În aceste zile, agenda publică, paradoxal, nu esta acoperită de campania electorală, ci de problema vaccinului anti-COVID. Anunțul făcut de trei firme, privind punerea pe piață, probabil, în decembrie, a unui vaccin a împărțit lumea între optimism exagerat și reticență.

Optimismul este manifestat mai ales de cei care au gestionat pandemia, adică de clasa politică. Este și normal, deoarece s-a constatat că lumea traumatizată de mesajele apocaliptice și confruntată cu efectele unei crize medicale și social-economice a devenit tot mai refractară la măsurile (ineficiente) introduse. Era momentul să se transmită și un mesaj optimism. Cu ochii pe sondajele de opinie, politicienii s-au repezit să îmbrățișeze teza că avem un vaccin eficient și că apare „o luminiță în depărtare”. Același optimism debordant l-am văzut și la o serie de medici, trompete pe sticla televizoarelor, care, după ce ne-au prezentat o imagine înfiorătoare a pandemiei, acum propovăduiesc vaccinul ca un panaceu pentru COVID-19, deși nu știu nimic despre el.

Cu toate acestea, o asemenea viziune nu este împărtășită de un număr important de persoane. O parte a medicilor și a populației este reticentă și, mai mult, nu dorește să se vaccineze. În discuții avute într-un un grup multinațional (pe zoom), din care fac parte și persoane cu expertiză în domeniul cercetării farmaceutice (de exemplu, un profesor la o facultate de farmacie din Elveția, care lucrează în cercetare de 35 de ani la o mare companie farmaceutică), am încercat să vedem de ce există această reticență.

Sintetizând, iată câteva elemente:

1. Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.
2. În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară, utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o săptămână de la 85% la 95%).
3. În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse toate fazele într-un interval de 8 – 9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat, firma Pfizer a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.
 4. Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice, ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.
5. Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este -78 – -80 de grade. S-a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență. Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu ARN-pur, vaccinul inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a fost studiat.
6. În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe piață a unui vaccin anti-COVID. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere: dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment. Pentru Pfizer sau AstraZeneca nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția asupra eticii, este faptul că în momentul în care Pfizer a anunțat noul vaccin și acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, CEO-ul Pfizer și-a vândut acțiunile.
7. Un grad de incertitudine și de neliniște îl provoacă și faptul că firmele au încheiat acorduri de imunitate cu guvernele statelor cărora le vor livra vaccinul. Cu alte cuvinte, firmele nu vor fi responsabile de eficiența și efectele secundare ale vaccinului. Se transferă responsabilitatea către guverne, care vor plăti din banii contribuabililor daunele provocate terțiilor.
 
Reticența se manifestă inclusiv în mediile financiare. În ziarele financiare (inclusiv, Financial Times), consultanții declară acțiunile firmelor care au anunțat punerea pe piață a vaccinului, ca investiții foarte riscante. Există stegulețe roșii (vorba prietenului meu) la fel de numeroase ca cele din Piața Kremlinului la manifestările dedicate revoluției bolșevice în timpurile URSS-ului.

În aceste condiții, optimismul entuziast este nejustificat și par premature măsurile luate de guverne, precum și fondurile alocate pentru vaccinarea anti-COVID.

Este posibil ca la presiuni politice, organismele de autorizare, în speță FDA sau EMA, prin proceduri accelerate, să acorde avizul de punere pe piață cu anumite restricții sau fără. Este posibil ca rezultatele cercetării să fie puse integral la dispoziția acestor organisme și atunci vom ști mai mult. Dar în acest moment, nu avem decât o acțiune de PR și marketing și nu avem niciun fel de date cu privire la structura vaccinului, indicațiile vaccinului, contraindicațiile vaccinului, accidente și incidente, efecte secundare etc. Ce este grav este faptul că dacă vaccinul se va dovedi ineficient sau periculos aceste constatări vor fi extinse asupra tuturor vaccinurilor și mișcarea anti-vax va căpăta o credibilitate crescută. Vaccinuri, care, în decursul timpului, s-au dovedit, la un raport risc-beneficiu, prețioase (cum ar fi de exemplu, vaccinul anti-polio sau anti difteric) vor fi refuzate de majoritatea populației.

În concluzie, reticența este justificată și eu personal voi asculta de îndemnul președintelui Johannis și voi fi precaut ca sa nu fiu catalogat drept prost.

P.S.1: Pentru progresiștii neo-marxiști, care înțeleg mai greu, le repet poziția mea: sunt pro-vaccinare, cu evaluare riscurilor și a beneficiilor fiecărui vaccin în parte și împotriva vaccinării obligatorii. Numai astfel se respectă autonomia persoanei și libertățile cetățenești.

P.S.2: În lipsa unor argumente științifice, tot felul de diletanți folosesc insulta și injuria, justificându-se că au spirit pamfletar. Pentru a scrie pamflete trebuie să ai talent, ceea ce nu este valabil în cazul lor. Atacul grobian al diletantului Cristian Tudor Popescu împotriva prof. dr. Monica Pop, într-un domeniu în care CTP nu are cunoștințe minimale, este un exemplu.