ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


VIDEO: Neurosurgeon Steven D. Chang, MD, interviews Stefan A. Mindea, MD, Director, Minimally Invasive Spinal Surgery (https://stanfordhealthcare.org/). Dr. Mindea discusses the diagnosis of various spinal disorders and available treatment options. Speakers: Steven D. Chang, MD and Stefan Mindea, MD, Neurospine Surgeon (28 iulie 2009)  

Jurnalista Liliana Naclad oferă pe pagina sa de Facebook o ediție de excepție a emisiunii sale de la Antena 3 Constanța - VIDEO mai jos - cât și o apărare fermă a Părintelui-medic Ștefan Mindea, venit în țară de la Stanford - VIDEO mai sus - , din nou linșat mediatic, cu buton de pornire a atacului din zona curtezanelor soroșiste ale sinecuristului Vasile Bănescu:

De la Stanford la Constanța și din sala de operații in altar
 
 
 
„Am întâlnit, în viața mea, mii de oameni dar niciunul mai hărăzit decât părintele doctor Ștefan Mindea, specialist în neurochirurgie ultra-minim invazivă. Este un om plin de daruri pe care nu doar le-a primit, ci le-a și multiplicat pentru sine și pentru semeni, așa cum Hristos ne cere. Medic, preot, tată a șapte copii și capul unei familii frumoase, construite alături de soția sa, Magda, care a ales să renunțe la cariera de medic anestezist pentru a-și împlini menirea de mamă și soție. Sper să o vedeti curând într-o nouă ediție a „Misiunii personale”.
 
Revenind la părintele-medic, m-au uimit determinarea, verticalitatea, profunzimea și asumarea sa. Despre profesionalism nu mă pronunț eu, ci las zecile de mii de mărturii ale pacienților să vorbească — le găsiți cu ușurință. Tot acolo veți descoperi și un construct de imagine negativă, care, în convingerea mea, nu este întâmplător, ci rezultatul unor interese care nu fac loc excelenței în medicină. Părintele medic este detașat de subiect pentru că, așa cum a spus în emisiune are multe de oferit pacienților, se stie corect înaintea lui Dumnezeu și astfel de preocupări i-ar răpi din timpul și așa foarte puțin.
 
Sunt recunoscătoare lui Dumnezeu că am avut privilegiul de a-l întâlni și de a vi-l aduce în față, dumneavoastră, celor care urmăriți Antena 3 Constanta și, în mod special, emisiunile mele.
 
Veți descoperi la „Misiune personală”, cum a trecut peste încercările vieții, cum s-a adaptat unui sistem medical diferit, venind de la experiența Stanford University la Constanța, și cum reușește să fie atât de firesc între cabinet și altar. Sunt rari astfel de oameni și, din păcate, prea des ne îngropăm valorile.”, conchide jurnalista Liliana Naclad, revenind cu apărarea medicului-preot într-o nouă postare:
 
Cazul Mindea: când acuzațiile nu vizează doar un om, ci încrederea în medic și în preot
 
PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
 
„În această Săptămână a Patimilor, am fost asaltată.
 
De cunoscuți și necunoscuți.
 
De întrebări, de reproșuri, de acuzații.
 
Nu pentru ceea ce am spus, ci pentru ceea ce am ales să fac: să aduc în fața telespectatorilor, într-o ediție a emisiunii „Misiune personală”, un om. Un medic. Un preot. Pe dr. Ștefan Mindea.
 
Într-o societate în care încrederea este deja fragilă, cazul preotului doctor Ștefan Mindea depășește dimensiunea unui simplu dosar și devine o problemă de fond: modul în care acuzațiile publice pot afecta nu doar reputația unei persoane, ci însăși încrederea în profesii esențiale.
 
Pentru că, dincolo de un nume, în acest caz sunt atinse două repere fundamentale ale societății: medicul și preotul.
 
Primul este cel în mâinile căruia oamenii își pun sănătatea, celălalt este cel în fața căruia își deschid sufletul. Atunci când ambele ipostaze sunt puse sub semnul suspiciunii, impactul nu mai este individual, ci profund colectiv.
 
Valul de reacții a fost declanșat de un document al Tribunalului Iași, încheiat, paradoxal, cu o frază care ar fi trebuit să tempereze orice judecată:
 
„Precizăm faptul că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.”
 
Și totuși, trăim într-o realitate în care această frază este citită, dar nu și înțeleasă.
 
În care acuzația devine verdict.
 
În care zgomotul acoperă adevărul.
 
Am fost acuzată inclusiv că nu m-am documentat cu privire la activitatea sa profesională în Statele Unite.
 
De aceea, aleg să răspund nu emoțional, ci factual.
 
Dr. Ștefan Mindea a activat în cadrul Stanford University School of Medicine, unde a deținut titulatura de Clinical Assistant Professor of Neurosurgery, fiind implicat în programe de chirurgie spinală minim invazivă (documente Stanford pe care le anexez).
 
Acestea nu sunt afirmații.
 
Sunt documente instituționale.
 
Dar dincolo de titulaturi, există un criteriu mult mai greu de contestat: recunoașterea academică.
 
Profilul său din Google Scholar, pe care îl anexez, evidențiază lucrări științifice publicate în domeniul neurochirurgiei, citate în literatura de specialitate. În același sens, profilul din ResearchGate confirmă prezența sa în circuitul științific internațional, unde cercetarea este vizibilă, accesată și utilizată de alți specialiști.
 
Aceste platforme nu validează imaginea, ci contribuția.
 
Nu notorietatea, ci relevanța.
 
A fi prezent și citat în aceste baze de date înseamnă că activitatea ta profesională a depășit nivelul practicii individuale și a intrat în dialog cu comunitatea științifică.
 
În același timp, literatura medicală americană confirmă că procedurile invocate în acuzații există și sunt utilizate în practica modernă. Chirurgia spinală minim invazivă este recunoscută pentru reducerea traumei tisulare și pentru recuperarea mai rapidă a pacienților. Procedurile realizate sub ghidaj imagistic, inclusiv CT, sunt metode standard de creștere a preciziei intervențiilor, iar produsele utilizate în neurochirurgie, precum cele invocate în spațiul public, au corespondent real în practica medicală.
 
Toate aceste elemente conduc la o concluzie limpede:
 
nu existența metodelor este în discuție.
 
Nu vorbim despre proceduri inexistente.
 
Nu vorbim despre produse fără uz medical real.
 
În aceste condiții, miza reală a cazului se mută în altă zonă: modul concret în care aceste metode ar fi fost prezentate și aplicate într-un caz individual.
 
Aceasta este diferența esențială dintre realitatea medicală și interpretarea juridică.
 
Pentru că nu orice utilizare a unei metode recunoscute este automat corectă, după cum nici simpla existență a unei acuzații nu echivalează cu vinovăția.
 
Dar această distincție, atât de importantă, pare să se piardă în spațiul public.
 
Și poate nu întâmplător.
 
Pentru că trăim zilele în care, simbolic, istoria se repetă:
 
unii acuză cu ușurință,
 
alții, nedumeriți, aleg să tacă.
 
Iar între aceste două extreme, adevărul rămâne suspendat.
 
Iar efectul acestui mecanism nu este unul minor.
 
Pentru că atunci când un medic este prezentat ca înșelător, iar un preot ca lipsit de integritate, nu este afectată doar imaginea unei persoane.
 
Este afectată încrederea în două dintre cele mai profunde repere ale societății.
 
Încrederea pacientului în medic.
 
Încrederea credinciosului în preot.
 
De aceea, cazul Mindea trebuie privit cu echilibru.
 
Nu pentru a nega dreptul la investigație sau la justiție, ci pentru a păstra distincția dintre fapt și interpretare, dintre acuzație și probă.
 
Pentru că, în lipsa acestei distincții, nu riscăm doar să greșim în evaluarea unui caz.
 
Riscăm să pierdem ceva mult mai profund:
 
încrederea care ține o societate în picioare.
 
Eu nu pot să tac.
 
Pentru că l-am văzut.
 
L-am auzit.
 
I-am văzut dedicarea față de oameni.
 
I-am cercetat parcursul profesional.
 
Și, poate cel mai important, am înțeles un lucru pe care chiar el l-a spus în emisiune:
 
că a ales să nu răspundă urii cu ură,
 
ci să își păstreze energia pentru pacienți și pentru lucrurile cu adevărat importante din viața sa.
 
Poate că, în această alegere, se află deja un răspuns.
 
#MS”

Jurnalista Liliana Naclad oferă documentele în continuare: