ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a adoptat miercuri un aviz favorabil pentru proiectul de lege intitulat „Legitimitatea apărării intereselor naționale ale României” (L295/2026), care propune abrogarea integrală a legislației ce interzice simbolurile fasciste, legionare și rasiste, precum și a legilor recente privind combaterea antisemitismului. Decizia a provocat un val de reacții dure din partea opoziției progresiste și a partenerilor de coaliție ai PSD, în contextul în care votul social-democraților a fost decisiv pentru trecerea proiectului în comisie.

„Dubla măsură” din Parlament: Discursuri festive vs. realitatea din comisii

Votul din Comisie a avut loc chiar în ziua în care Parlamentul României celebra „Ziua Solidarității și Prieteniei cu Statul Israel”. În timp ce vicepremierul Sorin Grindeanu (PSD) reafirma în plen „angajamentul ferm” al României de a combate orice formă de antisemitism, reprezentanții PSD din Comisia pentru Drepturile Omului au votat alături de parlamentarii AUR, SOS și POT pentru un proiect care elimină sancțiunile penale aplicate pentru așa-numita propagandă legionară și negarea Holocaustului, măsuri considerate de inițiatori drept instrumente de cenzură.


Senatorul SOS România, Dumitru Manea (Iași), inițiatorul principal al demersului, susține că proiectul nu urmărește promovarea extremismului, ci eliminarea unei „supralegislații” care încalcă 17 articole din Constituție.
 
Manea a criticat dur conducerea Senatului și presiunea mediatică, folosind metafora „bolovanului de sare” din scrierile lui Ion Creangă pentru a descrie temerile autorităților față de un extremism pe care îl consideră inexistent în societatea românească. Acesta a subliniat că România a fost întotdeauna departe de extremism și a comparat actualele legi cu niște acte normative de protecție împotriva urșilor polari în locuri unde aceștia nu există. Senatorul a invocat, de asemenea, citate din Mihai Eminescu pentru a justifica necesitatea apărării „anticorpilor identitari” și a precizat că proiectul este susținut în prezent de 34 de parlamentari care au rămas fideli demersului, în ciuda retragerii grupului PACE sub presiunea sistemului.

Atacuri disperate ale progresiștilor: USR și PNL invocă „regresul democratic”

Votul favorabil a declanșat atacuri frontale din partea USR și a aripii pro-europene a PNL. Uniunea Salvați România acuză PSD că a votat „cot la cot cu AUR și SOS” pentru abrogarea legilor care restricționează libertatea de exprimare pe teme istorice, numind momentul un regres grav pentru democrație. Din partea PNL, Alexandru Muraru a calificat demersul drept o „tentativă cinică de a legaliza discursul urii”, solicitând conducerii PSD retragerea imediată a sprijinului pentru acest proiect care ar reda românilor dreptul de a-și discuta liber istoria.

Lidia Vadim Tudor: „USR vrea reeducarea poporului român prin cenzură”

În apărarea proiectului a intervenit deputatul AUR Lidia Vadim Tudor, care a acuzat USR că trăiește din „sperietori inventate” și că dorește reeducarea poporului român prin intimidare. Aceasta a afirmat că Legea Vexler și întregul pachet construit în jurul ei permit interpretări arbitrare și deschid poarta cenzurii împotriva personalităților culturale românești. Lidia Vadim Tudor a susținut că proiectul urmărește doar revenirea la libertățile fundamentale garantate de Constituție, refuzând ca românii să mai fie tratați ca un popor suspectat permanent de propriile sale valori.

Redobândirea libertății de conștiință prin abrogarea pachetului restrictiv

Documentul propune abrogarea unor acte normative pe care suveraniștii le consideră abuzive, printre care OUG nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, cunoscută drept legea „anti-legionară”, precum și legile nr. 157/2018 (Legea Vexler) și nr. 241/2025 privind combaterea antisemitismului. Inițiatorii argumentează că aceste legi au fost folosite pentru ștergerea memoriei culturale și pentru hărțuirea celor care refuză să accepte agenda ideologică actuală.

Proiectul de lege, care a făcut primul pas prin avizul favorabil de la Comisia pentru Drepturile Omului, urmează să fie dezbătut în Comisia Juridică, înainte de a ajunge la votul decisiv din plenul Senatului, prima cameră sesizată, unde se va vedea dacă majoritatea parlamentară va alege să apere libertatea supremă a românilor.