Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a declarat luni că decizia CCR nu îi indică președintelui Klaus Iohannis pe cine să desemneze în funcția de prim-ministru, ci atrage atenția că persoana desemnată nu a fost propusă pentru a forma sau a coagula un guvern, ci a fost propusă, după cum declara candidatul, pentru ca guvernul să pice, fapt care contrazice sensul prevederilor constituționale.  

Într-o intervenție telefonică la Antena 3, citată de Agerpres, Valer Dorneanu a dat lămuriri referitoare la decizia CCR prin care s-a constatat existența unui conflict juridic între președinte și Parlament în legătură cu a doua desemnare a liderului PNL, Ludovic Orban, în funcția de premier, după ce guvernul condus de el a fost supus unei moțiuni de cenzură.

„Din păcate, ori economia comunicatului nostru nu a fost bine înțeleasă, ori există și la unii tendința de a răstălmăci decizia noastră. Vreau să precizez că sunt mulțumit de remarcile președintelui României, care a spus că așteaptă decizia Curții Constituționale și după aceea va face observații și va lua hotărâri. Nu știu de unde s-a înțeles că noi, în decizia noastră, ne-am pronunțat că președintele nu putea să-l desemneze pe primul-ministru Orban sau că președintele nu are voie să aleagă și să desemneze candidat pentru funcția de prim-ministru orice altă persoană. Ceea ce am spus noi este următorul lucru: potrivit articolului 101, alin. 3 din Constituție, președintele, în caz de criză, după căderea unui guvern, propune Parlamentului un candidat de prim-ministru, o persoană, dacă nu există un partid majoritar, care să fie degajată de dialogul dintre președinte și partidele politice, dialog care să indice o persoană capabilă să coaguleze o majoritate parlamentară, care să formeze guvernul”, a afirmat Valer Dorneanu.

Acesta a adăugat că în decizia CCR se reproșează faptul că Ludovic Orban nu a fost propus pentru a forma un guvern, ci pentru a „pica” un guvern, procedeu care este pe contrasensul prevederilor constituționale, conform cărora propunerea premierului are ca finalitate ajungerea la învestirea unui nou guvern care să asigure continuitatea funcționarii statului de drept.

Președintele CCR declară că a fost admisă sesizarea din partea PSD nu pentru a-i indica lui Iohannis pe cine să numească în continuare, ci din cauză că premierul desemnat a dat semne vădite că nu dorește să fie învestit, iar PNL, că nu-și va vota propriul cabinet, în speranța de a „pica” guvernul de două ori, pentru a declanșa procedura alegerilor parlamentare anticipate.

„Ceea ce am reproșat noi este faptul că persoana nominalizată, nu vorbesc aici de Ludovic Orban, vorbesc de candidatul care a fost propus, candidatul nu a fost propus pentru a forma sau pentru a coagula un guvern, ci a fost propus, așa cum declară candidatul, ca să pice. Deci, sensul prevederilor constituționale este ca o propunere să fie făcută cu scopul constituirii, cu scopul formării unui guvern care să asigure continuitatea funcționarii statului de drept. Nu este admisibil să propui pe cineva care acceptă formal și, după ce iese de la consultări, spune că el nu va vota guvernul. Eu nu pun la îndoială buna-credință a președintelui că l-a propus. Așa cum l-a propus și data trecută, când nu avea majoritate, și l-a propus cu speranța că Ludovic Orban va coagula acea majoritate și spre meritul lui atunci coagulată. Practic, el acum a refuzat învestirea în calitate de candidat de prim-ministru desemnat pentru că imediat gesturile, și nu numai, declarațiile lui politice, tot ceea ce a făcut, hotărârea conducerii PNL, a făcut în sensul că nu vrea să fie învestit. Aceasta a fost motivația pentru care noi am admis, nu ca să indicăm președintelui pe cine să numească în continuare. (...) Statutul meu mă obligă la rezervă. Eu nu pot să mă pronunț acum ce se va întâmpla în continuare”, a concluzionat Valer Dorneanu.

Curtea Constituțională a constatat luni, în acord cu Decizia CCR nr.80/2014, că desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorități parlamentare în vederea formării unui nou guvern. În consecință, Curtea a stabilit că există conflict juridic între președinte și Parlament privind a doua desemnare a liderului PNL, Ludovic Orban, în funcția de premier, după ce guvernul condus de acesta fusese demis prin moțiune de cenzură.

Prin urmare, președintele Klaus Iohannis va trebui să desemneze o altă persoană pentru funcția de premier. În conferința de presă de luni seară, președintele a afirmat că nu va desemna un premier apropiat Partidului Social-Democrat și că nu dorește un guvern de „uniune națională”, urmând să facă alte comentarii după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale.