Regimul pro-rus din Transnistria, regiune separatistă cuprinsă în granițele Republicii Moldova, dar asupra căreia Chișinăul nu deține niciun control, își continuă politica de rusificare a populației din stânga Nistrului. Ținta sunt cele opt școli cu predare în limba română, chiar dacă în ultimii ani presiunile au scăzut în intensitate, susțin directorii acestor instituții de învățământ. În spatele abuzurilor stă Federația Rusă, fapt demonstrat în instanțele europene de către profesori, elevi și părinți, asistați de Asociația Promo-Lex, care a documentat toate cazurile, începând din 2004, relatează reporterul Radu Osipov pentru Radio România Chișinău.

După ce autoritățile separatiste transnistrene au înghețat în 2014 conturile bancare ale școlilor românești, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost arestat când aducea de la Chișinău 114.000 MDL pentru a plăti salariile profesorilor. Banii au fost confiscați, iar directorul și alți doi angajați ai școlii au fost acuzați de trafic cu „valută străină”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a făcut dreptate lui Ion Iovcev în 2019, impunând Rusiei să plătească peste 200.000 de euro directorului liceului românesc din Tiraspol și mai multor profesori, părinți și elevi. Ion Iovcev crede că este nevoie de efort și consecvență pentru a împiedica politica agresivă de rusificare.

„Are loc o deznaționalizare, un genocid împotriva populației băștinașe. După 10-15 ani, vor dispărea școlile acestea. Sunt copii care vin la noi și doresc să învețe în limba română. Să vină și scriitorii, să vină poeții, să vină artiștii, pentru că noi suntem izolați”, a îndemnat directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, citat de Radiochisinau.md

În 2002, Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol a fost evacuat din clădirea unde își făceau studiile câteva mii de elevi. De atunci, aceștia parcurg zilnic câte 50 de kilometri până la o școală din Doroțcaia, facând naveta cu un autobuz donat de Guvernul României. Directoarea liceului românesc, Eleonora Cercavschi, deplânge faptul că decidenții de la Chișinău nu se preocupă de soarta școlilor naționale din regiunea separatistă.

„Mă întristează ce se întâmplă pe malul drept al Nistrului, nu mă interesează ce fac separatiștii. Pe parcursul acestor ani, în care ne-am pus viața în pericol pentru a scoate câteva mii de copii din mâinile separatiștilor, unii s-au îmbogățit și au călcat în picioare tot ce este frumos”, constată Eleonora Cercavschi, citată de Radiochisinau.md

Iar asta în ciuda faptului că, în 2017, Chișinăul și Tiraspolul au semnat 4 protocoale, în urma cărora au fost reduse chiriile exagerate percepute de separatiști pentru unitățile școlare românești, până la 1.000 de MDL pe lună. Cu toate acestea, directorul executiv al asociației Promo-Lex consideră că problema nu a fost soluționată, deoarece unele școli românești din stânga Nistrului nu au cantină sau sală de sport și sunt nevoite să închirieze mai multe spații. Potrivit lui Ion Manole, profesorii, elevii și părinții lor sunt constant intimidați, însă nu exagerat. Această tactică a fost adoptată de autoritățile separatiste pentru a nu atrage atenția comunității internaționale, afirmă expertul.

„Nu doar directorii și nu doar profesorii acestor școli sunt ostatici ai regimului de la Tiraspol. Întotdeauna când vor să obțină ceva de la Chișinău și de la comunitatea internațională, se fac presiuni și sunt persecutate persoanele care reprezintă aceste instituții de învățământ”, declară Ion Manole, citat de Radiochisinau.md.

CEDO a obligat Rusia în 2012 să achite 5,5 milioane de euro către 170 de petiționari, în 60 de dosare. 25% dintre cererile și dosarele rămase pe rol la CEDO în 2019 aparțineau Federației Ruse, fapt ce demonstrează gravitatea încălcărilor libertăților cetățenești, potrivit raportului anual al Curții Europene a Drepturilor Omului.