ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



 

Încă dinainte ca talibanii să reia controlul asupra Afganistanului, până la 30.000 de oameni fugeau săptămânal din această țară. În condițiile instalării terorii islamiste, numărul emigranților va crește exponențial.

Activista umanitară Sybille Schnehage a declarat duminică pentru televiziunea germană WDR:

„Putem presupune că până la trei milioane de afgani vor veni în Europa în viitorul previzibil.”

Schnehage a explicat că refugiații au întotdeauna tendința de a părăsi total Orientul Mijlociu și de a se instala în paradisuri sociale, știind că statul le va subvenționa o bună parte din traiul zilnic:

„Îi întreb întotdeauna pe oameni: de ce nu mergeți în Arabia Saudită? Sunt musulmani. Este cultura voastră. Răspunsul este întotdeauna: Nu, în Germania este mai bine.”

Există unii experți în securitate care susțin că UE de astăzi nu mai este cea din 2015, că și-a mărit capacitatea de a-și apăra frontierele externe și că valul de imigranți de acum șase ani nu se va repeta.

Alții, însă, nu sunt nici pe departe atât de încrezători. Bruno Maçães de la Politico scrie:

„Europenii trebuie să fie conștienți că un nou val de refugiați pare inevitabil.”

Maçães a discutat cu un diplomat de la Kabul care a estimat că nici o tehnologie de monitorizare și nici o creștere a controlului la frontiere nu pot opri un aflux de persoane, dacă numărul acestora este suficient de mare.

„Atunci când cifrele sunt suficient de ridicate, nimic nu îi poate opri. Nici măcar cu tancurile.”

Mulți dintre liderii europeni sunt îngrijorați că, la viitoarele alegeri, se vor confrunta cu opoziția anti-imigrație, întărită de fluxul refugiaților afgani. Printre ei, Angela Merkel și Emmanuel Macron.

Nimic de mirare, de vreme ce în septembrie 2021 în Germania vor avea loc alegeri federale, iar ăn aprilie 2022 vor avea loc alegeri prezidențiale.

Armin Laschet, urmașul lui Merkel la șefia Uniunii Creștin Democrate și favorit să îi prea și scaunul de cancelar, a declarat:

„2015 nu mai trebuie repetat.”

La rândul său, Macron a făcut apel pentru „o reacție solidă și unită” de a apăra continentul de „marile fluxuri migratorii necontrolate”.

Dincolo de declarațiile sforăitoare ale celor care tocmai ei au favorizat deschiderea vraiște a Europei în 2015 și au salutat valul de imigranți,  două dintre țările care au fost lovite de precedenta criză a imigranților au anunțat că vor opune o rezistență fermă absorbției unui număr mare de refugiați fugiți din Afganistan.

Notis Mitarachi, ministrul grec al Imigrației, a declarat pentru Reuters că țara sa „nu va deveni și nu va putea deveni” o poartă de trecere pentru imigranții și refugiați care vor să intre în UE.

După ce a semnat o înțelegere de 6 miliarde de euro cu UE, Turcia găzduiește deja 4 milioane de refugiați, cea mai mare cifră din lume.

Turcii, care se confruntă deja cu o importantă criză economică și sunt îngrijorați de impactul pe care cele patru milioane de refugiați îl au asupra dezvoltării țării, nu este prea doritoare să primească alții noi.

Co-președintele firmei de consultanță Teneo a declarat:

„Opinia publică din Turcia este fățiș împotriva oricăror sosiri noi, mai ales din Afganistan, ale cărui cultură și obiceiuri diferă sensibil de cele ale Turciei.”

Spre deosebire de liderii europeni (cel puțin la nivel de discurs oficial), Marea Britanie s-a arătat încântată să primească afgani, lăsându-i să intre în țară fără măcar a le cere să prezinte pașaportul.

Mai mult, ministra de Interne britanică Priti Patel a făcut apel la țările membre UE să ia exemplu de la Marea Britanie să ofere „sprijin persoanelor celor mai vulnerabile care fug din Afganistan”.