Tupeu la apogeu: FĂRĂ PIC DE RUȘINE, Vasile Bănescu se compară pe sine și gașca lui cu Sfinții Închisorilor!

Într-un articol intitulat "Biserica și înțelectualii ei" publicat în SunMedia.ro (site-ul personajului Ramona Ursu, care îndemna „Vă propun să facem toți, acolo unde avem cazuri similare, materiale cu scandaluri în care au fost implicați preoți. Ideal este să fie scandaluri sexuale, dar putem băga și altfel de lucruri: bătăi între popi, înjurături, tâlhării, etc. Punem materialele pe site, cu fotogalerii, video, înregistrari audio…ce aveți voi… și vă linkuiți toți la materialele făcute de ADS București despre scandalul homosexual cu minori de la Patriarhie – popa Irineu.” - sursa aici - Nota Redacției) domnul Vasile Bănescu scrie, cu vădit disconfort, despre prea puțin mediatizata prezență a "marilor intelectuali" în viața Bisericii. Iar când vorbește despre intelectuali, după ce sărută libidinos inelul lui Andrei Pleșu, aduce drept exemplu edificator același articol al domnului Teodor Baconschi din Dilema Veche, în care domnul respectiv își exprima frustrarea și obida că i-a fost retrasă invitația de a vorbi la ITO 2023 și îl elogia pe Patapievici, cel care punea semnul egal între scârnăvie și poporul român și care nu pierde nicio ocazie să înfiereze naționalismul, la fel precum o făcea tătucul lui.

Cumva, discursul intelectualilor care ar fi "dezirabili" în biserică se rezumă la acele nume pe care domnia sa le are pe lista scurtă și alături de care și-a pus semnătura întru plantarea unei bombe cu efect distrugator imediat în inima BOR: mutarea Pascaliei după secția Catolică.

Că domnul Bănescu are o afinitate către întelectualitatea de sorginte comunistoidă nu e niciun secret. Cum nu e niciun secret că suferă deloc pe muțește de un limbaj bombastic, hiperîmpănat cu neologisme și termeni livrești, ca orice parvenit care se umflă în penele-i jumulite pentru a părea mai mare decât este. Delirul nu vine însă din grotele spiritului ortodox de tip taliban, cum îi acuza domnia sa pe cei care îi refuză ideile fanteziste - ca să folosesc un eufemism și să nu spun că sunt de-a dreptul ucigașe ale însuși spiritului Ortodox.

Limbajul și manifestările domului Bănescu sunt, din păcate, rezultatul unui pseudo-ortodoxism tributar iubirii de sine și dragostei de mărire întru propriul ego, nicidecum al Lui Hristos.

Altfel nu se explică de ce își arogă cu tupeul unui neam-prost (și nu al unui fin intelectual, de elită, pătruns de Ortodoxie și de însăși esența Ortodoxiei, care este dată de smerenie și modestie) dreptul de a se considera pe sine și pe ceilalți propovăduitori ai unor idei de tip Bahai nici mai mult, nici mai puțin, decât egali cu cei mai de seamă reprezentanți ai intelectualității Ortodoxe pe care i-a avut vreodată această țară!

După ce au supt până la sânge țâțele dușmane României, au scuipat cu sârg pe poporul român, născut Ortodox, după ce s-au încolăcit și mușcat ca viperele și s-au pișat cu boltă pe valorile Neamului Românesc, ei se consideră urmașii de drept și egalii Sfinților Martiri!

Cum oare ar putea fi catalogată altfel punerea unui grupuleț cu interese meschine pe aceeași treaptă cu membrii Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim?!

Cât tupeu să ai ca să te compari pe tine și pe alții asemenea ție cu ce a fost crème de la crème a intelectualității Ortodoxe Române? De câtă îngâmfare este nevoie pentru a te considera egalul unor minți luminate, profund Naționaliste, când tu însuși, alături de gașca ta, considerați Naționalismul Românesc drept o tară?!

De cât de narcisism colectiv este nevoie pentru a fi de părere că un grup care are o problemă majoră cu însăși ideea de Românism este egalul unor oameni care au fost sfărmați în închisorile comuniste exact pentru că promovau și credeau în Românism, în Naționalism?!

Cum poate cineva a cărui suferință majoră este doar o banală flatulență lingvistică să se pună pe sine, parcă în bataie de joc și cu o nonșalanță strigătoare la Cer, alături de Sfinții Închisorilor?!

De ce spun aceste lucruri?! Pentru că domnul Vasile Bănescu, inamovabilul și intagibilul purtător de cuvânt al Patriarhiei, afirmă următoarele:

”A pleda pentru întâlniri publice relaxate, nu crispate, între marii (prin gândirea & opera lor creștină) intelectualii și reprezentanții bisericii, spre beneficiul reciproc, dar și al întregii comunități, având încă în memorie episodul filocalic atât de rodnic al Rugului Aprins din secolul XX (sic!), este nu doar onorant, ci și absolut necesar.”

Așadar, în opinia domniei sale pe care o consideră infailibilă, ca de obicei, sorosiștii, spionii altor puteri, urmașii direcți ai bolșevicilor, ai securiștilor, foști pupători în cur ai materialismului științific și dialectic metamorfozați subit în vajnici dizidenți și trâmbițe antinaționale, progresiste după ce ani întregi au fost goarne NKVD et comp și turnători la Secu, acești lupi în blăni de miel, sunt comparabili cu Sfinții Închisorilor!

Cumva, în mintea bănesciană a crescut atâta grandomanie încât se consideră pe sine, pe un Baconsky Jr, pe Patapievici și pe restul emanaților cocoțați în capul BOR și ieșiți ca păduchii în frunte, egalii lui Adrian Făgețeanu, lui Sofian Boghiu, lui Arsenie Papacioc, lui Vasile Voiculescu, lui Dumitru Stăniloaie, lui Nichifor Crainic, lui Antonie Plămădeală, lui Bartolomeu Valeriu Anania?!

Până unde și până când va merge această mascaradă care ne face să ni se urce sângele la cap și să ni se răsucească Sfinții în morminte?!

Pentru că noi, urmașii deținuților politici de la Poarta Alba, Galați, Jilava, Pitești, NOI NU UITĂM și NU PERMITEM ca parașutele intereselor străine să le ÎNTINEZE memoria! Niciodată!