propune Eugen D.

„F. ușor sunt influențați edili noștri ..! Sa le facă pe plac unora ...”, constată Sorin B.

„Pe nici un aeroport din LUME nu există decât engleză și limba OFICIALA a țării respective!
Ce e cu țigănia asta cu 4 limbi?!?!
Când o să înțeleagă toți că singura limbă OFICIALA este și va fi LIMBA ROMÂNĂ!! Vă visați Elveția?! Sau ați promis, pentru voturi, că România va avea mai multe limbi oficiale?!??
Brașovul este un județ cu populație majoritar româna. Deci care este treaba, PNL?!?!?
Destul!!! Ați făcut un referendum pe această temă sau ne-o băgați pe gât așa cum ați făcut cu legea care te OBLIGĂ să vorbești limba maghiară dacă lucrezi în administrația publică sau în sănătate în județele HR,CV,MS. DA, EXISTĂ LEGE ÎN ACEST SENS DE PE VREMEA LUI TĂRICEANU! OARE CÂND O FI O LEGE CA TOȚI CETĂȚENII ROMÂNI, INDIFERENT DE NATIONALITATE, SĂ ȘTIE LIMBA ROMÂNĂ?!?!
Hai că m-ați scos din sărite!!!!”, a tunat Tatiana C.

„Sînteți de toată pomina !”, concluzionează Moise H.

Au existat și comentarii aprobatoare, mai puțin numeroase decât cele revoltate, dar scrise toate în limba română, indiferent de opinie. Le puteți citi integral accesând sursa comunicatului

Prin comparație, Aeroportul Internațional din Târgu Mureș, numit „Transilvania Airport”, care atrage deja pasageri din județele Mureș, Harghita și Covasna - populate și de maghiari -, are majoritatea inscripțiilor în engleză și română, după cum se poate observa din fotografiile postate pe pagina oficială de Facebook

Localitatea Ghimbav a prezentat interes pentru zbor încă din perioada interbelică. Pe atunci se produceau la Ghimbav motoare și avioane, fiind mai târziu și locul de unde decolau avioanele militare aflate în misiune de război. Din 1968, producția de aparate de zbor s-a axat în principal pe elicoptere, atât civile cât și militare. IAR Ghimbav devine în 1978 singurul producător mondial al versiunii militare a elicopterului PUMA, potrivit paginii web a fabricii românești.
 
Aeroportul civil de la Ghimbav, județul Brașov, este un proiect de infrastructură ale cărui origini se găsesc în anii 80 ai regimului Ceaușescu și a cărui finalizare s-a aflat, ulterior, pe agenda promisiunilor tuturor campaniilor electorale locale de după 1989, în majoritatea lor câștigate de PD-L și PNL. Cu toate acestea, din 1989 și până în 2019, politicienii se pare că au muncit exclusiv la ... disputa lingvistică, finele anului 2020 găsindu-i cu aeroportul terminat, dar încă neinaugurat. Oare îl vor deschide în 2021, cel mai probabil pe 15 martie?