ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Neînţelegerile economice cu vecinii din Serbia pun în pericol flora şi fauna de pe Clisura Dunării, una dintre zonele turistice de vis ale României.
 
Nivelul Dunării a scăzut foarte mult în zona hidrocentralei Porţile de Fier, pentru că sârbii produc mai multă electricitate. Şi, evident, au nevoie şi de mai multă apă. La Orşova, nivelul Dunării a scăzut cu mai bine de 6 metri, iar efectele sunt vizibile cu ochiul liber, conform site-ului digi24.ro.

Pe malul golfului Cerna, porţiuni uriaşe de pământ, care până nu demult erau sub apă, par acum lovite de secetă. Nu sunt singurele urmări. „Ne-au fost semnalate fenomene de moarte a peştilor din cauza scăderii apei în Dunăre. Nu au mai fost asemenea situaţii până în prezent. Au mai fost cazuri izolate când a mai scăzut nivelul Dunării, dar nu atât de brusc şi atât de mult”, a declarat Marian Jiplea, directorul Parcului Natural Porțile de Fier I. Cauzele depăşesc graniţa.
 
„În momentul de faţă există o concurenţă între România şi Serbia, care consumă mai multă apă din Dunăre pentru a produce energie. Acest lucru a dus la o funcţionare foarte proastă a centralei Porţile de Fier pentru că evident a scăzut cota din amonte la Porţile de Fier I”, a declarat Cristinel Popescu, lider de sindicat.

Încă de la semnarea convenţiei de construire a hidrocentralei Porţile de Fier I, în 1963, România s-a angajat să-i sprijine pe sârbi în vederea realizării unor lucrări de îndiguire şi protecţie împotriva inundaţiilor pentru că malul sârbesc este mai jos decât cel românesc. Compensaţiile puteau fi, conform înţelegerii iniţiale sub formă de bani sau energie electrică. Numai că în 2012, statul român a decis să nu mai respecte acordul cu Serbia, pe motiv că vecinii de peste Dunăre nu au făcut investițiile promise. Iar ca să compenseze sumele pierdute, sârbii ar fi început să producă mai multă energie. Oficialii români admit că problema ar putea fi tranşată în instanţă.

„Ei trebuie să investească în sistemul de pompe, de diguri. Am lăsat un răgaz de 6 luni celor două guverne pentru a soluţiona politic şi diplomatic această chestiune. Dacă nu se va găsi o soluţie, nu rămâne decât să apelăm la instanţele arbitrale”, a declarat Remus Borza, administrator Hidroelectrica. Suma investiţiilor pe care ar trebui să le facă Serbia se ridică la 100 de milioane de dolari.