Round University Ranking (RUR) a dat publicității clasificarea 2020 a universităților. În acest clasament sunt incluse 6 universități din România, printre care și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

RUR este unul dintre clasamentele universitare mondiale, membru al organizației IREG Observatory on Academic Ranking and Excellence, care măsoară performanța academică a 829 de universități selecționate în baza a 20 de indicatori din 4 domenii cheie ale activității academice: învățământ, cercetare, diversitate internațională și sustenabilitate financiară.

În mod salutar, prestigioasa instituție de învățământ superior poartă numele primului medic român laureat al Premiul Nobel, care, în acel moment al vieții sale, avea și cetățenie americană.

George Emil Palade s-a născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, și a decedat la 7 octombrie 2008, la venerabila vârstă de 96 de ani, în locuința sa din localitatea californiană Del Mar, SUA. A fost biolog, medic și om de știință, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.

S-a născut la Iași, în cadrul unei familii de intelectuali, și a absolvit Facultatea de Medicină din București cu brio, obținând titlul de doctor în medicină în anul 1940.

„Chiar dacă e deja un truism, spunem: George Emil Palade a absolvit Medicina primul, cu 10. Din anul 1936, a mers la Catedra de Anatomie condusă de profesorul Francisc Rainer și a devenit, pe rând, preparator, asistent și șef de lucrări, dar, concomitent, a urmat formarea medicală, devenind extern și intern prin concurs.

Un moment important îl constituie însă elaborarea tezei sale de doctorat, revoluționară pentru nivelul cercetării din anul 1940: «Tubul urinifer al delfinului». Un amănunt: pentru că problemele formulate de savant presupuneau studiul pe delfinul aproape viu, s-a organizat o expediție chiar în Marea Neagră. Palade și-a pregătit cu meticulozitate un mic laborator într-o valijoară, profitând de faptul că delfinarii turci, care veneau din Anatolia să vâneze mamiferele pentru grăsimea lor, erau în plină recoltare în luna iunie, când delfinii urcă din Mediterană și Marea Egee în Marea Neagră cu ape mai reci, bune pentru jocul de împerechere. Delfinii, se pare, au fost cei care au asigurat prima izbândă a savantului.”

În perioada 1942-1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române. „Viitorul savant român a îngrijit răniții din batalioanele de aviație de la Băneasa, în cel de-al Doilea Război Mondial. Avea gradul de locotenent. Pesemne că această experiență l-a făcut să evite contactul direct cu suferința umană, fiindcă aici s-a încheiat activitatea clinică a medicului Palade și, după război, a pornit în căutarea originilor bolii, pentru a le putea trata înainte ca acestea să nimicească omul.”

În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia și Philip. Au plecat în SUA, fiind angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York, unde l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară.

Printre alte descoperiri ale sale, se remarcă mai ales explicația mecanismului celular al producției de proteine. El a descoperit ribozomii, numiți acum „corpusculii lui Palade”.

Împreună cu cercetătorul Keith Porter a editat „The Journal of Cell Biology”, una dintre cele mai prestigioase publicații științifice din lume.

În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).

În 1974 savantul româno-american a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Cristian de Duve, „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”. Prezentarea sa la ceremonia conferirii oficiale a Premiului Nobel a avut loc la 12 decembrie 1974, cu tema „Intracellular Aspects of the Process of Protein Secretion” („Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”). Textul a fost publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel.

„Am înțeles, în sfârșit, în termeni generali, cum este organizată celula, cum funcționează organitele ei specializate, într-o manieră integrată, pentru a-i asigura supraviețuirea și multiplicarea. Aceste cunoștințe au început deja să fie puse la treabă pentru înțelegerea funcțiilor celulelor anormale. Multe dintre problemele medicale majore ale zilelor noastre sunt bolile degenerative, care își au punctul de pornire la nivel celular și care pot fi puse pe seama disfuncțiilor mecanismelor de reglare a celulelor. Biologia celulară face posibil, în sfârșit, un vis vechi de un secol: acela de a putea analiza bolile la nivel celular – primul pas către controlul lor”, explica George Emil Palade, în discursul său de mulțumire din cadrul banchetului Nobel, la 11 decembrie 1974.

A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975.

În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA) la Universitatea din California.

La 12 martie 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În 2007, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Colan.

După moartea primei soții, s-a recăsătorit cu Marilyn Gist Farquhar, expertă în biologie. În ziua de 19 noiembrie 2012, la 100 de ani de la nașterea savantului, pentru cinstirea personalității lui George Emil Palade, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară de argint în tiraj de 500 de exemplare. „Aversul reprezintă clădirea Spitalului Colțea din București, unde George Emil Palade a desfășurat un stagiu de practică medicală, precum și o compoziție care sugerează activitatea științifică a savantului. Reversul monedei reprezintă portretul savantului George Emil Palade și o compoziție care simbolizează biologia celulară: în arc de cerc, sunt gravate inscripția George Emil Palade și perioada în care a trăit 1912-2008.

„În Statele Unite ale Americii, mai întâi în laboratoarele profesorului Robert Chambers de la Universitatea din New York, apoi la Institutul Rockefeller (șeful Departamentului de Biologie Celulară), la Universitatea Yale (conducător al Catedrei de Biologie Celulară) și la Universitatea din California (decan pentru știință), George Emil Palade a construit, cu răbdare și devotament, reputația celui mai bun «Romanian-born American cell biologist» (n.r. – cercetător american în biologia celulară, născut-român). Vorbea o română perfectă, îndulcită moldovenește ca în târgul Iașilor, pe Strada Sărăriei, unde locuia în copilărie, și niciodată n-a renunțat la cetățenia română.

A făcut multe vizite în România, căci scrisorile de la frați, nepoți, părinți nu-l puteau ține departe prea mult timp.

George Emil Palade a murit la 7 octombrie 2008, la ora 12.05, în Del Mar, San Diego, California. Mai avea o lună și ar fi împlinit patriarhala vârstă de 96 de ani.

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu-Mureș, care îi poartă numele, se regăsește pe locul 401-600 în ultima ediție a clasamentului global al universităților Impact Ranking 2020 publicat de „Times Higher Education – World University Ranking”.

Clasamentul evaluează în acest an 766 universități din 85 de țări în ceea ce privește modul în care acestea se pliază pe obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU.

„Accesul în premieră pentru universitate în această prestigioasă ierarhie mondială, în care mai sunt prezente doar 6 universități din România, confirmă trendul de dezvoltare a acesteia și este rezultatul unei preocupări susținute din ultimii ani de a promova internaționalizarea și de a alinia universitatea la valorile academice mondiale.”

Vivat, crescat, floreat!

Găsiți un interviu cu marele savant la Certitudinea