Constatările lor, publicate în revista medicală Heliyon, sugerează un "posibil risc de impact negativ prin impunerea obligativității măștii în special pentru subgrupurile vulnerabile". Există dovezi circumstanțiale că utilizarea extinsă a măștilor ar putea fi legată de observațiile actuale privind nașterile de copii morți și de reducerea performanțelor motorii verbale și cognitive generale la copiii născuți în timpul pandemiei".

Purtarea unei măști timp de mai mult de cinci minute crește cantitatea de dioxid de carbon din aerul inhalat de la aproximativ 0,04% la o valoare cuprinsă între 1,41% și 3,2%, scriu ei. Deși acest lucru "se încadrează de obicei în limitele de expunere pe termen scurt, trebuie luate în considerare depășirile și consecințele pe termen lung datorită datelor experimentale", iar datele "indică faptul că utilizarea zilnică obligatorie pe termen lung a măștilor (chirurgicale, N95), în special pentru copii, adolescenți, persoane mai tinere și femei însărcinate, poate duce la efecte negative".

"Așadar, trebuie să ne întrebăm: Poate exista o legătură între o reintroducere globală a dioxidului de carbon (pandemică) legată de măști din 2020 și actuala creștere îngrijorătoare raportată de 28% a nașterilor de copii morți la nivel mondial?", se întreabă ei, menționând că măsurile de izolare din Australia și Italia au fost asociate cu creșterea nașterilor de copii morți, dar Suedia, care nu a impus utilizarea obligatorie a măștilor, nu a înregistrat o astfel de creștere. Ei notează, de asemenea, "faptul că 42% dintre chirurgii americani de sex feminin intervievați între noiembrie 2020 și februarie 2021 au pierdut o sarcină, conform unui studiu recent", pe care îl consideră semnificativ deoarece "chirurgii sunt susceptibili de a avea cea mai mare expunere la măști în comparație cu populația generală".

"În ansamblu, există dovezi experimentale pentru un posibil risc de impact negativ asupra sănătății mintale și reproductive a copiilor, adolescenților și a celor aflați la începutul vieții (nenăscuți) din cauza re-respirării cronice a dioxidului de carbon de la introducerea mandatelor privind măștile...", conchide studiul. "Ținând cont de slaba eficacitate antivirală a măștilor, tendința generală de a impune obligativitatea folosirii măștilor chiar și pentru subgrupurile vulnerabile nu se bazează pe dovezi științifice solide și nu este conformă cu obligația, în special, de a proteja copiii născuți sau nenăscuți de potențiale influențe dăunătoare."

La începutul pandemiei COVID-19, guvernul federal a recomandat purtarea de măști în prezența altor persoane, sfat pe care multe state și localități l-au folosit pentru a impune mandate de mască la o gamă largă de adunări publice. Dar dovezile au arătat de mult timp că mascarea a fost în mare măsură ineficientă în limitarea răspândirii virusului.

Printre aceste dovezi se numără recunoașterea de către CDC, în septembrie 2020, a faptului că nu se poate conta pe măști pentru a ține departe COVID atunci când se petrece 15 minute sau mai mult la o distanță de doi metri de cineva, precum și un studiu din mai 2020 publicat de revista de specialitate a CDC Emerging Infectious Diseases, care "nu a găsit dovezi că măștile de tip chirurgical sunt eficiente în reducerea transmiterii gripei confirmate în laborator, nici atunci când sunt purtate de persoanele infectate (controlul sursei), nici de persoanele din comunitatea generală pentru a-și reduce susceptibilitatea".

În mai 2021, un alt studiu a constatat că, deși mandatele au crescut efectiv utilizarea măștilor, această utilizare nu a adus beneficiile așteptate. "Mandatele și utilizarea măștilor (nu au fost) asociate cu o răspândire mai mică a SARS-CoV-2 în rândul statelor americane" din martie 2020 până în martie 2021. De fapt, cercetătorii au constatat că rezultatele au fost net negative, măștile crescând "deshidratarea ... durerile de cap și transpirația și scăzând precizia cognitivă" și interferând cu comunicarea, precum și afectând învățarea socială în rândul copiilor. Zeci de alte studii au ajuns la concluzii similare.