ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Partidul AUR a elaborat o strategie națională cu o serie de măsuri care să îmbunătățească viața românilor de la sate și nu numai: Planul Național Strategic de Suveranitate Agroalimentară 2023 – 2027, gândit astfel încât să salveze sectorul agroalimentar al României și satul românesc. Documentul de 28 de pagini conține o serie de măsuri de intervenție pe care formațiunea le vede necesare în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027, document aflat în curs de elaborare la Ministerul Agriculturii, și care va fi transmis Comisiei Europene până la 1 ianuarie 2022, informează Agrointel.ro

Potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina web PartidulAUR.ro, Alianța pentru Unirea Românilor a înaintat Ministerului Agriculturii propuneri de îmbunătățire a PNS pe următorii 5 ani,  pornind de la viziunea proprie asupra unui Plan Național Strategic de Suveranitate Agroalimentară 2023 – 2027.

„Am definitivat și transmis astăzi Ministerului Agriculturii un document de 28 de pagini, ce conține viziunea AUR asupra Planului Național Strategic 2023 – 2027. Ea are o componentă de suveranitate și vizează asigurarea independenței și suveranității agroalimentare a României și Uniunii Europene, venituri echitabile pentru producători, prețuri acceptabile pentru consumatori, protecția mediului și standarde înalte privind calitatea produselor agroalimentare din lanțul alimentar, având un impact important asupra sănătății și calității vieții populației, și obținerea autonomiei alimentare locale, în sistem de economie circulară. Sperăm ca reprezentanții ministerului să țină cont de propunerile noastre și să le integreze în bună măsură în documentul final ce va fi trimis spre aprobare la Bruxelles”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR.

Celălalt co-președinte al formațiunii politice, George Simion, consideră că România ar trebui să-și conserve și valorifice pe plan intern resursele, să-și înmulțească numărul de ferme medii și mari, dar și de gospodării familiale, și să stimuleze economia locală circulară. 

„România trebuie să renunțe la paradigma istorică de <<grânar al Europei>> și să adopte o nouă paradigmă, aceea de <<hambar al Europei>>, lăsând deoparte exportul de materie brută. Vrem fixarea unei ținte minimale structurale de 10.000 de ferme medii și mari, precum și unități agroalimentare care să integreze activitatea de procesare în sistem de agricultură convențională, fixarea unei ținte minimale structurale de 2 milioane de gospodării familiale, reducerea risipei alimentare, valorificarea pe plan local și național a produselor agroalimentare, implementarea de politici publice pentru echilibrarea costurilor pe verigile lanțului alimentar și promovarea de lanțuri alimentare scurte, în sistem de economie locală circulară. Suntem singurul partid de opoziție cu o viziune asupra Planului Național Strategic”, a subliniat deputatul George Simion, co-președinte AUR, într-un comunicat emis marți, 7 decembrie 2021.

Iată câteva dintre propunerile făcute de AUR pentru redresarea sectorului agricol, al industriei alimentare și a sprijinirii satului românesc, sintetizate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Venit minim garantat pentru gospodăriile țărănești și pentru românii ce vor lucra în sectorul agroalimentar

AUR propune introducerea unui venim minim garantat pentru familiile țărănești. Această măsură ar trebuie să fie institută, conform AUR, printr-o ordonanță de urgență pentru asigurarea unui nivel de venit minim garantat (6000 lei/familie) pentru familiile țărănești (minim 300.000 de familii) ce furnizează o cantitate minimă de hrană sistemului național și a unui venit minim garantat de 3000 lei net pentru 1,5-2 milioane de țărani români ce vor lucra în sectorul de sprijin al gospodăriei țărănești ce va produce preponderant hrană pentru sectorul public (catering, centre de prelucrare, PGL), se arată în PNS-ul prezentat de AUR.

Adoptă un Țăran/Orășean. Crearea unei măsuri de intervenție în PNS de investiții pentru implementarea Planului Național de Solidaritate

Măsura propusă are ca obiective procesul de cooperare trebuie extins și la nivel de consumatori prin stimularea grupurilor informale sau formale de consumatori care vor să organizeze lanțuri de aprovizionare cu alimente de calitate sau care vor să investească în unități de producție, procesare și vânzare alături de producători; și susținerea financiară a funcționării parteneriatelor naționale, județene și comunale de țărani și consumatori;

Țintele măsurii propune vizează investiții în 3.000 (cca. o investiție/UAT) de parteneriate țărani/consumatori gen ASAT (Asociație de Susținere a Agriculturii Țărănești Timișoara)/sau catering mobil/fix, pe bază de abonament săptămânal. Alocarea bugetară ar fi de 100 milioane euro.

500 de milioane de euro pentru investiții în ferme

În cadrul PNS, pentru pachetele din cadrul măsurii „Investiții în exploatații agricole, zootehnice și pomicole-pachetele din măsurile tranzitorii”, sumele alocate ar trebuie să fie distribuite după o serie de principii, complementare celor din prezent, astfel: Principiul multifuncționalității gospodăriei/fermei (activitati pedagogice, agroturistice, PGL, Centre de prelucrare, pensiuni agroturistice); Principiul investițiilor prioritare în pepiniere cu soiuri populații locale, soiuri și rase autohtone; Principiul utilizării de populații locale, soiuri și rase autohtone în producție; Principiul dimensiunii economice, sociale și culturale a exploatației care vizează gospodăriile de familie; Principiul asocierii fermierilor în activități de procesare și/sau vânzare; Principiul produsului cu înaltă valoare adăugată (ex. produse care participă la scheme de calitate recunoscute la nivel național, european).

Valoarea sprijinului pentru investiții, în forma propusă de AUR:

I. Pentru gospodăriile vegetale/animale cu dim. socio/economică/culturală între 8.000 euro SO și IESE până la 100.000 euro: 50.000- 200.000 euro;
Alocare bugetară: 200.000.000 euro
II. Pentru fermele vegetale/animale cu dim. socio/economică/culturală între 100.000 și 150.000 euro SO și IESE: 200.000-300.000 euro
Alocare bugetară: 100.000.000 euro
III. Pentru fermele vegetale/animale cu dim. socio/economică/culturală între 150.000 și 500.000 euro SO și IESE: 300.000-1000.000 euro
Alocare bugetară: 100.000.000 euro
Alocare totală M.I. 4.1: 500.000.000 euro.

Crearea unei clase de mijloc, formate din 2 milioane de ferme de familie

AUR propune o măsură de intervenție pentru crearea unei clase de mijloc formate din 2 milioane de ferme/gospodării familiale țărănești (1 milion de ferme familiale țărănești; 1 milion de gospodării familiale țărănești). „Trebuie stopată tendința actuală prin care 60,6% din suprafața solicitată la plată la APIA este exploatată de doar 2.67% dintre fermieri, iar restul de 40 % de către peste 3,5 milioane de familii de țărani din care o mare parte sunt excluși de la sprijinul APIA și AFIR”, se arată în document.

Comasarea terenurilor agricole prin ADS

Nu în ultimul rând, prin documentul prezentat MADR se arată nevoia de reamenajare a teritoriului agricol și silvic prin crearea unei măsuri de intervenție în PNS legată de un sistem de comasare a terenurilor, dar și transformarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în Agenție de Amenajare Funciară. Astfel, AUR propune „crearea unei măsuri de intervenție în PNS legată de crearea unui sistem de comasare a terenurilor prin vânzare, schimb sau arendă) prin transformarea ADS în Agenție de Amenajare Funciara gen SAFER”.

„Din cele 23,8 milioane ha cât reprezintă teritoriul României, suprafață agricolă utilizată în exploatațiile agricole a fost la nivelul anului 2018 de 13,4 mil. ha (55,9 %) din care 8,6 mil. ha reprezintă teren arabil (conform EUROSTAT). Din totalul suprafeței agricole, aproximativ 93,6% se află în proprietate privată, iar din totalul suprafeței arabile, circa 95% se află în proprietate privată.

Intervenții: Măsură de stimulare a comasării terenurilor prin arendă, vânzare sau schimb”, precizează documentul AUR care vede o alocare de 35 de milioane de euro pentru acest demers.