ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele Germaniei, Frank Steinmaier, s-a aflat miercuri, 4 mai, într-o vizită de stat la București, unde a fost primit de omologul său român, Klaus Iohannis. Reamintim că omologu său ucrainean, Volodimir Zelenski, a refuzat să-l primească într-o vizită similară la Kiev pe Steinmeier, acuzând poziția „prea laxă” a Germaniei față de invazia rusă. Aceasta se întâmpla înainte ca Bundestagul să decidă trimiterea de armament greu către Ucraina. 

Președintele Klaus Iohannins, într-o conferință de presă comună cu președintele Germaniei, Frank Steinmaier, a calificat drept „crime de război” acțiunile Rusiei din Ucraina.

„Discuțiile de astăzi s-au concentrat asupra situației foarte grave din Ucraia.

Am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina, care vin în țara noastră, inclusiv prin hub-ul logistic de la Suceava.

Am prezentat măsurile luate de România pentru a sprijini economia grav lovită a Ucraina, inclusiv prin facilitarea transporturilor pe teritoriul României către Occident.

Am discutat despre noi sancțiuni împotriva Rusiei, pentru că presiunea trebuie să crească, Rusia trebuie să înceteze războiul din Ucraina.

Toate crimele de război comise de armata rusă în Ucraina trebuie cercetate minuțios și România va sprijini acest demers”, a transmis Iohannis, citat de Știri pe Surse. 

Potrivit președintelui republicii, România sprijină integrarea în UE a Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova.

„Am reiterat ca Romania sprijină pe deplin integrarea Republici Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în UE. Ca aliați NATO, România și Germania împărtășesc obiectivul esențial de menținere a păcii și securității la Marea Neagră și dorim aprofundarea cooperării cu Germania în acest sens”, a declarat Iohannis, citat de Știri pe Surse. 

Președintele consideră că, în contextul războiului din Ucraina și a incidentelor din Transnistria, „este nevoie de mobilizarea de sprijin consistent pentru Chișinău”. „România și Germania sunt alături de Republica Moldova”, a declarat Iohannis. Cu toate acestea, el nu a scos o vorbuliță despre tema Reunificării Germaniei din anii 1990 ca o posibilă inspirație pentru reunificarea celor două state românești.

Dar poate cea mai interesantă declarație a locatarului de la Cotroceni a fost cea că România susține propunerea Comisiei Europene de renunțare la importurile de petrol și gaz rusesc, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

„Sprijin propunerea Comisiei. Presupune o renunțare graduală la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunțarea la importurile de petrol și gaz rusesc se discută de multă vreme și noi ne-am pregătit pentru acest lucru. Guvernul lucrează la soluții care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil. Avem variante. România va fi pregătită și va face față dacă în final se va această decizie”, a declarat Iohannis, citat de Știri pe Surse. 

Țările Uniunii Europene ar trebui să interzică importurile de petrol rusesc în următoarele 6 luni și toate produsele petroliere rafinate până la sfârșitul anului, a declarat miercuri dimineață președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Parlamentul European, în timp ce a prezentat noul pachet de măsuri al blocului comunitar împotriva Federaței Ruse.Interdicția asupra importului de țiței și alte măsuri au fost prezentate în detaliu ambasadorilor din UE miercuri și se așteaptă ca acestea să fie adoptate până la sfârșitul săptămânii.

Kelemen Hunor, opinie separată

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a comentat la RFI poziția Ungariei, care se declară împotriva unui embargo petrolier al UE la adresa Rusiei. Spre deosebire de Klaus Iohannis care e gata, cel puțin din gură, să rupă România de gazul și petrolul rusesc, Hunor consideră că Budapesta nu poate fi condamnată de aliații ei pentru opțiunile sale economice și că o derogare acordată Ungariei de Comisia Europeană ar fi o soluție corectă de compromis: „Să ne arătăm cu degetul în interiorul UE este cea mai mare greșeală”, a spus Hunor la RFI, potrivit Mediafax și Știri pe Surse. 

Cu toate acestea, în problema recentă a vaccinării Covid obligatorii, el a avut exact atitudinea de a arăta cu degetul față de majoritatea reticentă la terapia genică experimentală: „aș vaccina obligatoriu toată România”, și „mai bine mă înjurați pe mine, cei care nu sunteți de acord cu vaccinarea, decât să ajungeți la Terapie Intensivă și să muriți”, declara Hunor în septembrie 2021.

În contextul în care Comisia Europeană vizează impunerea unui embargo petrolier Rusiei, pregătindu-și astfel independența energetică față de această țară, state precum Ungaria și Slovacia fac opinie separată în cadrul Uniunii Europene. Ungaria se va folosi de dreptul său de veto pentru a bloca orice propunere a Uniunii ce ar restricționa importurile de energie din Rusia, a declarat șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, poziție pe care președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost rugat să o comenteze.

„În momentul în care pentru state care au o dependență mare față de Rusia și vorbim de țiței și de gaze naturale, sigur că trebuie să faci o ofertă credibilă și o ofertă valabilă, pentru că nu poți să condamni nici un stat, nici Ungaria, nici Slovacia, în ceea ce privește gazele naturale, nici Germania, să vorbim despre aceste aspecte foarte sincer, la o criză economică, pe care nu o controlezi și nu poți să ajuți. De aceea, în cazul țițeiului, s-ar putea să existe o derogare pentru o perioadă de timp în cazul Slovaciei, în cazul Ungariei, ceea ce ar fi o soluție de compromis și o soluție corectă, pentru că aceste state nu au alternativă la țiței și dacă tu vrei să meargă cu tine solidare aceste state, atunci trebuie să ai o ofertă, o contraofertă, ceva, pentru că altfel se oprește industria, se oprește economia, ceea ce înseamnă un lucru inacceptabil pentru aceste state. Deci trebuie să fim foarte realiști în această abordare. Eu sunt convins că dacă va exista o derogare, o soluție pe termen mediu, pe termen lung, atunci se poate merge cu aceste sancțiuni înainte. Și în cazul gazelor naturale, la fel, vedeți că nu se discută despre acest lucru prea mult, fiindcă Germania nu acceptă. Punct”, a răspuns Kelemen Hunor.

El a mai opinat că Ungaria nu poate fi acuzată că ar crea sincope în solidaritatea europeană anti-Rusia, deoarece până acum Budapesta nu a blocat niciodată sancțiunile economice împotriva Moscovei.

„Până acum, nici un pachet de sancțiuni care a fost pe masa Consiliului nu a fost blocat nici de Ungaria, nici de alții. Deci nu putem acuza nici un stat UE că a blocat pachete de sancțiuni. Abordările sunt diferite, experiența istorică, relațiile istorice sunt diferite și eu pot să vă spun că până când ajunge un pachet pe masa Consiliului, sigur că sunt negocieri și așa trebuie văzute. Noi facem cea mai mare greșeală în interiorul UE și în interiorul Occidentului global când în loc să căutăm soluții, încercăm să aruncăm vina dintr-o parte în alta sau să arătăm cu degetul către vecinii noștri, către aliații noștri și așa mai departe. Deci eu nu sunt adeptul discuțiilor de acest gen, fiindcă nu ne duc înainte. Occidentul trebuie să fie solidar, ăsta este principiul, dar până când ajungi la o decizie solidară, trebuie să negociezi și în acest moment suntem în această etapă”, a concluzionat Kelemen Hunor.