ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut vineri un discurs despre apărarea nucleară a Europei care a aruncat în aer presa din Rusia.

Cu ocazia participării sale la conferința organizată de Asociația Atlantică Germană „NATO Talk 2021”, Stoltenberg a subliniat „acțiunile agresive” ale Rusiei și faptul că ele constituie „amestecuri în afacerile altor țări”.

În acest context, secretarul general al NATO a afirmat:

„Obiectivul nostru este o lume fără arme nucleare, însă, atâta timp cât alții le au, și NATO trebuie să le aibă.”

Însă cuvintele care au detonat bomba mediatică la Moscova au fost aluzia că Statele Unite ar putea amplasa arme nucleare în țările de pe flancul estic al NATO. 

„Armele nucleare cu care participăm în NATO le oferă aliaților europeni o umbrelă nucleară. Aceasta îi include desigur și pe partenerii estici.”

Dat fiind că Turcia are deja focoase nucleare stocate pe teritoriul său, Stoltenberg nu se putea referi decât la țările baltice, Polonia, Bulgaria și România.

Nu a trecut mult până când presa rusă a luat foc.

RT News a scris că Stoltenberg „a îndemnat statele membre să rămână fidele planurilor care ar putea face ca arme nucleare mortale americane să fie amplasate la frontiera estică a blocului militar condus de Statele Unite, în vecinătatea frontierei Rusiei”.

La rândul său, Sputnik a interpretat cuvintele lui Stoltenberg ca pe un ultimatum la adresa Germaniei:

„Dacă Berlinul refuză să găzduiască armele nucleare ale NATO, atunci ele pot fi deplasate către alte state europene, inclusiv cele din partea estică a continentului, a declarat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.”

Amenințarea voalată a lui Stoltenberg la adresa Moscovei a fost evident îngroșată de presa rusă. Deși ea există, totuși afirmațiile secretarului general al NATO par într-adevăr să vizeze în primul rând Germania și abia apoi Rusia. 

NATO are toate motivele să fie îngrijorat de evenimentele din Germania.

Venirea la putere a unei alianțe (și mai) de stânga la Berlin va da apă la moară curentului deja existent de dezangajare din NATO și orientarea către o formă de apărare în cadrul UE.

Mai mult, este limpede că NATO este neliniștit de dependența aproape totală a Germaniei de gazele din Rusia.

Din acest punct de vedere, cuvintele lui Stoltenberg par să fi bătut șaua rusă pentru ca să priceapă iapa germană.

El a subliniat că Germania rămâne în avangarda securității NATO în Europa și le-a cerut liderilor de la Berlin să sprijine o apărare solidă nord-atlantică (aluzie la cota de 2% pentru Apărare, pe care Germania nu o respectă) și a făcut apel la UE să nu creeze „structuri paralele”:

„Germania are deci mai cu seamă responsabilitatea de a menține NATO puternic. Aceasta înseamnă să își înzestreze armata cu mai multe capacități noi. Cu soldați care să fie bine antrenați și echipați. Avioane care să poată zbura. Și vase care să poată naviga.

„Și contez pe Germania să rămână dedicată participării la eforturile nucleare ale NATO. Aceasta este garanția noastră de securitate supremă.”

În rândurile de la mai sus, inițiaților nu le poate scăpa aluzia străvezie a lui Stoltenberg la starea tehnică dezastruoasă a armatei germane, aceasta fiind în bună măsură o moștenire lăsată de Ursula von der Leyen pe vremea când a fost ministrul Apărării la Berlin.

O analiză apărută în 2019 în Politico dedicată stării armatei germane începea astfel:

„Avioane de luptă și elicoptere care nu zboară. Nave și submarine care nu pot naviga. O gravă penurie de orice, de la muniție la lenjerie de corp.”

În 2015, știrea că militarii germani care au participat la un exercițiu NATO au folosit cozi de mătură în loc de puști a făcut înconjurul lumii.

De altfel, în discursul său de vineri, Stoltenberg s-a referit direct la Ursula von der Leyen:

„Lucrez în prezent cu președinta (Comisiei Europene) Von der Leyen și cu președintele (Consiliului European) Michel la o nouă declarație comună a celor doi președinți ai UE și mine pentru a trasa calea de urmat pentru a întări și mai mult NATO.”

Și secretarul general a continuat:

„Așa cum am spus în repetate rânduri, salut eforturile europene în materie de apărare. NATO face apel de mulți ani la aliații europeni să investească mai mult și să furnizeze mai multe capacități.”

Publicația Brookings explică:

„Germania nu are arme nucleare, însă găzduiește cel puțin 20 de bombe nucleare gravitaționale B-61 la baza aeriană de la Büchel și întreține o flotilă de bombardiere Tornado învechite pentru lansarea lor. Acest lucru îi conferă un loc în grupul de planificare din cadrul NATO.

„Programele electorale ale SPD (Partidul Social-Democrat) și Verzilor (care vor forma guvernul) au cerut îndepărtarea bombelor nucleare americane de pe teritoriul german. De asemenea, ele cer ca Germania să se alăture Tratatului de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW) ca observator.”

La Moscova au provocat iritare și declarațiile lui Stoltenberg în privința amenințărilor pe care le reprezintă Rusia și China:

„Rusia desfășoară acțiuni agresive. Se amestecă în treburile interne ale altora. A făcut investiții importante în înzestrarea militară, inclusiv arme nucleare noi și moderne.

„Iar Rusia continuă masarea de capacități militare masive, așa cum vedem la granița cu Ucraina. Și a arătat disponibilitate de a folosi forța militară împotriva vecinilor ei.

„Între timp, China își folosește puterea pentru a constrânge alte țări și a controla propriul popor. Investește masiv în tehnologii noi, cum ar fi vehicule planoare hipersonice. Își extinde influența economică și militară în Africa, în Arctica și în spațiul cibernetic.

„Iar acasă, China suprimă democrația și drepturile omului. Nu privim China ca pe un adversar, însă trebuie să ținem seama de consecințele asupra securității noastre de creșterea puterii Chinei.

„În plus, ne confruntăm cu atacuri cibernetice tot mai frecvente și mai sofisticate. Cu tactici hibride, cum vedem astăzi în Belarus, la frontiera cu Polonia. Suntem confruntați de asemenea cu amenințări teroriste persistente. Cu proliferearea armelor nucleare. Și cu implicațiile schimbării climatice asupra securității.”

Ministrul rus de Externe, a avut o reacție scurtă dar tăioasă, după discursul lui Stoltenberg, avertizând că Rusia nu va mai închide ochii la asemenea „provocări”.

Cu o zi înainte de discursul secretarului general NATO, Vladimir Putin a avertizat Occidentul că trebuie să înceteze să mai fixeze „linii roșii” Rusiei:

„Ne exprimăm constant îngrijorarea în legătură cu acest subiect, mă refer la liniile roșii, însă vedem că partenerii noștri – cum să mă exprim cât mai moderat – au o atitudine foarte superficială față de avertismentele noastre și continuă să vorbească despre linii roșii.”