„Judecatorul reține, din datele statistice ale deceselor din perioada 01.01.2023 - 30.06.2024 transmise de Spitalul Sf. Pantelimon București faptul că, în luna mai 2024, luna imediat următoare sesizării faptelor, s-au înregistrat cele mai puține decese din ultimul an și jumătate în cadrul secției ATI, respectiv 46 de decese în condițiile în care media deceselor pe lună în perioada 01.03.2023 - 30.04.2024 era de 67/lună.” - QED

În contextul unui atac concertat la adresa actului de justiție, cu vârfuri de lance doctorii Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, și Șerban Bubenek, președintele Comisiei de anestezie și terapie intensivă a Colegiului Medicilor, ambii susținători ai vaccinării românilor cu seruri experimentale Covid producătoare și de moarte, între alte efecte adverse grave, fără ca ei înșiși să fie vreodată anchetați de ei înșiși sau de către organele speciale de cercetare, redăm integral cele 48 de pagini ale ședinței Tribunalului București în care s-a dispus arestarea preventivă a suspectelor acuzate de omor calificat cu premeditare.

DOSAR NR. 26974/3/2024

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCURESTI - SECȚIA I PENALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința din camera de consiliu din data de 08.08.2024

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI: CRISTIAN ANDREEA ALEXANDRA

GREFIER: DRAGNE CARMEN

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost reprezentat prin procuror BOBOCEL MARIA.

Pe rol soluționarea propunerii de arestare preventivă ainculpatelor: MIRON MARIA ALEXANDRA și PĂIUȘ MIRELA, formulată deParchetul de pe lângă Tribunalul București,în dosarul nr. 1497/159/P/2024la data de 08.08.2024.

La apelul nominal, făcut în camera de consiliu, au răspuns inculpatele: Miron Maria Alexandra personal în stare de reținere și asistată de apărătorul ales, av. Pleșa Cosmin Viorel care depune împuternicirea avocațială seria GR nr. 0047/CP/2024 la dosar și Păiuș Mirela personal în stare de reținere și asistată de apărătorii aleși, av. Radu Sultănescu Valentin și Gorunescu Mirela care depune împuternicirea avocațială seria B nr. 8016922/08.08.2024 la dosar.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În conformitate cu dispozițiile art. 225 alin. 8 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți le-a adus la cunoștință inculpatelor, infracțiunea de care sunt acuzate și dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-li-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

La interpelarea instanței,inculpatele: Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela având cuvântul, arată că își mențin declarațiile date în cauză și nu doresc să dea o declarație la acest moment procesual, urmând ca în ultimul cuvânt să își precizeze poziția procesuală.

Apărătorul inculpatei Păiuș Mirela depune la dosar înscrisuri în circumstanțiere, reprezentate de două articole de presă de astăzi, un certificat de naștere al copilului minor al inculpatei și certificatul de căsătorie al acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune depunerii la dosar a celor două cerificate de naștere și de căsătorie apreciind că în circumstanțiere este utilă această probă. Cu privire la cele două articole de presă solicită respingerea acestei probe apreciind că judecarea propunerii de arestare preventivă în acest caz trebuie să se facă pe baza probelor administrate și nu pe baza declarațiile date în presă de anumite persoane care sunt străine de acest dosar penal. În aceste condiții solicită instanței să constate că inculpatele au posibilitatea de a solicita parchetului administrarea oricărei probe ce o consideră necesară, audierea oricărei persoane însă apreciază că eventuale declarații de presă luate în afara oricărui cadru procesual nu sunt utile soluționării cauzei și nu trebuie avute în vedere la luarea deciziei de aplicare a unei măsuri preventive sau nu.

Apărătorul inculpatei păiuș Mirela arată că nu este vorba despre orice declarație, este declarația managerului, a doctorului care a condus acea instiuție în care și-au desfășurat activitatea cele două inculpate și un articol în care este citată opinia membrilor Consiliului Medicilor.

Apărătorul inculpatei Miron Maria Alexandra arată că nu se opune probei cu înscrisuri.

Judecătorul de drepturi, deliberând asupra înscrisurilor, urmează a le încuviința, urmând a aprecia inclusiv cu privire la înscrisurile în legătură cu care procurorul s-a opus.

Nemafiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat judecătorul acordă cuvântul asupra propunerii de arestare preventivă.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită instanței să constate că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 223 alin. 2 C.p.p. cu privire la ambele inculpate și de asemenea solicită luarea măsurii arestului preventiv față de cele două inculpate pentru o perioadă de 30 de zile de la data de 08.08.2024 până la data de 06.09.2024. Solicită instanței să constate că față de cele două inculpate s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiuni de omor, infracțiuni menționate în mod expres de dispozițiile art. 223 alin. 2 C.p.p. printre infracțiunile cu privire la care se poate dispune luarea măsurii arestării preventive. De asemenea solicită instanței să constate că pe baza probatoriului administrat în cauză până la acest moment există suspiciunea rezonabilă că inculpatele au comis infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale. În acest sens solicită a se avea în vedere că acuzația formulată în prezenta cauză s-a bazat în principal pe datele tehnice existente la dosarul cauzei. Acuzațiile formulate inițial au fost unele foarte grave, s-a reclamat moartea a 20 de pacienți într-un interval de 3 zile, faptele dovedite în prezenta cauză sunt referitoare la o infracțiune de tentativă de omor și o infracțiune de omor. Este adevărat că pe baza probatoriului administrat în cauză a rezultat dincolo de orice dubiu rezonabil că practica inculpatelor în calitate de medici specialiști la ATI era aceea ca în cazul pacienților cu șanse puține de supraviețuire, cu șanse minime de supraviețuire, aflați într-o stare gravă să diminueze cantitatea de noradrenalină care le era administrată în scopul de a grăbi decesul pacienților. Este foarte greu de dovedit la toți pacienții cu privire la care s-a întâmplat acest lucru, în principal pentru faptul că noradrenalina nu rămâne în corp și nu poate fi verificat pe baza unor eventuale autopsii, care era doza care a fost administrată sau ce doză ar fi fost necesară. În cazul acestui pacient Militaru Marian, în vârstă de 54 de ani, pe baza probelor administrate, pe baza expertizei medico legale efectuate în cauză, pe baza datelor tehnice care au rezultat din listingul injectomatului efectuat în cauză s-a stabilit foarte clar și dincolo de orice dubiu rezonabil nu poate nimeni să spună că nu a fost așa, că doza de noradrenalină a fost scăzută în două rânduri, odată de la valoarea de 15 la valoarea de 1 și de la valoarea de 20 la valoarea de 1. Institutul Național de Medicină Legală a spus foarte clar că între scăderea dozei de noradrenalină și deces este legătură de cauzalitate.

Solicită instanței să constate că în cauză există suspiciunea rezonabilă pe baza probatoriului administrat la acest moment că decesul pacientului Militaru Marian a fost provocat intenționat. De asemenea solicită instanței să constate că pe baza declarațiilor martorilor audiați în cauză a rezultat că cele care în data de 04.04.2024 au redus doza de noradrenalină față de pacient au fost cele două inculpate. De asemenea solicită instanței să constate că gravitatea faptelor imputate inculpatelor este una care nu poate fi contestată, vorbim despre niște medici care au decis să curme viața unor pacienți despre care ele au apreciat în mod arbitrar, discreționar că nu mai merită să trăiască, că șansele de supraviețuire sunt minime și că s-au făcut destule pentru acestea și nu mai este cazul să continue să le acorde îngrijiri medicale.

În cazul inculpatei Miron Maria Alexandra solicită a se constata că în data de 26.03.2024 după ce pacientul Militaru Marian a suferit un stop cardio respirator i-a redus doza de noradrenalină de la valoarea de 15 la valoarea de 1, pacientul a supraviețuit ca urmare a intervenției asistentei care a pus noradrenalina în perfuzie, astfel încât să îi fie administrată în continuare doza necesară pentru supraviețuire. Chiar și în aceste condiții în care nu i s-a acordat un tratament corespunzător, ci o improvizație, a continuat să trăiască, s-a trezit, a vorbit cu soția sa. La data de 04.04.2024 pacientul avea stabilită o doză de noradrenalină de 20, doză care a fost scăzută de la 20 la 1, INML a stabilit în mod cert faptul că acesta a fost lucrul care a provocat decesul pacientului. Astfel apreciază că pe baza probatoriului administrat în cauză rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatele au comis infracțiunile pentru care sunt cercetate în prezenta cauză. Gravitatea faptelor săvârșite rezultă inclusiv din calitatea de medic a persoanelor care și-au asumat responsabilitatea profesională și morală de a salva viețile pacienților care își pun viețile în mâinile lor și acestea au decis că nu este cazul să facă, au decis pe baza unor criterii care sunt inumane, arbitare și discreționare. În România nu avem dreptul să decidem când luăm viața unei persoane indiferent de starea de sănătate a acestei persoane. În aceste condiții apreciază că lăsarea în libertate a inculpatelor chiar și în condițiile unor articole de presă de tipul celor depuse la dosar, articole de susținere a inculpatelor, ar fi de natură să creeze o neîncredere în actul de justiție. Diverse persoane își dau cu părere a despre cum ar trebui să fie sau cum a fost, dar pe baza datelor din dosar, pe baza datelor tehnice din dosar, INML a stabilit foarte clar că scăderea dozei de noradrenalină în această cauză a condus la decesul pacientului Militaru Marian. De asemenea solicită a se avea în vedere în cazul inculpatei Miron, faptul că la percheziția domiciliară efectuată ieri, s-a găsit la aceasta acasă o foaie în care avea diverse notițe printre care una era, ștergerea conversațiilor din whasapp, nici un mesaj, nici un apel de la asistentă în data de 04.04.2024. În aceste condiții apreciază că aceasta este o dovadă în plus a faptului că inculpatele erau conștiente de ceea ce fac, au făcut lucrurile cu intenție, se cunoșteau a fi vinovate și au comis fapta cu bună știință. Astfel solicită a se avea în vedere că circumstanțele personale ale inculpatelor, lipsa antecedentelor penale, mediul din care provin, pregătirea profesională nu le-au împiedicat pe acestea să comită faptele din prezenta cauză, ori în condițiile în care toate aceste circumstanțe personale nu le-au împiedicat să ia decizia de a omorî o persoană, asta au făcut, au luat decizia și au pus în aplicare să omoare o persoană, și nu vede cum le-ar împiedica pe acestea o măsură preventivă mai puțin restrictivă să facă alte demersuri în vederea distrugerii sau alterării probelor din dosarul penal sau care urmează a fi strâns. În cadrul secției de ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon aproape inuman exista o expresie „pacient de lăsat” , care însemna de lăsat să moară, iar inculpatele foloseau această expresie ca și cum ar fi fost ceva uzual. Solicită a se mai avea în vedere că în ceea ce o privește pe inculpata Miron porecla acesteia în cadrul secției de ATI era „doamna cu coasa”, când trecea pe acolo mureau pacienți.

Pentru aceste motive apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestului preventiv și solicită instanței să constate că inculpatele sunt de lăsat în arest preventiv măcar 30 de zile.

Apărătorul ales al inculpatei Miron Maria Alexandra solicită respingerea propunerii de arestare preventivă și de luare a unei alte măsuri preventive care să asigure bunul mers al procesului penal, ținând cont de faptul că suntem într-un caz atipic în care este destul de dificil de făcut o apărare.

Cu privire la poziția ministerului public în legătură cu probele depuse la dosar la acest termen de judecată, s-a spus că instanța nu trebuie să judece pe baza unor articole de presă, lucru cu care apărarea este de acord. În legătură cu acest dosar, ieri purtătorul de cuvânt al ministerului public, a expus public situația celor două inculpate și nu există nici o referire în presă la posibilitatea unei nevinovății a celor două inculpate, astăzi parchetul a revenit cu precizări suplimentare la comunicatul de ieri și nu a făcut nici o referire cu privire la posibilitatea ca cele două inculpate să fie nevinovate. Această situație face obiectul articolelor de presă de mai mult timp, din luna aprilie de când au fost sesizate organele de urmărire penală, este chiar un serial la TV în legătură cu situația de la acest spital. Ieri, după ce s-a comunicat de către parchet că s-au efectuat percheziții și s-a luat o măsură față de cele două inculpate premierul țării a cerut pușcărie și în mod evident există o presiune socială din toate direcțiile în legătură cu situația celor două inculpate. Apărarea este perfect de acord că acest dosar trebuie judecat în baza probelor aflate la dosar. Astfel arată că a citit ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și a observat că situația de fapt din această cauză este conturată și reținută în actul de punere în mișcare a acțiunii penale exclusiv pe baza declarațiilor de martori, martori care în această cauză sunt asistente și infirmiere. În volumul de urmărire penală în care se regăsesc declarațiile date în cauză, sunt doar cele date de medicul șef de secție și o doamnă care erau de serviciu pe data de 26, și nu există nici o declarație a vreunui medic care să poată explica care este practica în acest spital în legătură cu administrarea medicamentației, cine are obligațiile de administrare, cum se consemnează în actele medicale aceste lucruri, dacă medicul este persoana care dispune administrarea unui medicament și asistentul este cel care efectuează respectiva procedură sau invers asistentul este cel care stabilește dozele de noradrenalină și medicul este cel care verifică dacă le-a stabilit corect sau nu, aceste aspecte sunt esențiale pentru stabilirea obligațiilor și răspunderii în acest dosar, însă nu se regăsesc la dosar. Toate declarațiile de martori date în cauză nu au fost înregistrate, nu există nici o declarație de martor care să fi fost înregistrată. A observat că în acest dosar după ce se audiază preponderent asistente și infirmiere se formulează acuzații împotriva asistentelor, sunt reținute asistente în legătură cu declarațiile date în cauză, pe timpul anchetei și înainte de a se fi finalizat urmărirea penală și la un moment dat în dosar apare o anumită situație de fapt creionată strict pe baza declarațiilor asistentelor. Cu privire la acuzația din data de 26.03.2024, se spune că doamna Miron a scăzut doza de noradrenalină de la valoarea de 15 ml la 1 ml și că asistenta Grigore Nicoleta a intervenit și a injectat fără să aibă acordul medicului într-o perfuzie o anumită doză de noradrenalină care ar fi asigurat supraviețuirea pacientului. Dacă așa s-au întâmplat aceste lucruri, suntem într-o situație foarte gravă, discutăm de un paralelism între atribuțiile medicului și atribuțiile asistentelor. Suntem în situația în care decizia unui medic, bună sau greșită este validată, verificată de către un asistent care nu doar că o critică și folosește niște mijloace pe care le are la dispoziție, de a sesiza șeful de secție, de a sesiza conducerea spitalului și așa mai departe în legătură cu o încălcare gravă a protocoalelor medicale, această asistentă nu procedează astfel și susține că a injectat din proprie inițiativă în perfuzie o anumită cantitate de noradrenalină. La o valoare a noradrenalinei de 15 ml s-a produs un stop cardio respirator, aspect care rezultă din actele dosarului, iar la data de 04.04. la valori a noradrenalinei de 20 ml se produce stop cardio respirator. Se observă insistența ministerului public pe concluzia INML cu privire la legătura de cauzalitate, însă întrebările adresate medicilor în nici un caz nu au vizat o situație concretă punctuală și detaliată, spre exemplu dacă respectivul stop cardio respirator s-ar fi putut produce și în lipsa intervenției medicului în modalitatea în care s-a arătat, și apreciază că acest răspuns este foarte clar, că la o valoare de 20 ml s-a produs cu câteva ore înainte un asemenea incident. Există în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale o referire a medicului șef de secție în legătură cu efectele noradrenalinei potrivit căreia aceste doze sunt rapide în sensul că se produc în interval de 2 minute și se pierd în acest două minute. Din această perspectivă ar trebui analizată legătura de cauzalitate, un stop cardio respirator produs la un interval mult mai mare decât cel indicat de către șeful de secție, că este cumva compatibil cu efectele noradrenalinei, administrării sau neadministrării acestui medicament, și astfel suntem într-o situație în care se analizează calitatea unui act medical. Ipoteza propusă de către ministerul public în sensul că s-au produs o serie de omoruri pentru a se elibera paturi este greu de înțeles și apreciază că nu este suficient doar să se afirme acest lucru, nu este suficient doar să se considere că acesta a fost scopul. În ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale se spune că scopul sau cauza a fost o dorință a celor două inculpate cumva de a câștiga puncte între ATI și UPU și apreciază că această ipoteză este absurdă. În legătură cu modalitățile de administrare a noradrenalinei, cu modalitățile de intervenție în unitățile ATI, toate persoanele identificate pe internet spun că particularitățile acestui medicament impun o analiză de la caz la caz, impun o analiză a fiecărei persoane și impun o analiză a specialiștilor din domeniul respectiv în legătură cu modalitatea în care s-a administrat respectivul medicament. În expertiza făcută de INML nu se regăsește nici o referire, nici o solicitare de opinie de la vreun profesor universitar, un specialist, sau orice cadru medical care să susțină sau să nu susțină poziția ministerului public. Răspunsul de la punctul nr. 1 pleacă de la opinia medicului șef ATI și de acolo dezvoltă lucrurile pe care instanța le cunoaște. În referatul cu propunerea de arestare preventivă se susține că o altă măsură preventivă cum ar fi măsura controlului judiciar sau măsura arestului la domiciliu ar fi lipsită de eficiență. Măsura arestării preventive ar fi o problemă serioasă pentru apărare pentru că este foarte greu mai ales în condițiile date și în condițiile actuale de presă și de presiune mediatică să se facă o apărare în acest caz. Din acest motiv chiar dacă instanța va aprecia că probele sunt la nivelul standardului de suspiciune rezonabilă solicită luarea unei alte măsuri preventive având în vedere că inculpatele nu sunt persoane care ar fi urmărit să fugă și solicită a se avea în vedere că din luna aprilie acestea și-au exercitat activitatea și nu se reține că ar fi încercat să influențeze vreo declarație, nu au plecat, nu au fugit, sunt cele mai interesate să se lămurească acest dosar, având în vedere că sunt acuzate de săvârșirea infracțiunii de omor calificat, infracțiune cu limite de pedeapsă greu de imaginat pentru orice persoană și nu are nimeni interesul să se sustragă de la o asemenea acuzație sau să împiedice ancheta în acest caz. Pentru aceste motive solicită instanței luarea unei alte măsuri preventive așa cum apreciază instanța că este în interesul anchetei. Astfel apreciază că poliția și parchetul au avut până acum suficiente mijloace să facă o anchetă în acest caz, și solicită instanței să dea ocazia apărării să facă o apărare efectivă. Mai arată că cele două inculpate nu sunt infractori de drept comun, sunt medici care lucrează în condiții de stres, sunt medici care iau decizii, sunt medici care răspund de viața a zeci de persoane pe fiecare tură, sunt medici care și-au făcut profesia așa cum au învățat și așa cum au considerat de cuviință în fiecare caz în parte și faptul că suntem în prezența unei culpe medicale, că s-a greșit o reducere a unei doze sau nu s-a greșit, aceste chestiuni pot face obiectul unei anchete penale în acest caz.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în replică, cu privire la susținerea apărătorului ales al inculpatei în sensul că nu a fost audiat nici un medic cu privire la presupusele efecte ale scăderilor bruște ale dozei de noradrenalină, solicită a se constata că a fost audiat medicul șef ATI. Cu privire la expertiza medico legală efectuată în cauză solicită a se consta că aceasta nu este formulată în termeni generali, nu vizează situații generale ci vizează strict și punctual situația pacientului Militaru Marian, astfel apreciază că dificultatea de a efectua apărarea în prezenta cauză nu justifică luarea unei măsuri preventive mai blânde față de inculpată în condițiile în care, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la inculpata Miron acasă, s-a găsit o foaie pe care aceasta avea deja trecute apărările pe care o să le facă în acest dosar penal. De asemenea solicită a se avea în vedere că s-a cunoscut despre existența acestui dosar, despre existența suspiciunilor cu privire la decesul pacienților de la Spitalul Sf. Pantelimon încă din luna aprilie și în aceste condiții apreciază că acestea au avut suficient timp, cunoscând ceea ce au făcut să își pregătească apărarea.

Apărătorul inculpatei Miron Maria Alexandra arată că se ministerul public a susținut că puteau să își facă apărarea de când s-a aflat în presă că se fac cercetări în acest dosar, însă se poate face o apărare abia după momentul în care se face o acuzație și vede despre ce fapte este acuzația și în ce condiții a fost săvârșită, nu se pot face apărări pe baza articolelor de presă care fac obiectul unor știri.

Apărătorul ales al inculpatei Păiuș Mirela solicită respingerea propunerii de arestare preventivă și apreciază că ne aflăm în faza suspiciunii rezonabile în această etapă. Se face afirmația că inculpata Păiuș ar fi redus această doză de noradrenalină pentru pacientul Militaru Marian, probele care susține o astfel de afirmație din partea parchetului sunt în sensul că analiza tehnică a injectomatului este cea care în afara oricărui dubiu lămurește acest aspect. Există un proces verbal în care un polițist a analizat acele înregistrări pe care injectomatul le stochează, însă apreciază că nu este cea mai calificată persoană să analizeze această chestiune și atunci pe lângă faptul că dubiul în legătură cu această chestiune subzistă, trebuie avute în vedere și alte aspecte și anume faptul că injectomatul nu este unul înseriat, deci nu se poate spune cert că un anumit injectomat a fost folosit la un anumit pacient. La aceste injectomate au acces medici, asistente și infirmiere. Mai este o probă pe care parchetul o promovează destul de insistent în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, respectiv o fotografie cu un injectomat în care o doamnă asistent medical Alexandru Georgeta, face o fotografie unui injectomat, nu se vede că ar fi fost conectat undeva, nu se știe unde a fost făcută acea fotografie și recunoaște dânsa din fotografia de la parchet că ar fi undeva într-o rezervă, dar nu știe exact în care și într-adevăr pe afișajul respectiv se vede marcajul 1. Apreciază că o astfel de fotografie nu poate fi un mijloc de probă pe care să se sprijine o asemenea acuzație pentru că în mod evident o astfel de fotografie putea fi făcută pro cauza.

Sesizarea s-a făcut de către o doamnă doctor, fostă șefă de secție, și așa cum rezultă din articole de presă încă supărată că nu și-a păstrat acea funcție și poate ar dori să revină în funcție și această doamnă doctor depune o înregistrare făcută de aceasta pro cauza, în care provoacă și pune anumite întrebări în ideea de a înregistra răspunsurile pe care le dă persoana respectivă la telefon. Nu se poate susține nici măcar la stadiul de suspiciune rezonabilă că așa au stat lucrurile în legătură cu această chestiune. În opinia apărării, toate aceste argumentații pe care le găsim în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale sau în referatul cu propunerea de arestare preventivă, în sensul în care din perspectiva laturii subiective a celor două inculpate care au învățat foarte mulți ani pentru a deveni medici, au făcut foarte multe specializări, au depus un jurământ și în acest fel ar putea să își modifice destinul, ar fi în măsură să ucidă persoane așa cum susține parchetul astăzi doar pentru a elibera paturi în secția de ATI. Apărarea apreciază că nu crede că doamna Păiuș sau oricare alt medic ar fi în stare să facă acest lucru. În opinia apărării, acestea sunt declarații care cumva par armonizate, sunt trei doamne asistente Pisică Maria, Grătianu și Alexandru care au grijă să își susțină reciproc aceste afirmații pe care le fac în declarațiile lor. Cu privire la raportul de expertiză apreciază că acesta a fost efectuat pe baza documentelor din dosar pentru că la răspunsul dat la întrebarea 3, chiar sunt invocate declarațiile de martori din dosar, deci noi nu putem spune că medicii de la INML care au fost întrebați în legătură cu această situație au avut la dispoziție un raport de necropsie care să spună că într-adevăr concentrația de noradrenalină din corp ar fi fost una sau alta, ci aceștia nu au făcut altceva decât să completeze sau să sprijine demersul procurorului de a stabili o legătură de cauzalitate într-o presupusă scădere a dozei de noradrenalină și decesul pacientului care mai suferise două stopuri cardiace înainte ca această presupusă reducere a dozei de noradrenalină să intervină. În referatul de arestare se spune că nu se justifică o măsură preventivă mai ușoară pentru în calitatea lor de medici pe care acestea o aveau puteau să înțeleagă ce se întâmplă acolo, au premeditat chiar, elementul circumstanțial agravant este reținut în sarcina lor și că există chiar și un sânge rece cu care cele două inculpate au acționat. Solicită a cenzura aceste chestiuni pe care procurorul de caz le-a inclus în referatul de arestare preventivă, dimpotrivă se află în fața instanței doi profesioniști. Mai mult decât atât arată că în cursul acestei zile toți medicii de la secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon și-au prezentat demisiile în semn de protest pentru că profesionalismul celor două inculpate este pus în pericol având în vedere și afirmația potrivit căreia există un semn de îndoială cu privire la calitatea actului medical desfășurat în general în acea secție medicală. Solicită a se avea în vedere și o altă măsură preventivă mai puțin severă, adică arestul la domiciliu care poate asigura scopul măsurii preventive, nu ar mai exista pericolul de a se repeta un astfel de comportament, dar și având în vedere că decizia instanței va impacta asupra relației copilului minor pe care inculpata îl are și care se va întreba unde se află mama lui. Pentru aceste motive solicită respingerea propunerii parchetului de arestare preventivă.

Al doilea apărător al inculpatei Păiuș Mirela arată că șeful secției ATI în declarația dată vorbește doar din punct de vedere teoretic și prezintă o situație scolastică organului de urmărire penală, pe care organul de urmărire penală l-a aplicat ca un șablon asupra situației particulare pe care a vizat-o în datele de 26.03. și 04.04. fără a face o analiză particulară. În dosarul de urmărire penală se face discuție asupra a unui singur lucru și anume asupra noradrenalinei, acesta este cuvântul cheie din punctul de vedere al parchetului, ca și cum s-ar fi descoperit un panaceu pe care dacă îl iei trăiești sau nu, este decât o chestiune secundară întrucât niciunul dintre pacienții care se află într-o secție de ATI din orice spital sunt foarte bolnavi și nici o chestiune din dosar nu vorbește despre afecțiunile pacienților de acolo. Cu privire la data de 04.04.2024 solicită a se observa că în interiorul uneia din zilele acuzate a făcut două stopuri cardio respirtorii, înainte de așa zisa modificare sau așa zisa faptă a doamnei doctor Păiuș. Solicită a se observa că acele afecțiuni sunt aproape incompatibile cu viața, să stai aproape 100 de zile în ATI și să nu ai aproape nici o reacție nu înseamnă că starea de sănătate era una foarte bună. Opinia specialiștilor care astăzi spun că peste valoarea de 10, doza de noradrenalină este mare, este o doză de șoc pe care nu o poți da pe o perioadă foarte mare de timp încât bubuie creierul, motiv pentru care chiar acolo se spune că este recomandată scăderea. Același aspect s-a realizat și atunci când parchetul a întrebat INML, nu s-a făcut discuție și asupra influenței celorlalte boli pe care le aveau persoanele internate, nu s-a făcut discuție de ce s-a întâmplat, dacă a căzut plămânul, dacă a căzut inima, dacă a căzut din punct de vedere al unui accident vascular cerebral, dacă acelea sunt motivele pentru care a intervenit decesul și dacă putea să influențeze noradrenalina efectul tanatogenerator vis a vis de căderea unui organ vital însă la această întrebare nu avem răspuns. Nu avem o autopsie sau o necropsie realizată care să ne spună care este motivul decesului. În lipsa acestei necropsii nu se poate face altceva decât să se presupună, este exact acea chestiune în care ne îndoim și nu știm de ce să ne îndoim. S-a făcut discuție asupra acelui injectomat și arată că pe lângă aspectele invocate anterior, este o poză care putea fi făcută pro cauza și nu știm dacă injectomatul era conectat sau nu la un pacient și se știe foarte bine că se plimbau injectomatele de la un pacient la altul, însă mai este o chestiune în care nu avem o corespondență între logourile pe care organul de urmărire penală le-a încercuit cu foarte mare pricepere dar nu le-a și tradus, pentru că acele logouri sunt la alte ore sau organul de urmărire penală spune că există diferente între ora reală și ora afișată de injectomat. Pe de altă parte se va observa că organul de urmărire penală spune că acele logouri indică exact cantitatea injectată la o anumită oră dar nu se spune pentru cât timp a fost injectat, acest aspect nu rezultă, putea fi făcută o schimbare numai pentru 5 minute, putea fi făcută o schimbare pentru 24 de ore. Se va observa din acele logouri că uneori se va regăsi un logo la două ore, peste două ore o altă logare, culmea este că nu atunci când se modifică concentrația substanței aplicate și iar peste 8 ore un alt logo cu o altă valoare. Din acele logouri nu se poate spune cui a fost aplicată substanța sau conținutul medicamentului și pentru cât timp, acele logouri nu explică acest lucru. Pentru aceste motive solicită respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de parchet, nu se poate face dreptate prin găsirea unui țap ispășitor într-o ultimă variantă și dând numai câteva elemente non medicale ca și elemente pline de adevăr astfel încât nu avem opinii de specialitate în această ramură a anesteziei și terapiei intensive.

Reprezentantul Ministerului Public arată că apărătorul ales nu a spus că a existat suspiciunea rezonabilă ci exista în spațiul public informația că se fac cercetări cu privire la faptele din prezenta cauză. Cu privire la probatoriul administrat în cauză, respectiv cu privire la injectomat, arată că acesta a fost motivul pentru care s-a reușit dovedirea suspiciunii rezonabile că în cazul domnului Militaru Marian cele două inculpate au scăzut doza de noradrenalină brusc, tocmai acel injectomat care a fost stabilit pe baza declarațiilor, că era în rezerva în care a stat domnul Militaru Marian(avem declarație de martor care spune că fixează acel injectomat în rezerva nr. 8 în care a stat domnul Militaru Marian). Cu privire la datele injectomatului, arată că acelea sunt date tehnice din aparat și sunt verificate iar pe baza lor s-a formulat o acuzație. Parchetul nu a spus de la început că domnul Militaru a fost omorât și apoi s-a probat acest aspect ci a fost tocmai invers, s-au verificat toate cazurile, și în acest caz a rezultat pe baza probatoriilor suspiciunea rezonabilă, iar suspiciunea rezonabilă a rezultat și din acea fotografie și din fixarea injectomatului în rezerva pacientului și din datele tehnice ale injectomatului și din faptul că INML nu stabilește legătura de cauzalitate pe baza declarațiilor martorilor ci pe baza datelor tehnice ale injectomatului. Cu privire la decalajul dintre ore este proces verbal la dosarul cauzei și se menționează inclusiv în referatul de arestare preventivă faptul că se menționează decalajul și se stabilesc. Acuzația este că în cazul pacienților grav bolnavi au fost reduse dozele de noradrenalină. Pe baza autopsiei sau a necropsiei nu se poate stabili doza de noradrenalină și acesta este motivul pentru care pentru fapte similare acuzația nu poate fi dovedită, pentru că noradrenalina este un neuro transmițător care dispare din corp într-un interval scurt de timp, ori în aceste condiții nu s-ar putea stabili pe baza necropsiilor doza sau cantitatea care le-a fost administrată și acesta este motivul pentru care se administrează prin injectomat, pentru a fi administrat în mod constant un nivel de noradrenalină.

Apărătorul inculpatei Păiuș Mirela arată că în secția ATI sunt multe rezerve și nu există nici măcar un element concret din care să rezulte că cele două inculpate au intrat cumva în rezerva pacientului Militaru Marian pentru a modifica ceva.

Inculpata Miron Maria Alexandra arată că nu are nimic de spus.

Inculpata Păiuș Mirela arată că nu are nimic de spus.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

Deliberând asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, în dosarul de urmărire penală nr.1497/159/P/2024față de inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela, constată următoarele:

Prin propunerea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 08.08.2024, sub nr. 26974/3/2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatele Miron Maria Alexandra, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor detentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 din C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. și omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a, e și i din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.penșiPăiuș Mirela, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen.

În esență, în referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive a inculpatelor Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela s-au arătat următoarele:

La data de 11.04.2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat prin denunț de către Stămătoiu Camelia, director de îngrijiri în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, cu privire la faptul că, în perioada 04.04.2024 - 06.04.2024, în Secția de ATI a Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon au decedat circa 20 de pacienți,motivul fiind scăderea cu intenție a substanței noradrenalină de pe injectomat de către mediciși în unele cazuri înlocuirea acesteia cu ser fiziologic.Stămătoiu Camelia a arătat că a fost sunată de o asistentă medicală, numita Grătianu Ancuța, care i-a mărturisit faptul că pe Secția ATI a spitalului, de joi, 04.04.2024, până sâmbătă, 06.04.2024, au murit în jur de 20 de pacienți, întrucât medicii de gardă pe Secția ATI, respectiv inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienți internați, de la 15 sau 20 ml/h la 1 ml/h sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 11.04.2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus începerea urmăririi penale in remsub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. (1) C.pen.

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 05.06.2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus extinderea urmăririi penale in remsub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) și alin. (2) lit. d din C.pen

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 29.05.2024a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispusefectuarea în continuare a urmăririi penalefață de suspecta Pisică Maria-Cristina, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. (1) și alin. (2) lit. d din C.pen., constând în aceea că: În data de 15.04.2024, în intervalul orar 12:00 - 14:30 și în data de 29.05.2024, în intervalul orar 10:50 - 11:40, fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal 1497/159/P/2024 în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. (1) C.pen., martora a făcut afirmații mincinoase în cauză, respectiv a declarat în mod nereal că nu cunoaște ca cineva să fi modificat rata noradrenalinei cu scopul de a grăbi decesul vreunui pacient, deși din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că ea a perceput în mod direct faptele pentru care se efectuează cercetări.

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 05.08.2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureștis-au dispus următoarele:

1.Extindere urmăririi penale in remcu privire la infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 din C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. (faptă din data de 26.03.2024).

2.Schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de omorprev. de art. 188 alin. (1) C.pen., în infracțiunea de omor calificatprev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a, e și i din C.pen. (faptă din data de 04.04.2024).

3.Efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectele:

-Miron Maria Alexandra, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

-tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 din C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. (faptă din data de 26.03.2024),

-omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a, e și i din C.pen. (faptă din data de 04.04.2024),

-ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen.

-Păiuș Mirela, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. (faptă din data de 04.04.2024).

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 07.08.2024a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureștis-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatelor Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela pentru săvârșirea acelorași infracțiuni pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale.

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 07.08.2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus extinderea urmăririiin rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată prev. de art. 273 alin. 1 și alin. 2 lit. d) din C.pen.

Prin ordonanța nr. 1497/159/P/2024 din data de 07.08.2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus extinderea urmăririi penale față de suspecta Călin Mariana pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată prev. de art. 273 alin. 1 și alin. 2 lit. d) din C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 din C.pen.(3 acte materiale).

În fapt

La data de 26.03.2024, ora 16:45, inculpata Miron Maria Alexandra, în calitate de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), a încercat să suprime viața acestuia prin reducerea dozei de noradrenalinăadministrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menținută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenției salvatoare a martorei Grigore Elena Nicoleta care a suplinit insuficiența dozei de noradrenalină administrată prin intermediul dispozitivului medical cu injectarea, fără știrea medicului, a acestei substanțe direct în perfuzia pacientului.

La data de 04.04.2024, ora 13:17, inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela, ambele în calitate de medici specialiști Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acționând cu intenția de a suprima viața acestuia,i-au redus dozade noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus 58 de minute mai târziu la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15:00.

Inculpatele au săvârșit faptele cu premeditare, întrucât prin prisma profesiei lor – medici specialiști ATI, cunoșteau efectele noradrenalinei (faptul că această substanță este esențială menținerii unei tensiuni arteriale optime), precum și consecințele lipsei ei, iar prin reducerea dozei de noradrenalină au declanșat lanțul cauzal care a dus la deces, iar pe tot parcursul procesului (pentru că decesul nu survine imediat) inculpatele puteau oricând să intervină și să salveze viața victimei, ceea ce însă nu au făcut.

În cuprinsul referatului, procurorul de caz a efectuat și o amplă expunere a situației de fapt în cauză.

Cu privire la propunerea de arestare preventivăa inculpatelor, s-a mai precizat căarestarea preventivă este prevăzută de art. 223 alin. (2) C.proc.pen. și constituie o privare de libertate în sensul art. 5 par. (1) lit. c) din CEDO, având în vedere restricționarea raporturilor cu terții prin impunerea unei imposibilități temporare de a părăsi spațiul unei unități de detenție. Privarea de libertate urmează a se face în lipsa consimțământului inculpatului într-un spațiu restrâns de detenție pentru o durată ce nu poate depăși 30 de zile, conform dreptului intern.

Potrivit dispozițiilor art. 223 alin. 2 C.pr.pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune dintre cele enumerate în mod expres sau pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privare sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Analizând materialul de urmărire penală, apreciem că în cauză se impune luarea măsurii arestării preventivepentru o perioadă de 30 de zile față de inculpate, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 202 C.pr.pen. și, față de prevederile art. 223 alin. 2 teza finală, privarea de libertate a inculpatelor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică și pentru a preîntâmpina comiterea altor infracțiuni de către acestea, astfel:

Obiectul cauzei îl constituie infracțiuni intenționate contra vieții, respectiv tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. (faptă din data de 26.03.2024 – inculpată Miron Maria Alexandra), omorul calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a), e) și i) din C.pen. (faptă din data de 04.04.2024– inculpată Miron Maria Alexandra) și omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a) și i) din C.pen. (faptă din data de 04.04.2024 – inculpată Păiuș Mirela), infracțiuni menționate în mod expres de art. 223 alin. (2) din C.proc.pen..

Măsura preventivă privativă de libertate este necesară în scopul protecției ordinii publice, respectând exigențele de proporționalitate cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei vizate, în acord cu particularitățile cauzei, natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite.

Protecția ordinii publiceîn acest caz se impune prin raportare la gravitatea deosebită a faptelor săvârșite, infracțiuni constând în uciderea, cu premeditare, a unei victime aflate în stare vădită de vulnerabilitate care se afla într-o unitate medicală în care se presupune că trebuie să primească îngrijirile medicale necesare pentru salvarea vieții.

În acest sens, trebuie avut în vedere contextul comiterii faptei de omor,respectiv tentativă de omor cu privire la victima Militaru Marian.

Astfel, așa cum a fost menționat anterior, medicul Miron Maria Alexandra, poreclită la nivelul secției "doamna cu coasa”, începând cu lunile octombrie - noiembrie 2023, a demarat un mecanism de eficientizare a activității Secției de ATI prin reducerea dozei de noradrenalină, substanță vitală pentru supraviețuirea unora dintre pacienții aflați la ATI care se aflau într-o stare gravă de sănătate și cu privire la care aceasta, în mod discreționar, arbitrar și inuman, aprecia că nu mai au șanse de supraviețuire. Scopul scăderii dozei de noradrenalină era unul absolut inuman, provocarea decesului persoanelor pentru eliberarea paturilor de la ATI.

Așa cum a arătat martora Grigore Elena Nicoleta au existat destul de mulți pacienți cărora inculpata Miron Maria Alexandra le-a redus drastic doza de noradrenalină, în scopul de a le provoca un stop cardio-respirator. Este adevărat că până la acest moment, nu s-a reușit identificarea altor cazuri concrete în care stopul cardio-respirator al pacienților să fie provocat de către medicul Miron Maria Alexandra prin reducerea dozei de noradrenalina, însă acest fapt este pe deplin justificat având în vedere posibilitățile investigative reduse în condițiile în care starea de sănătate a pacienților era una, într-adevăr gravă, iar lipsa de noradrenalină din corp nu ar putea fi verificată pe baza unei autopsii. Cu toate acestea, din probatoriul administrat în cauză, în special declarațiile martorilor audiați, rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că aceasta era practica constantă a medicului Miron Maria Alexandra. Mai mult, practica constantă în acest sens este dovedită și de lipsa unui alt motiv al comiterii faptei cu privire la victima Militaru Marian, alt motiv decât acela de a eficientiza activitatea secției de ATI, eficientizare care nu s-ar fi putut produce prin grăbirea decesului unei singure persoane, ci doar printr-o activitate constantă în acest sens.

În plus, din declarația martorei Grigore Elena Nicoleta rezultă căMiron Maria avea saloane dedicate în care punea pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară, respectiv saloanele 3, 6 sau 7.

Pentru a ascunde față de familiile pacienților scăderea dozelor de noradrenalină, inculpata Miron Maria Alexandra revenea în saloanele pacienților și creștea dozele înainte de vizitele făcute de membrii de familie, iar după vizite le reducea, așa cum rezultă din declarația martorei Grigore Elena Nicoleta.

Inculpata Miron Maria, după ce făcea aceste modificări, venea periodic să controleze starea pacientului, respectiv să vadă dacă acesta a decedat. Martora Grigore Elena Nicoleta a menționat că între ea și inculpată nu existau întotdeauna dialoguri, însă îi adresa din priviri întrebarea "De ce nu a murit?”sau "Nu e încă mort?”, martora răspunzând prin același limbaj non-verbal "Nimic încă.”

În acest context, la data de 26.03.2024, inculpataMiron Maria Alexandra a redus doza de noradrenalină pacientului Militaru Marian pentru a grăbi decesul acestuia. Decesul nu s-a produs la această dată numai ca urmare a intervenției martorei Grigore Elena Nicoleta. Inculpata, la schimbul de tură, știind că i-a redus la minim doza de noradrenalină, i-a spus colegei sale să aducă alt pacient de la UPU, fiind astfel sigură că decesul se va produce.

Ulterior, la data de 04.04.2024, inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela au pus în aplicare rezoluția infracțională de a ucide victima Militaru Marian întrucât au apreciat că acesta este „de lăsat” și au reușit prin scăderea dozei de noradrenalină să îi provoace decesul.

Gravitatea deosebită a faptei este relevată și de faptul că în data de 30.03.2024, starea pacientului s-a îmbunătățit astfel că a fost detubat înainte de ora vizitei și a stat pe mască de oxigen, acesta fiind vizitat de soție cu care a și interacționat, episod care nu ar fi putut avea loc dacă planul infracțional pus în executare la data de 26.03.2024 de către inculpata Miron Maria Alexandra ar fi fost dus la bun sfârșit.

Calitatea de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă a celor două inculpate este de natură să sporească gravitatea faptelor în condițiile în care acestea, dincolo de responsabilitatea profesională, și-au asumat responsabilitatea morală ca în activitatea pe care o desfășoară să depună toate diligențele necesare pentru acordarea de îngrijiri pacienților care își pun viața în mâinile acestora. Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei.

Gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât scopul pentru care inculpatele au luat decizia de a pune capăt vieții victimei a fost acela de a elibera paturile de pe Secția de ATI.

Inculpatele au acționat cu intenție directă calificată prin scop, au redus doza de noradrenalină în scopul de a grăbi, în opinia lor, decesul persoanei.

Inclusiv selecția pe care inculpata Miron Maria Alexandra o făcea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, în vederea stabilirii pacienților „de lăsat”, adică de lăsat să moară, dovedește lipsa de umanitate a gestului inculpatelor.

Aceste împrejurăritrebuie avute în vedere la stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică și trebuie coroborate cu circumstanțele personaleale inculpatelor.

Inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela au calitatea de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă, calitate care le-a oferit contextul de a comite faptele de omor menționate anterior și care este de natură să agraveze, mai degrabă decât să atenueze, gravitatea faptelor comise.

Nu se poate reține în favoarea acestora nici faptul că sunt integrate în societate întrucât societatea pe care acestea și-au imaginat-o este una în care medicii pot lua decizia arbitrară și inumană de a pune capăt vieții unei persoane.

Lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională, mediul din care provin nu le-a împiedicat pe inculpate să ia, cu sânge rece, decizia de a suprima viața pacientului pe care aveau obligația de a-l trata, astfel încât aceste circumstanțe nu poate justifica luarea unei măsuri preventive mai puțin drastice decât aceea a arestului preventiv.

Modul de operare al inculpatelor, contextul comiterii faptei imputate, dovedește gradul de pericol ridicat pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpatelor îl prezintă.

În acest caz, spre deosebire de alte cazuri de omor, trebuie să avem în vedere faptul că inculpatele nu au acționat pe fondul unei stări emoționale, ci au acționat „cu sânge rece”, fără vreo urmă de regret sau de căință și în plus, au pus și alte persoane, în special asistenții medicali, în situația dezumanizantă de a participa la suprimarea vieții unei persoane.

Eforturile asistenților medicali de a menține în viață pacienții dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil periculozitatea deosebită a unor medici care au considerat că sunt îndreptățiți să decidă când este timpul ca o persoană să fie „de lăsat” să moară.

Astfel, se consideră că există pericol concret pentru ordinea publicăatunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială vizând valorile ocrotite de prevederile Codului penal, ca urmare a activității anterioare sau posterioare a inculpatului ori a reacției declanșată de fapta săvârșită de către acesta, în acest sens legiuitorul dorind să analizeze cu precădere circumstanțele personaleale inculpatului, atitudinea adoptatăde către acesta în societate și nu în ultimul rând reacția declanșatăde fapta sa.

Fără echivoc, infracțiunea de genul celei reținute în sarcina inculpatelor afectează echilibrul social și produc o stare de indignare, iar existența pericolului concret, din acest punct de vedere, rezultă din ansamblul probator administrat în cauză privind perseverența și determinarea infracțională a acestora.

În plus, se consideră că astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea inculpatelor impresia că pot persista în sfidarea legii, fără a suporta consecințe, iar asupra persoanelor care iau cunoștință de faptă ar avea un impact invers, de neîncredere în organele statului și capacitatea acestora de a stopa fenomenul infracțional.

Trebuie avut în vedere faptul că victima, dar și familia acestuia, au lăsat lucru cel mai de preț, valoarea socială supremă, viața lui Militaru Marian în vârstă de 54 de ani, în mâna inculpatelor în speranța că acestea îl vor salva, însă Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela au decis, arbitrar, că nu este cazul ca acesta să mai fie ținut în viață întrucât ocupa un pat din Secția ATI.

Atitudinea inumană a inculpatelor, lipsa de respect față de valorile morale ale societății, precum și curajul infracțional arătat de acestea impun luarea unei măsuri ferme, categorice, care să aibă ca efect, în principal, conștientizarea riscului la care se expune dacă comite astfel de fapte.

Din aceste considerente, apreciem că rezultă fără dubiu caracterul insuficient al altor măsuri.

Apreciem că dispunerea măsurii arestării preventive față de inculpate se justifică nu numai pentru valorificarea exemplarității în cadrul prevențiunii generale, dar ar conduce și la reeducarea acestuia, nefiind o povară excesivă, față de gravitatea faptei imputate.

Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal în condițiile în care apărările inculpatelor trebuie verificate, investigațiile trebuie continuate în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor cauzei, iar lăsarea acestora în libertate ar putea periclita ancheta prin influențarea administrării probatoriului în cauză.

Ca atare, în vederea asigurării unui just echilibru între apărarea instituțiilor democratice și interesul comun al apărării drepturilor individuale, fără însă a se atinge substanța dreptului la libertate al inculpatelor Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela în mod arbitrar, apreciem că se impune ca necesară și proporționalăprivarea de libertate a acestora, lăsarea în libertate reprezentând un real pericol pentru ordinea publică și prezentând riscul influențării achetei, iar eventuala aplicare a măsurilor controlului judiciar prev. de art. 211 și urm. Cod proc pen. ori a arestului la domiciliu prev. de art. 218 și următoarele din Cod. Proc. pen. fiind în mod evidentlipsite de eficiență, așa cum reiese din coroborarea întregului material probatoriu atașat prezentei propuneri.

Analizând actele de urmărire penală efectuate în cauză, înscrisurile depuse și susținerile orale, judecătorul de drepturi și libertăți constată că propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București este întemeiată, urmând a o admite, pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:

Potrivit dispozițiilor art. 223 alin. (2) C. proc. pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții(…) și o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Dispozițiile menționate urmează a fi corelate cu cele ale art. 202 C. proc.pen., care prevăd scopul și condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive, care (…) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni - alin. (1). Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menținută dacă există o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale - alin. (2). Orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia - alin. (3).

Pe de o parte, judecătorul reține că în cauză există probe(indiciile temeinice nefiind suficiente, conform art. 223 alin. (2) C. proc. pen.),în accepțiunea art. 97 alin. (1) C. proc. pen.,din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela sunt prezumtivele autoare ale infracțiunilor pentru care sunt cercetate, cu precizările care urmează a fi făcute mai jos.

Judecătorul reține că la momentul luării măsurii arestării preventive nu este necesar să existe probe suficiente pentru a se formula o acuzație completă; mai mult, aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare pe fondul cauzei.

În ceea ce privește noțiunea de suspiciune rezonabilă, în absența unei definiții sau a unor criterii de stabilire a acestui caracter rezonabil care să fie prevăzute în Codul de procedură penală, ea trebuie interpretată în sensul dat în mod constant de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la existența unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana cercetată să fi săvârșit infracțiunea pentru care este acuzată.

Judecătorul consideră util a face această precizare întrucât multe dintre elementele invocate de apărare vizează fondul cauzei, urmând a fi discutate și în momentul în care instanța de judecată va fi sesizată cu judecarea în fond a cauzei, în măsura în care procurorii de caz vor aprecia necesară învestirea instanței cu rechizitoriu. În egală măsură însă, judecătorul se va apleca asupra tuturor aspectelor invocate de apărătorii inculpatelor, în limitele în care acestea sunt relevante din perspectiva verificării îndeplinirii condițiilor pentru luarea măsurii preventive, respectiv a verificării probelor din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatele ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzate, precum și ulterior, a celorlalte condiții, legate de necesitatea realizării scopurilor prevăzute de lege, de proporționalitatea și necesitatea măsurii arestului preventiv.

Astfel, probatoriul administrat până la acest moment procesual în cursul urmăririi penale justifică suspiciunea rezonabilă că, la data de 26.03.2024, ora 16:45, inculpata Miron Maria Alexandra, în calitate de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), a încercat să suprime viața acestuia prin reducerea dozei de noradrenalinăadministrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menținută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenției salvatoare a martorei Grigore Elena Nicoleta care a suplinit insuficiența dozei de noradrenalină administrată prin intermediul dispozitivului medical cu injectarea, fără știrea medicului, a acestei substanțe direct în perfuzia pacientului.

Totodată,la data de 04.04.2024, ora 13:17, inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela, ambele în calitate de medici specialiști Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acționând cu intenția de a suprima viața acestuia, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus 58 de minute mai târziu la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15:00.

Inculpatele au săvârșit faptele cu premeditare, întrucât prin prisma profesiei lor – medici specialiști ATI, cunoșteau efectele noradrenalinei (faptul că această substanță este esențială menținerii unei tensiuni arteriale optime), precum și consecințele lipsei ei, iar prin reducerea dozei de noradrenalină au declanșat lanțul cauzal care a dus la deces, iar pe tot parcursul procesului (pentru că decesul nu survine imediat) inculpatele puteau oricând să intervină și să salveze viața victimei, ceea ce însă nu au făcut.

Judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere la reținerea situației de fapt coroborarea mijloacelor de probă administrate până la acest moment procesual în cursul urmăririi penale, după cum urmează:

-proces-verbal de cercetare la fața locului din data de 11.04.2024, schița locului faptei și planșă fotografică;

-proces-verbal din data de 12.04.2024 de identificare a injectomatelor existente la nivelul secției ATI;

-proces-verbal din data de 12.04.2024 de analiză a listei de inventariere a echipamentelor existente în secția ATI.

-proces-verbal din data de 14.04.2024 de ridicare a datelor stocate de injectomatele marca HawkMed;

-proces-verbal din data de 15.04.2024 de ridicare a datelor stocate de injectomatele marca Sinomed;

-procese-verbale din datele de 15.04.2024 și 16.04.2024 de ridicare a datelor stocate de injectomatul marca Biolight;

-proces-verbal din data de 16.04.2024 de identificare a monitoarelor pentru funcții vitale existente in secția ATI;

-proces-verbal din data de 18.04.2024 de ridicare a datelor stocate de monitoarele pentru funcții vitale marca Philips;

-proces-verbal din data de 18.04.2024 de ridicare a datelor stocate de monitoarele pentru funcții vitale marca Mindray;

-proces-verbal din data de 18.04.2024 de redare a conținutului înregistrărilor audio puse la dispoziție de Stămătoiu Camelia;

-proces-verbal din data de 12.04.2024 de redare a capturilor de ecran puse la dispoziția organelor judiciare de martora Stămătoiu Camelia;

-proces-verbal din data de 30.07.2024 de ridicare a injectomatului marca Hawkmed HK400 III, seria 03056942;

-procese-verbale din data de 17.04.2024 de comparare a datelor stocate de injectomate cu mențiunile înscrise în foile de observație ale pacienților internați în secția ATI;

-declarațiile martorilor:

-Stămătoiu Camelia (din datele de 12.04.2024 și 07.05.2024);

-Grătianu Ionela-Ancuța (din datele de 12.04.2024 și 29.05.2024);

-Alexandru Georgeta (din datele de 15.04.2024, 29.05.2024 și 06.08.2024);

-Grigore Petrică (din datele de 29.05.2024 și 09.05.2024);

-Pisică Maria-Cristina (din datele de 15.04.2024 și 29.05.2024);

-Crețu Ana-Maria-Mirabela (din datele de 12.04.2024 și 06.06.2024);

-Băluță Ruxandra-Mirela (din data de 12.04.2024);

-Tănase Petruța (din data de 15.04.2024);

-Geambașu Carmen (din data de 15.04.2024);

-Dragomir Niculina (din data de 25.04.2024);

-Cucu Marinela (din data de 24.04.2024);

-Călin Mariana (din datele de 26.04.2024, 06.06.2024, 19.06.2024 și 07.08.2024);

-Cârtoc Adriana (din data de 26.04.2024);

-Pănoiu Cristina-Georgiana (din data de 26.04.2024);

-Dragomir Tatiana (din data de 26.04.2024);

-Năstase Zenaida-Gabriela (din data de 26.04.2024);

-Nica Romulus-Ștefan (din data de 25.04.2024);

-Nicu Ioana-Marinela (din data de 25.04.2024);

-Slav Viorica-Constanța (din data de 26.04.2024);

-Ioniță Anamaria-Mariana (din data de 29.04.2024);

-Staicu Lenuța (din datele de 24.05.2024 și 06.06.2024);

-Dumitru Constanța (din data de 30.04.2024);

-Dulgheru Liliana-Georgeta (din data de 30.04.2024);

-Anghel Elena Ecaterina (din data de 28.05.2024);

-Pompilian Florina (din data de 28.05.2024);

-Lăbăneață Florența-Luminița (din data de 30.04.2024);

-Grigore Elena-Nicoleta (din data de 06.06.2024);

-Dinu Ștefania (din data de 06.06.2024);

-Pleșa Cristian (din data de 07.08.2024);

-Matache Alexandra (din data de 02.08.2024 și 07.08.2024);

-declarații persoane vătămate Militaru Luminița și Militaru Florin Alexandru (din data de 07.08.2024);

-declarațiile suspectei Pisică Maria – Cristina din datele de 05.06.2024 și 06.06.2024;

-declarația suspectei Călin Mariana din data de 07.08.2024;

-proces-verbal din data de 31.05.2024 de consemnare a neprezentării martorei Pisică Maria – Cristina la testul poligraf;

-raport de constatare criminalistică nr. 377768 din data de 29.05.2024 cu privire la detecția comportamentului simulat al martorei Grătianu Ionela-Ancuța;

-raport de constatare criminalistică nr. 377948 din data de 14.06.2024 cu privire la detecția comportamentului simulat al martorei Călin Mariana;

-raport de expertiză medico-legală nr. A1/8230/2024;

-situația statistică a numărului de decese defalcate pe zile, survenite în perioada 01.01.2023 – 30.06.2024;

-planificarea gărzilor medicilor din lunile februarie – aprilie 2024;

-înscrisuri medicale privind pacientul Militaru Marian;

-procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare;

-procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate;

-declarațiile suspectelor/inculpatelor;

Cu titlu preliminar, judecătorul urmează a face o serie de observații în ceea ce privește utilizarea noradrenalinei în terapie intensivă și organizarea secției ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon din București, astfel cum rezultă din ansamblul materialului probator administrat până la acest moment în cauză.

Fiind audiată martora Pompilian Florina(filele 100-111, vol. 2, d.u.p.), în calitate de medic șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon, aceasta a precizat că un număr de aproximativ șapte medici sunt repartizați pe compartiment operator (chirurgie, ortopedie, neurochirurgie, obstetrică-ginecologie), doi medici sunt repartizați pe consulturi interdisciplinare, iar patru medici rămân în secția de terapie intensivă pentru cele 25 de paturi. Martora a menționat că este medic activ în cadrul acestor repartizări. Din cei 13 medici ai secției, obligatoriu unul este medic de gardă, acesta reprezentând linia 1 acesta fiind și șeful gărzii, iar cel de-al doilea medic de gardă este de cele mai multe ori din afara spitalului, acesta lucrând în baza unei colaborări, acesta fiind linia 2. Se întâmplă uneori să fie și doi medici din cadrul spitalului de gardă, dar de cele mai multe ori este un medic cu care spitalul colaborează.

Medicul de gardă lucrează în intervalul 08:00-14:00 în compartimentul în care este repartizat, iar la ora 14:00 acesta preia garda. Teoretic la ora 14:00 ceilalți medici termină programul de muncă. Cei doi medici de gardă, în intervalul gărzii care este 14:00-08:00, preiau absolut toate activitățile secției, inclusiv activitatea din blocul operator, precum și activitatea interdisciplinară.

Dimineața la ora 08:00 se predă garda de către șeful de gardă.

Predarea presupune că șeful de gardă, împreună cu toți ceilalți medici ai secție și asistenta șefă a secției, indiferent de repartizarea din ziua respectivă, să meargă pe la fiecare pacient unde șeful de gardă prezintă toată evoluția pacientului pe perioada gărzii, inclusiv investigațiile efectuate, rezultatul consultului, precum și adăugarea medicamentației, suprimarea acesteia, precum și modificările de doză a medicamentației.

În raportul de gardă se menționează evoluția nominală a pacienților, pacienții noi internați, număr de decese, număr de anestezii (intervenții chirurgicale), număr de consulturi interdisciplinare, precum și probleme administrative.

Evoluția nominală a pacienților cuprinde starea generală a pacientului în momentul predării, informații de bază despre evoluția pacientului pe parcursul gărzii, precum și diagnosticul de bază și diagnostic nou apărut dacă este cazul. În timpul weekendului garda începe la ora 08:00 și are o durată de 24 de ore până în ziua următoare la ora 08:00.

Din planificarea gărzilor pentru lunile martie-aprilie 2024, dar și din fișa de observație a pacientului Militaru Marian rezultă că, de latransferul în Secția ATI (25.03.2024) și până la deces (04.04.2024) asistența medicală a victimei a fost acordată de către următorii medici: inculpata Miron Mariaîn data de 25.03.2024, Gavriliță Irina, inculpata Miron Maria și Matache Alexandra în data de 26.03.2024, Gavriliță Irina în data de 27.03.2024, Dumitrescu Andreea-Georgiana în data de 28.03.2024, inculpata Păiuș Mirelaîn data de 29.03.2024 și 30.03.2024, Stupcanu Diana în data de 31.03.2024, Corneliu Iulian Munteanu în data de 01.04.2024 și 02.04.2024, Corneliu Iulian Munteanu și Cornelia Tîrîș în data de 03.04.2024, Stupcanu Diana și inculpatele Păiuș Mirela și Miron Maria în data de 04.04.2024(filele 16-71, vol. 5, d.u.p. și filele 91, 96, vol. 6, d.u.p.).

Noradrenalina reprezintă un neuromediator endogen (produs în organism), prezent în sânge și practic în toate țesuturile, având un timp de înjumătățire foarte scurt, de ordinul 2-7 minute după administrare în perfuzie intravenoasă așa cum se practică în Secțiile de Terapie Intensivă, inclusiv la nivelul secției ATI a Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon.

Întreruperea perfuziei intravenoase conduce la scăderea foarte rapidă a concentrației sanguine/plasmatice a noradrenalinei (precizări realizate de dr. Costescu Mihnea, medic primar medicină legală, medic primar farmacologie clinică a Colegilor Medici din România, fila 113, vol 3, d.u.p.)

În ceea ce privește administrarea efectivă a noradrenalinei pacienților internați la nivelul secției ATI, martora Pompilian Florina a arătat că acest medicament este foarte utilizat în terapia intensivă, având efect pe vasele de sânge și activitatea cardiacă, în sensul îmbunătățirii sale prin creșterea tensiunii arteriale. De regula, se impune administrarea noradrenalinei în momentul în care pacientului îi scade tensiunea arterială medie de 60, 65 mmHG.

Noradrenalina se administrează intravenos în perfuzie continuă pe vas mare de sânge, aceasta având o acțiune extrem de scurtă și rapidă, efectele apărând într-un timp de sub 2 minute de la administrare și dispărând la fel de repede. Seringile utilizate la administrarea noradrenalinei sunt de 50 de ml în care se diluează 16 mg de noradrenalină.

Prepararea noradrenalinei se efectuează de către asistenta medicală, aceasta fiind responsabilă de administrarea medicamentației, iar medicul doar stabilește medicamentația pacientului. Administrarea se face prin intermediul injectomatului, iar prima doza administrată este în funcție de greutatea pacientului și de statusul acestuia.

Noradrenalina are 3 grupe de valoare a dozelor de administrare – doze micicuprinse între 1 ml/ore – 3 m/h, doze mediiîntre 3 ml/oră și 10ml/ oră și doze maripeste 10 ml/oră.

Se dă start injectomatului cu rata stabilită, rata de start fiind menționată în foaia de observație a pacientului de către asistent în rubrica destinată completării de acesta. Medicul menționează în foaia de observație, pe prima pagină, recomandare administrare noradrenalină pentru a menține tensiunea arterială mai mare sau egală cu 65 mmHG.

Se urmărește evoluția tensiunii, iar daca aceasta nu crește în urma administrării noradrenalinei, se crește doza la indicația medicului. În momentul în care medicul nu este în salon, asistenta contactează telefonic medicul sau verbal și îl informează despre evoluția tensiunii,acesta dând indicații de creștere a dozei.Sunt asistente foarte pregătite profesional care iau singure decizia de modificare a ratei, anunțând medicul ulterior despre modificare.Rata de administrare de regulă este crescută progresiv cu o valoare de 0,5 – 1 ml/oră.În cazul în care nu apar îmbunătățiri, după primele creșteri progresive, medicul poate decide creșterea ratei direct la o rată de administrare din grupa superioară de valoare a dozelor de administrare, inclusiv către o rată din partea superioară a grupei respective. Ca exemplu de la o rată de 3 ml/ oră poate crește direct la o rată de 10 ml/h.

În momentul în care, după creșteri succesive a ratei de administrare a noradrenalinei, tensiunea pacientului se stabilizează, se consideră că aceea este doza optimă de administrare, urmând a se proceda la scăderea ratei medicamentului.

Scăderea se face progresiv începând cu o rata de 0,5 ml/oră, 1 ml/oră, iar daca tensiunea este în continuare bună, se poate scădea doza cu mai mulți ml/h, chiar și cu 10 ml/hm,însă înainte de această scădere mare se practică scăderea progresivă.

Martora a mai precizat că există situații în care scăderea se face brusc cu o doză mare pentru că este necesar din cauza apariției efectelor adverse, acestea fiind aritmia cardiacă severă (fibrilație ventriculară, atrială, tahicardie paroxistică supraventriculară), efectele fiind transpuse în frecvență cardiacă vizibilă pe monitor. Toate aceste aspecte ar trebui să fie menționate în foaia de observație a pacientului.

Totodată în foaia de observație sunt consemnate din oră în oră rata de administrare a noradrenalinei de către asistente, inclusiv modificările ratei.

Scăderea bruscă, nejustificată de apariția efectelor adverse ale noradrenalinei, cu o rată mai mare de 10 ml/h, 15 ml/h poate conduce la scăderea tensiunii arteriale sub limita necesară de 65 mmHG. Or, scăzând tensiunea arterială apare hipoperfuzia organelor grăbind evoluția către deces a pacientului.

În același sens a declarat și martora Anghel Elena Ecaterina, în calitate de asistentă-șef ATI în cadrul Spitalului Sf. Pantelimon. Aceasta a arătat că este posibilă, cu titlu de excepție, administrarea unei cantități mai mari de noradrenalină într-un timp scurt în scopul revenirii tensiunii arteriale a pacientului la cote normale, respectiv o creștere cu 3,4 sau chiar 5 unități. Cu toate acestea, scăderea noradrenalinei, chiar și în situația unei creșteri a tensiunii arteriale peste cotele normale, se face gradual, cu câte o unitate, fiind inacceptabilă, în opinia sa, din punct de vedere medical scăderea bruscă de la 15 ml/h la 1 ml/h. Consecintele unei scăderi bruște a noradrenalinei sunt scăderea tensiunii arteriale a pacientului și, inevitabil, instalarea stopului cardio-respirator (filele 94-98, vol. 2, d.u.p.)

Declarațiile martorilor Pisica Maria-Cristina, Grigore Elena-Nicoleta, Cârtoc Adriana, Dragomir Niculina, Ioniță Anamaria Marina, Niculae Ioana-Marilena, Pănoiu Cristina-Georgiana, Slav Viorica – Constanța și Dulgheru Liliana-Georgeta au fost în același sens sub acest aspect, arătându-se că scăderea sau creșterea ratei de noradrenalină prin intermediul injectomatului se realizează gradual cu valori mici, în funcție de scăderea sau creșterea tensiunii arteriale a pacientului. Scăderea bruscă a ratei de administrare cu valori mari de 5 ml/h este de natură să afecteze în mod negativ starea de sănătate a pacientului, cu consecința instalării stopului cardio-respirator. Martora Pănoiu Cristina-Georgiana a menționat și că, din experiența sa, au existat medici care au solicitat creșterea mai bruscă a ratei de noradrenalină (peste 1 ml/h) când pacienții se apropiau de stop cardiac, însă niciodată scăderi bruște a medicamentului.

Pe cale de consecință, față de considerentele ce preced, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că se impune cu puterea evidenței faptul că noradrenalina este o substanță esențială și vitală în terapia intensivă, având ca rol restabilirea și menținerea tensiunii arteriale în situații critice. Utilizarea sa necesită o monitorizare riguroasă și o ajustare atentă a dozelor pentru a minimiza riscurile asociate. Administrarea noradrenalinei se face prin intermediul injectomatului, prepararea medicamentului fiind efectuată, de regulă, de asistenta medicală, sub supravegherea medicului. Asistentele medicale aveau posibilitatea de a ajusta doza de noradrenalină în functie de evoluția pacientului, cu obligația de a informa de îndată medicul, pentru a decide în continuare cu privire la medicamentația pacientului.

În situația în care tensiunea arterială a pacientului se stabilizează (peste 65 mm HG), urmare a creșterilor succesive ale ratei de administrare a noradrenalinei, se consideră că s-a ajuns la doza optimă de noradrenalină administrată. Evoluția favorabilă a pacientului în condițiile administrării dozei optime de noradrenalină determină începerea scăderii ratei de administrare a medicamentului. Scăderea noradrenalinei se face întotdeauna progresiv începând cu o rată de 0,5 sau 1 ml/h, niciodată brusc, în caz contrar putându-se instala stopul cardio-respirator al pacientului, urmare a scăderii bruște a tensiunii arteriale.

Scăderea bruscă a noradrenalinei este posibilă într-o singură situație, respectiv aceea a apariției efectelor adverse administrării substanței într-o cantitate superioară nevoilor pacientului, respectiv în cazul instalării aritmiei cardiace severe (fibrilație ventriculară, atrială, tahicardie paroxistică supraventriculară), totul fiind transpus în frecvența cardiacă vizibilă pe monitor, dar și în foaia de observație a pacientului.

În considerentele care urmează, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază necesar a fi scurte considerațiuni referitoare la dispozitivele medicale denumite injectomatecu precădere la injectomatul repartizat pacientului Militaru Marian.

Injectomatele sunt dispozitive medicale prin intermediul cărora se administrează noradrenalina, acționând ca o pompă electronică care are atașată o seringă de 50 de ml de ser în care se diluează 16 mg de noradrenalină. Aparatului i se setează o rată de administrare exprimată în ml/h. Pistonul injectomatului acționează seringa, iar aceasta va introduce în corp cantitatea de substanță setată de operator.

Injectomatul este pornit cu rata de administrare stabilită, rata de start fiind menționată în foaia de observație a pacientului de către asistent în rubrica destinată completări de către acesta. Medicul menționează în foaia de observație, pe prima pagină, recomandare administrare noradrenalină pentru a menține tensiunea arterială mai mare sau egală cu 65 mm/HG.

Injectomatul marca HawkMed HK400 III seria 03056942 este prevăzut cu memorie de stocare, astfel că au putut fi extrase de organele de urmărire penală datele (log-urile)înregistrate de acesta. Din analiza log-urilor extrase a rezultat că injectomatul a stocat date referitoare la data și ora administrării substanței, rata de administrare (ml/h), volumul total infuzat(„volume”)până la un anumit moment când dispozitivul este oprit și se resetează la 0, diferite alarme acustice și luminoase (Occlusion, AC Fail, SyringeOff, Handle Off, LowBattery, UseBattery etc.).

Având în vedere datele înregistrate de injectomat coroborate cu datele rezultate din fișa de observație a pacientului Militaru Marian s-a constatat faptul că injectomatul marca HawkMed HK400 III seria 03056942 i-a fost alocat victimei în toată perioada internării sale în secția ATI. Astfel, datele stocate de injectomat în perioada 25.03.2024-04.04.2024 (este vorba despre log-urile de la numărul 926 la numărul 1124) referitoare la ratele de administrare a noradrenalinei și momentul exact al administrării substanței corespund cu datele din fișa de observație a pacientului Militaru Marian. În acest sens, a fost întocmit și procesul-verbal de comparare a valorilor menționate, act din care rezultă corespodență între date (filele 1-7, vol. 3, d.u.p.)

Din cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 17.04.2024, rezultă că, în speță, s-a procedat la compararea foilor de observație ale pacienților decedați pe secția ATI a Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon cu datele extrase din memoria injectomatelor existente pe secție. Având în vedere lipsa unei evidențe clare a repartizării injectomatelor de pe Secția ATI pacienților ori a medicamentației administrate de fiecare dispozitiv în parte, s-a procedat la compararea valorilor de administrare a noradrenalinei fiecărui pacient (conform foilor de observație) din întreaga perioadă petrecută de pacienți pe secția ATI cu valorile înregistrate de fiecare dintre injectomate. Graficul de administrare a medicației în foaia de observație este reprezentat de un tabel cu coloane numerotate din oră în oră începând cu ora 07.00 (ora intrării în tură a asistentului de zi) și terminând cu ora 06.00 (ora de dinaintea ieșirii din tură a asistentului de noapte). În funcție de asistentul care completează graficul, rata de administrare a noradrenalinei poate fi înscrisă din oră în oră sau doar în orele în care rata de administrare suferă modificări, în toate celelalte chenare fie nefiind înscris nimic, fie trecându-se o săgeată orientată către dreapta, ambele semnificând că rata noradrenalinei a rămas neschimbată.

La fiecare două ore, asistenții sunt obligați să consemneze tensiunea arterială a pacienților, conform monitoarelor vitale.

Având în vedere toate aceste detalii de natură tehnică, observând și foile de observație ale pacienților decedați în secția ATI comparativ cu datele extrase din injectomate, a rezultat că injectomatul marca HawkMed HK400 III seria 03056942 i-a fost alocat victimei în toată perioada internării sale în secția ATI, respectiv de la data de 25.03.2024, ora 09.42 până la data de 04.04.2024, ora 16.25.

În susținerea acestei din urmă concluzii, judecătorul are în vedere și fotografia unui injectomat efectuată de martora Alexandru Georgeta la data de 04.04.2024 în rezerva 8, unde fusese mutat la aceeași dată pacientul Militaru Marian (conform raportului de tură întocmit de asistenta Pisică Maria Cristina, martor în cauză).

Din fotografia efectuată de martoră rezultă că volumul total infuzat de 1841.62 ml și rata de 1.00ml/h,ambele existente în fotografia efectuată la data de 04.04.2024, ora 18:36:40 (n.n.: ora reală fiind 14:08:40deoarece dispozitivul avea un decalaj), de martora Alexandru Georgeta în rezerva 8 (care prezintă un injectomat marca HawkMed în funcțiune deoarece afișa runningși avea display-ul pornit, având atașată o seringă inscripționată „NA 16 mg”care avea rata setată la 1 ml/h), sunt regăsite și în log-ul cu nr. 1123 al injectomatului marca HawkMed HK400 III seria 03056942.Martora Alexandru Georgeta a declarat că a efectuat fotografia injectomatului din rezerva 8 la rugămintea martorei Pisică Maria Cristina, "ca să aibă o dovadă”.

Pe cale de consecință, judecătorul de drepturi și libertăți reține că injectomatul marca HawkMed HK400 III seria 03056942 i-a fost alocat victimei în toată perioada internării sale în secția ATI (25.03.2024-04.04.2024).

Susținerile inculpatelor în sensul că nu se poate dovedi modalitatea de repartizare a injectomatelor către pacienți în lipsa unei evidențe clare a repartizării aparatelor sunt nefondate. Este adevărat că nu a existat o evidență a repartizării injectomatelor către pacienți, aparatele fiind mutate adesea între rezerve și pacienți, în funcție de necesități, însă, în speță, plecând de la fotografia efectuată injectomatului de către martora Alexandru Georgeta, s-a procedat la compararea datelor stocate de acest dispozitiv cu datele furnizate de fișele de observație ale tuturor pacienților decedați în perioada de referință. În aceste condiții, s-a ajuns la pacientul Militaru Marian, ale cărui date din fișa de observație corespund cu cele din datele reținute de injectomat pentru toată perioada internării sale la ATI.

Din coroborarea actelor medicale depuse la dosarul cauzei, în referire la pacientul Militaru Marian,se rețin următoarele:

La data de 17.03.2024pacientul Militaru Marian, în vârstă de 54 de ani, cu multiple comorbidități cardio-vasculare asociate și respiratorii, s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” pentru alterarea toleranței la efort, dispnee la eforturi mici agravată progresiv în ultima lună, mărire de volum a membrelor inferioare, epigastralgii, fără angină sau palpitații.

În urma investigațiilor pluridisciplinare a fost decisă internarea acestuia pe Secția Medicală cu diagnosticul de pneumonie bazală bilaterală, fără leucocitoză, Covid-19 negativ.

La data de 25.03.2024, pe fondul agravării stării de sănătate, pacientul a fost transferat în Secția ATI a aceleiași unități medicale. La admiterea în secție, pacientul era în stare gravă, GCS = 4p (Glasgow Coma Scale este un sistem de evaluare utilizat pentru a măsura nivelul de conștiență al unei persoane, folosit pe scară largă în medicina de urgență și terapie intensivă), comatos, polipneic, dispneic, hipoxemic, încărcat traheo-bronșic.

În data de 26.03.2024, starea pacientului se menține gravă, instabil hemodinamic sub suport vasopresor (noradrenalină - 15 ml/h), iar în jurul orei 14 acesta a instalat stop cardiac, care a răspuns la manevrele de resuscitare.

Începând cu data de 29.03.2024, starea pacientului se îmbunătățește, pacientul se vigilizează, iar în data de 30.03.2024se decide extubarea acestuia, cu administrare de oxigen pe mască facială, fiind vizitat de soție cu care a și interacționat.

După data de 01.04.2024starea pacientului se agravează din nou timp de mai multe zile, iar la data de 04.04.2024, ora 14:15, a instalat un nou stop cardiac. Au fost inițiate manevrele de resuscitare – asistolă aresponsivă, fiind declarat decedat la ora 15:00.

Potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. 128/05.04.2024, cauza decesului a fost următoarea: stop cardiac prin asistolă sub suport ventilator, aresponsiv la manevrele de resuscitare, Insuficiență multiplă de organ, Bronhopneumonie asociată ventilației mecanice, Infecție SARS COV2, Pericardită constrictivă post – TBC, insuficiență cardiacă clasa IV NYHA, Ciroză cardiacă, FIA permanentă, Bloc major de ram stâng, Sechele TBC pulmonar (fila 24, vol. 5, d.u.p.)

Față de împrejurarea că, în speță, judecătorul a stabilit anterior că injectomatul marca HawkMed HK400 III seria 03056942 i-a fost alocat pacientului Militaru Marian în toată perioada internării sale în secția ATI, respectiv de la data de 25.03.2024, ora 09.42 până la data de 04.04.2024, ora 16.25, în considerentele ce urmează se vor face o serie de precizări referitoare la valorile aparatului în perioada de referință, independent într-o primă etapă, de factorul uman care a influențat funcționarea dispozitivului.

Valorile injectomatului alocat pacientului Militaru Marian vor fi analizate prin raportare la datele inserate în fișa de observație a acestuia, unde reamintim că personalul medical avea obligația de a consemna din oră în oră rata de administrare a noradrenalinei, modificările acesteia, dar și valorile tensiunilor arteriale conform monitoarelor.

În acest sens, reține judecătorul din analiza datelor injectomatuluifaptul că, la data de 25.03.2024,începând cu ora 09:42, pacientului Militaru Marian îi este administrată noradrenalină cu o rată inițială de 5 ml/h, ulterior fiind crescută progresiv cu următoarea evoluție: 7 ml/hla ora 13:15, 10 ml/hla ora 15:12, 12 ml/hla ora 17:52, 15 ml/hla ora 18:27, 20 ml/hla ora 20:10.

La ora 23:19 rata de administrare este scăzută la 15 ml/h, iar la ora 23:34 este crescută la 17 ml/h.

La data de 25.03.2024, ora 23:43, rata de noradrenalină administrată se mărește la 20 ml/h, aceasta rămânând setată la această valoare până la data de26.03.2024, la ora 08:15, când a fost redusă la 15 ml/h.

Conform fișei de observație, la data de 25.03.2024, tensiunea arterială a pacientului Militaru Marian a avut numeroase fluctuații, la ora 08.00 înregistrând 70/48 mm/HG, la ora 10- 92/62 mm/HG, la ora 14- 70/53 mm/HG, la ora 19- 80/60 mm/HG, la ora 23- 67/41 mm/HG, la ora 03.00- 93/52 mm/HG, iar la ora 05.00- 80/51 mm/HG. Doza de noradrenalină a crescut progresiv, conform protocolului, în fișa de observație fiind inserată NA=5 ml/h la ora 08.00, NA=7 ml/h la orele 12.00 și 14.00, NA=10 ml/h la ora 16.00, NA=15 ml/h la orele 19.00 și 21.00, rata de administrare a noradrenalinei crescând la 20 ml/h după orele 23.

La data de 26.03.2024, starea pacientului era foarte gravă, fiind instabil hemodinamic sub suport vasopresor (15 ml/h), iar în jurul orei 14:00 acesta a instalat stop cardiac, care a răspuns la manevrele de resuscitare.

La data de 26.03.2024, la ora 16:45(log-ul cu nr. 969), rata noradrenalinei din injectomat scade de la valoarea de 15 ml/h la valoarea de 1ml/h.

Rata noradrenalinei a rămas setată la 1ml/h, timp de 5 ore și 11 minute, de la data de 26.03.2024, ora 16:45, până la data de 26.03.2024, ora 21:56., când dispozitivul a fost oprit.

Injectomatul a fost rămas oprit până a doua zi, 27.03.2024, orele 08.35 (log-ul cu nr. 971) când a fost pornit cu o rată de administrare de 7 ml/h,după o pauză de 10 ore și 39 de minute.

Conform particularităților tehnice ale injectomatului, log-urile au continuitate în timp, adică o înregistrare pornește exact de acolo unde se oprește cea anterioară (comanda stop este urmată în același timp sau la câteva secunde de o altă comandă prin care este ajustată rata de administrare), iar concluzia că injectomatul a fost oprit rezultă din lipsa continuității între log-urile 970 și 971, deoarece după oprirea de la ora 21:56 (stop)următoarea activitate a injectomatului (setarea ratei de 7 ml/h)este reluată a doua zi, 27.03.2024, ora 08:35. În plus, la setarea ratei de 7 ml/h efectuată a doua zi, volumul (Volume)este 0.00 ml fapt care semnifică o oprire îndelungată și resetarea la 0 a volumului total infuzat.

Potrivit fișei de observație, starea de sănătate a pacientului Militaru Marian a fost sever alterată, ulterior reducerii ratei noradrenalinei din injectomat la 1 ml/h. Astfel, până la momentul efectuării modificării, valorile tensiunilor arteriale ale pacientului fluctuau între 100/63-88/52 mm/HG, iar ulterior tensiunea sa s-a prăbușit la 49/29 mm/HG. Tensiunea pacientului Militaru Marian revine la valori normale în dimineața zilei de 27.03.2024 când rata noradrenalinei crește de la 1 ml/h la 7 ml/h și la 10 ml/h, moment în care tensiunea sa ajunge la valorile 96/62 mm/HG.

Judecătorul observă că, în fișa de observație a pacientului, rata de administrare a noradrenalinei în perioada 26.03.2024, ora 16.45 și 27.03.2024, ora 08.35 a fost de 15 ml/h, nefiind făcută nicio mențiune cu privire la scăderea ratei noradrenalinei la 1 ml/h (conform injectomatului) și nici cu privire la oprirea aparatului.

În referire la cauzele tehnice de oprire a aparatului, judecătorul reține, din declarația martorei Dumitru Constanța faptul că injectomatul funcționează și pe baterii, dar are și un cablu de alimentare și oricum ar fi folosit, el trebuie să fie funcțional tot timpul. Pe secția ATI injectomatul rămâne în permanență cuplat la priza de curent. Acesta este scos din priză doar în momentul în care pacientul este transportat în incinta spitalului. Atunci injectomatul funcționează pe baterii, întrucât trebuie transportat odată cu pacientul.

În consecință, judecătorul constată că injectomatul nu putea rămâne oprit timp de 10 ore și 39 de minute fără concursul a cel puțin unei persoane, în condițiile în care, nu numai că în lipsa unei surse de curent, aparatul ar fi continuat să funcționeze pe baterii, acesta fiind în orice caz cuplat în permanență la priza de curent, dar față de împrejurarea că pacienții erau verificați cel puțin din oră în oră de un asistent medical sau un medic, lipsa funcționării injectomatului nu putea trece neobservată.

Susținerile martorei se coroborează cu datele tehnice înscrise în injectomatul pacientului Militaru Marian în condițiile în care acesta a fost mutat la data de 04.04.2024 din rezerva 5 în rezerva 8, întrucât fusese depistat cu Sars-Covid. Astfel, eroarea AC Fail se oprește după 10 minute, la ora 09:41 (logurile cu nr. 1116 și 1117) când injectomatul este din nou conectat la priza de curent și continuă să funcționeze cu o rată de administrare de 20 ml/h. Timpul de 10 minute în care injectomatul a funcționat fără să fie conectat la sursa de curent electric (pe baterii) era suficient pentru transferul pacientului Militaru Marian de la salonul 5 la rezerva 8.

La data de 01.04.2024, ora 05:48, pacientului îi este administrată noradrenalină cu o rată de 8 ml/h, care apoi este crescută la 10 ml/h la ora 15:15, scăzută din nou la 8 ml/h la ora 16:16, crescută la 9 ml/h la ora 16:40, crescută la 10 ml/h la ora 18:12, iar apoi crescută la 11 ml/h la ora 23:52.

A doua zi, la data de 02.04.2024, la ora 01:58, rata este crescută la valoarea de 13 ml/h, și rămâne setată așa până a doua zi, 03.04.2024, când la ora 01:01 este scăzută la 10 ml/h. În continuare, în cursul aceleiași zile, valorile ratei au evoluat în sensul următor: la ora 07:47 rata este scăzută la valoarea de 5 ml/h, la ora 08:21 este crescută la 7 ml/h, la ora 09:16 este crescută la 9 ml/h, la 13:42 este scăzută la 5 ml/h, la ora 15:30 este crescută la 7 ml/h, la ora 18:53 este crescută la 10 ml/h, iar la ora 19:00 este scăzută la 7 ml/h.

Fișa de observație a pacientului reflectă până la acest moment valorile injectomatului.

Tensiunea arterială la data de 01.04.2024 a fluctuat între 80/68 mm/HG- 135/93 mm/HG, la data de 02.04.2024 între 80/42 mm/HG- 108/71 mm/HG, iar la data de 03.04.2024 între 60/42 mm/HG-118/78 mm/HG.

În ziua următoare, 04.04.2024, rata de noradrenalină este crescută progresiv având următoarea evoluție: 9 ml/h la ora 01:29, 10 ml/h la ora 05:50, 12 ml/h la ora 06:50, 14 ml/h la ora 07:02, 16 ml/h la ora 07:41 și 18 ml/h la ora 08:09.

La ora 08:26 valoarea este scăzută la 10 ml/h, iar apoi este crescută la 15 ml/h la ora 09:14 și la 20 ml/hla ora 09:30.

Această rată mare de noradrenalină de 20 ml/ha rămas setată la această valoare până la data de 04.04.2024, ora 13:17 (oră la care tensiunea arterială a pacientului era de 97/59 mm/HG), când a fost redusă brusc la valoarea de 1 ml/h, deși tensiunea arterială a pacientului scade imediat la valoarea de 60/36 mm/Hg, conform fișei de observație.

La aproximativ o oră de la scăderea bruscă a ratei, la ora 14:15, pacientul Militaru Marian a instalat stop cardiac, fiind inițiate manevrele de resuscitare, decesul fiind declarat la ora 15:00. Pacientul decedat a rămas conectat la injectomat până la ora 16:25, când injectomatul a afișat eroarea SyringeOff - eroare care semnalează îndepărtarea seringii cu noradrenalină din dispozitivul medical. Ulterior deconectării de la pacientul Militaru Marian, o altă sesiune a injectomatului este reluată a doua zi, 05.04.2024, ora 06:36, la alt pacient.

Din datele înscrise în fișa de observație a pacientului Militaru Marian și conform protocoalelor medicale în vigoare, astfel cum au rezultat din declarațiile martorilor, aparatele de monitorizare a funcțiilor vitale sunt menținute în funcțiune, iar medicația necesară menținerii funcțiilor vitale este administrată în continuare și după declararea decesului, inclusiv noradrenalină fiind administrată pacientului cu o rată de 20 ml/h până la ora 18.00. Or, după reducerea ratei noradrenalinei pe injectomat la 1 ml/h, contrar celor menținute în fișa de observație, această valoare nu se schimbă până la ora 16.25 (nu 18.00, conform fișei) când aparatul este oprit.

În consecință, sintetizând cele menționate anterior, reține judecătorul, din compararea datelor stocate de injectomat cu cele înscrise în fișa de observație a pacientului Militaru Marian următoarele:

• La data de 26.03.2024, orele 16.45, rata de administrare a noradrenalinei scade pe injectomat brusc de la 15 ml/h la valoarea de 1 ml/h și se menține la această valoare timp de 5 ore și 11 minute, de la data de 26.03.2024, ora 16:45, până la data de 26.03.2024, ora 21:56. Această scădere nu se regăseste în foaia de observație a pacientului, ba chiar fiind stipulată expres pentru această perioadă administrarea noradrenalinei cu o rată de 15 ml/h.

• La data de 26.03.2024, ora 21.56 injectomatul a fost oprit, fără nicio justificare de ordin tehnic sau de altă natură, timp de 10 ore și 39 de minute, aparatulfiind pornit a doua zi cu o rată de administrare de 7 ml/h. Această situație nu s-a regăsit în foaia de observație a pacientului,fiind menționată în această perioadă administrarea noradrenalinei cu o rată de 15 ml/h.

În acest interval de timp, potrivit fișei de observație a pacientului Militaru Marian tensiunea sa arterială s-a prăbușit brusc de la valori cuprinse între 100/63 mm/HG-88/52 mmHG (anterior scăderii ratei de NA de la 15 ml/h la 1 ml/h) la valoarea de 49/29 mm/HG. Tensiunea a revenit la normal a doua zi după administrarea dozei de 7 ml/h.

De remarcat este că, în această perioadă de timp, nu a existat niciuna dintre situațiile de excepție despre care martora Florina Pompilian afirma că ar justifica scăderea bruscă de noradrenalină, precum aritmia cardiacă severă (fibrilație ventriculară, atrială, tahicardie paroxistică supraventriculară), împrejurare ce ar fi rezultat din fișa de observație a pacientului.

În plus, observă judecătorul că nimeni nu a părut să observe oprirea unuia dintre cele mai vitale aparate din secția ATI pentru un pacient, respectiv a injectomatului timp de 10 ore și 39 de minute. Evident o astfel de concluzie apare ca nerezonabilă, urmând a fi explicată în considerentele ce vor urma.

• La data de 04.04.2024, ora 13.17, rata de administrare a noradrenalinei scade brusc de la 20 ml/h la valoarea de 1 ml/h, fără ca această scădere să se regăsească în foaia de observație a pacientului. Urmare a acestei modificări, tensiunea arterială a pacientului Militaru Marian scade de la 97/59 mm/HG la 60/36 mm/HG aproape instantaneu.

La ora 14.15 pacientul intră în stop cardio-respirator și este declarat decedat la ora 15.00.

Ulterior decesului unui pacient, este obligatorie menținerea medicației și a aparatelor de monitorizare a funcțiilor vitale la același nivel cu cel anterior decesului timp de două ore. În cazul pacientului Militaru Marian, s-a administrat o doză de noradrenalină de 1 ml/h până la ora 16.25, desi în fișa de observație figura administrarea unei doze de NA de 20 ml/h până la ora 18.00.

Prin ordonanța din data de 17.06.2024 s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către specialiștii din cadrul INML „Mina Minovici”București, urmând ca aceștia să răspundă la următoarele întrebări:

1.Se impuneau terapeutic reducerile ratei de noradrenalină din data de 26.03.2024, ora 16:45 și din data de 04.04.2024, ora 13:17, prin raportare la afecțiunile de care suferea pacientul Militaru Marian și la starea sa de sănătate din acel moment?

2.Scăderea ratei de noradrenalină din data de 26.03.2024, ora 16:45, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea 1 ml/h era de natură să producă decesul pacientului Militaru Marian?

3.Există legătură de cauzalitate între scăderea ratei de noradrenalină din data de 04.04.2024, ora 13:17, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea 1 ml/h, si decesul pacientului Militaru Marian, instalat la ora 15:00?

La întrebarea nr. 1, specialiștii din cadrul INML „Mina Minovici”București au răspuns după cum urmează:având în vedere faptul că pacientul era instabil hemodinamic chiar și sub suport vasopresor, apreciem că nu se impunea scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, de la valori de 15ml/h la 1 ml/h în data de 26.03 și, respectiv de la 20 ml/h la 1 ml/h în data de 04.04.2024, fapt ce constituie deficiențe în acordarea asistentei medicale.

La întrebarea nr. 2, specialiștii din cadrul INML „Mina Minovici”București au răspuns după cum urmează: tinând cont de starea pacientului, asa cum este metionat si in evolutie - hemodinamc instabil sub suport vasopresor, apreciem ca in cazul de fata scaderea brusca a noradrenalinei nu era indicata, punand in pericol viata pacientului, reprezentand o deficienta in acordarea asistentei medicale.

La întrebarea nr. 3, specialiștii din cadrul INML „Mina Minovici”București au răspuns după cum urmează:având în vedere faptul că s-a practicat o scădere bruscă a noradrenalinei (de la rată de 20ml/h la rată de lml/h) demonstrată prin înregistrările injectomatului, la un pacient ce ar fi necesitat cresterea valorii de noradrenalina, tinand cont de valoarea tensionala de la ora 13 (TA 40/36 mmHg), apreciem ca scăderea bruscă a dozei de noradrenalinei din data de 04.04.2024 reprezinta o deficienta în acordarea asistentei medicale.

Coroborat cu faptul că există concordanță temporală între scăderea bruscă a valorii de noradrenalina (ora 13:17) și survenirea stopului cardio-respirator (ora 14:15) neresponsiv la manevrele de resuscitare cu declararea decesului la ora 15:00, apreciem că intre aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) si deces exista legatura de cauzalitate”.

În ceea ce privește susținerile inculpatelor, prin apărător ales, referitoare la împrejurarea că nu se poate stabili cu certitudine modificarea ratelor de administrare a noradrenalinei în lipsa unui raport de autopsie medico-legală a pacientului Militaru Marian, judecătorul le apreciază ca nefondate.

În acest sens, din înscrisurile transmise de INML a rezultat că, din punct de vedere toxicologic nu se recomandă exhumarea persoanelor în scopul determinării de noradrenalină, având în vedere descompunerea cadaverică și absența fluidelor biologice (sânge, urină, umoare apoasă, etc.)

Mai mult, noradrenalina reprezintă un neuromediator endogen (produs în organism), prezent în sânge și practic în toate țesuturile, având un timp de înjumătățire foarte scurt, de ordinul 2-7 minute după administrare în perfuzie intravenoasă așa cum se practică în Secțiile de Terapie Intensivă, inclusiv la nivelul secției ATI a Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon.

Întreruperea perfuziei intravenoase conduce la scăderea foarte rapidă a concentrației sanguine/plasmatice a noradrenalinei.

În condițiile în care noradrenalina administrată la pacienți în perfuzie intravenoasă ca medicament nu a fost marcată radioactiv anterior administrării, ea nu poate fi deosebită de noradrenalina endogenă.

Ca urmare a înhumării persoanelor decedate și a proceselor de putrefacție care modifică permeabilitatea endoteliului vascular și a membranelor celulare la actualul moment nu mai este posibilă dozarea noradrenalinei din sânge sau plasmă, în condițiile în care lichidul de putrefacție reprezintă de fapt un amestec de diverse lichide din diverse surse (precizări realizate de dr. Costescu Mihnea, medic primar medicină legală, medic primar farmacologie clinică a Colegilor Medici din România, fila 113, vol 3, d.u.p. și de Dr. Ana-Doina Radu, șef laborator, chimist în cadrul INML- fila 112, vol. 3, d.u.p.)

Totodată, apreciază judecătorul că nu este necesară efectuarea autopsiei medico-legale a pacientului Militaru Marian pentru a se proba suspiciunea rezonabilă că acesta ar fi decedat ca urmare a unei intervenții bazate pe modificarea ratelor de administrare a noradrenalinei.

Față de toate considerentele expuse anterior, judecătorul de drepturi și libertăți reține că, în speță, există suspiciunea rezonabilă că la datele de 26.03.2024, ora 16.45 și 04.04.2024, ora 13.17, pacientului Militaru Marian, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, sub suport vasopresor, i-au fost scăzute brusc, fără absolut nicio justificare medicală, dozele de noradrenalină administrate, substanță esențială pentru supraviețuirea acestuia.

Având în vedere concordanța temporală între scăderea bruscă a valorii de noradrenalina (ora 13:17), survenirea stopului cardio-respirator (ora 14:15) neresponsiv la manevrele de resuscitare și declararea decesului la ora 15:00 judecătorul reține că există suspiciunea rezonabilă privind existența legăturii de cauzalitateîntre reducerea dozei de noradrenealină și decesul pacientului Militaru Marian.

Față de împrejurarea că, în considerentele ce preced, s-a realizat o amplă expunere a elementelor obiective, medicale care au dus la decesul pacientului Militaru Marian, în cele ce urmează se va realiza o examinare a elementelor subiective, respectiv a factorului uman care a condus la rezultatul tragic al morții unei persoane, evident cu referire la inculpatele Păius Mirela și Miron Maria Alexandra.

La data de 11.04.2024, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a fost sesizat prin denunț de către Stămătoiu Camelia, director de îngrijiri în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, cu privire la faptul că, în perioada 04.04.2024 - 06.04.2024, în Secția de ATI a Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon au decedat circa 20 de pacienți, motivul fiind scăderea cu intenție a substanței noradrenalină de pe injectomat de către medici și în unele cazuri înlocuirea acesteia cu ser fiziologic. Stămătoiu Camelia a arătat că a fost sunată de o asistentă medicală, numita Grătianu Ancuța, care i-a mărturisit faptul că pe Secția ATI a spitalului, de joi, 04.04.2024, până sâmbătă, 06.04.2024, au murit în jur de 20 de pacienți, întrucât medicii de gardă pe Secția ATI, respectiv inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienți internați, de la 15 sau 20 ml/h la 1 ml/h sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.

Cu titlu prealabil, judecătorul precizează faptul că, prezenta încheiere nu analizează decât situația juridică a inculpatelor Păiuș Mirela și Miron Maria Alexandra prin raportare la decesul pacientului Militaru Marian, iar nu și în referire la alte persoane, acestea nefăcând obiectul sesizării. Cu toate acestea, scurte considerații pe marginea declarațiilor martorilor audiați în cauză, care au relatat și alte situații în care inculpatele ar fi scăzut brusc doza de noradrenalină pacienților aflați în stare gravă în secția de ATI, vor fi făcute de judecător pentru a contura latura subiectivă a infracțiunilor de omor calificat.

În referire la presupusa faptă din data de 26.03.2024 reținută în sarcina inculpatei Miron Maria Alexandra, judecătorul reține următoarele:

La acea data, asistența medicală a pacientului Militaru Marian era asigurată de inculpata Miron Maria- medic specialist ATI și de asistenta Grigore Elena. Situația medicală gravă în care se afla pacientul, precum și măsurile medicale dispuse în referire la acesta nu vor mai fi reluate fiind redate pe larg în considerentele anterioare.

Fiind audiată martora Grigore Elena-Nicoleta, aceasta a declarat că de aproximativ 26 de ani ocupă funcția de asistent medical generalist în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon.

Începând din luna octombrie - noiembrie 2023, inculpata Miron Maria a început să modifice brusc rata de administrare a noradrenalinei pacienților, de la o rată foarte mare (15-20 ml/h), la una minimă (1 ml/h),în general celor care aveau multe zile pe secția ATI sau despre care aceasta aprecia că nu mai au șanse de supraviețuire.

Martora a arătat că a avut situații când inculpata Miron Maria a venit pe unul din saloanele sale, a modificat rata de noradrenalină pe injectomat la 1ml/h, apoi a plecat fără să o informeze despre modificare. Când martora a sesizat modificarea, nefiind informată despre ea, a modificat valoarea să fie conformă cu valoarea din foaia de observație. Inculpata Miron Maria a revenit pe aceeași tură și a întrebat-o pe martoră de ce a rectificat valoarea injectomatului, iar apoi a setat din nou rata pe 1ml/h spunându-i să nu o mai modifice,iar în foaie să continue să treacă rata maximă de administrare (20ml/h).

Cu privire la pacientul Militaru Marian, martora Grigore Elena-Nicoleta a arătat că în perioada martie – aprilie 2024, a avut în salonul 5 patul 2, un pacient bărbat despre care și-a amintit că suferea de ciroză cardiacă.

În data de 26.03.2024, a fost de serviciu în tura de zi. În aceeași zi, de serviciu a fost și inculpata Miron Maria. Pacientului îi era administrată o rată de noradrenalină de 15ml/h, iar la ora 14:00 acesta a intrat în stop cardiac. I-a administrat acestuia adrenalină și câteva compresii toracice, iar acesta și-a reluat activitatea cardiacă imediat. A informat-o pe inculpata Miron Maria despre stop și că și-a reluat activitatea cardiacă, aceasta trebuind să vină să facă mențiunile în foaia de observație.

La un moment dat, fără ca martora să își poată aminti exact momentul zilei, inculpata Miron Maria a venit pe salonul martorei, a modificat rata noradrenalinei pe injectomatul pacientului de la 15ml/h la 1 ml/h și i-a spus că e "de lăsat”totodată făcând mențiunea să treacă în foaia de observație valoarea de 15ml/h.

În acel moment, asistenta Grigore Elena Nicoleta pentru a suplini insuficiența dozei de noradrenalină prin intermediul injectomatului a injectat fără știrea inculpatei Miron Maria Alexandra această substanță direct în perfuzia domnului Militaru Marian.

Martora a precizat că își amintește că în momentul în care doctorul Matache Alexandraa preluat salonul de la inculpata Miron Maria, cea din urmă i-a spus dr. Matache că pacientuldin patul 2 este „de lăsat”și să aducă din UPU un alt pacient. De la preluare, până la ora 19:00 când martora a ieșit din tură, rata pacientului a mers în continuare cu 1ml/h. Tot până la ieșirea martorei din tură, pacientul a mai instalat un stop pe care l-a resuscitat și a ieșit imediat, iar când a informat-o pe dr. Matache despre stop și că l-a resuscitat, aceasta a întrebat-o de ce a făcut-o, în contextul în care pacientul era "de lăsat. Martora a menționat că își amintește că ulterior, la tura de zi, starea pacientului s-a îmbunătățit astfel că a fost detubat înainte de ora vizitei și a stat pe mască de oxigen, acesta fiind vizitat de soție cu care a și interacționat, fapt ce a bucurat-o să vadă. Nu cunoaște cum a evoluat ulterior starea pacientului.

Aspectele relatate de martoră cu privire la îmbunătățirea stării de sănătate sunt confirmateși de actele medicale din care a rezultat că, din data de 29.03.2024, starea pacientului are un discret trend favorabil, pacientul se vigilează, iar la data de 30.03.2024 se decide extubarea acestuia cu administarea de oxigen pe mască facială cu flux de 61/min, sat O2 fiind de 96%. Totuși, pacientul devine dispneic, cu travaliu respirator și se decide în aceeași zi reintubarea acestuia.

Îmbunătățirea stării de sănătate rezultă și din ratele mai mici de noradrenalină administrate în perioada 29.03.2024-01.04.2024.

Martora a mai declarat faptul că au fost multe asemenea evenimente cu inculpata Miron Maria, astfel că mulți dintre asistenți, pentru a combate măsurile acesteia care erau vădit împotriva îmbunătățirii stării pacientului, compensau reducerea noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie.La schimbarea de tură, în funcție de persoana care prelua tura, dacă asistentul medical avea sau nu încredere în acea persoană, transmitea faptul că deși pe injectomat rata de noradrenalină era 1, iar tensiunea pacientului stabilă, acesta avea noradrenalină și în perfuzie. Cei care preluau tura, aveau opțiunea de a modifica rata pe injectomat la valoarea înscrisă în foaie, oprind totodată noradrenalina din perfuzie, sau să lase injectomatul pe acea valoare stabilită de medic, dar să continue cu noradrenalina din perfuzie. Evident aveau la latitudinea lor și varianta să lase injectomatul cum l-a setat medicul și să oprească noradrenalina din perfuzie, dar martora a apreciat că niciun asistent ar fi avut acest interes cu atât mai mult cu cât un deces și o admisie înseamnau mult mai mult de muncă în timp ce mai sunt și alți pacienți de îngrijit.

Martora a menționat că nu-și amintește exact câte situații de acest gen a avut, în care inculpata Miron Maria să fi scăzut brusc rata de noradrenalină pacienților săi, pentru a le induce stopul cardiac, dar au fost destul de mulți. Inculpata Miron Maria când venea la vizită, evalua pacienții apoi după ce le modifica noradrenalina le spunea că sunt"de lăsat”, afirmație prin care îi făcea pe asistenți să înțeleagă căpacienții trebuie să moarăși să nu aducă modificări față de cele stabilite de ea. Totodată inculpata transmitea și medicului de gardă acest lucru, care alegea dacă să lase pacientul să moară sau nu.

Martora a mai precizat că pacienții în stare gravă care urmau sau trebuiau să moară erau mutați în saloanele 3,6 sau 7.

În situațiile în care, în ciuda modificărilor aduse de inculpata Miron Maria, pacientul nu deceda până la ora vizitelor, aceasta revenea și seta injectomatul la valoarea reală din foaie, deoarece se temea că vreunul dintre aparținători poate avea suficiente cunoștințe medicale și să ridice problema nivelului scăzut de noradrenalină. După finalizarea vizitelor, inculpata revenea și modica valoarea din nou pe minim. Pentru a nu exista o supradozare de noradrenalină, pe perioada vizitelor, când inculpata Miron Maria aducea valorile la cele normale de administrare, martora oprea perfuzia sau o trecea la un dozaj minim

Aspectele relatate de martoră cu privire la setarea ratei la valoarea inițială când urmau să vină aparținătorii la vizită se coroboreazăcu conținutul convorbirilor telefonice dintre denunțătoarea Stămătoiu Camelia și asistenta Grătianu Ancuța (puse la dispoziția organelor judiciare de către denunțătoare):

Grătianu Ancuța: Ba da, toată lumea comentează, toată lumea comentează. Și pleacă medicul de lângă tine și tu iar îi dai la 20. Dar dacă se învârte pe acolo și iar vine. La mine s-a mai întâmplat și: ”Că ce faci Ancuțo?” Păi cum să îi schimb, dacă scrieți în foaie eu las atâta, dacă nu scrieți, nu scrie în foaie eu ce să fac, păi mă duc la pușcărie degeaba. Dacă vine cineva... Sau se întâmplă de multe ori să dăm înapoi, să modificăm rata...de exemplu ei au dat pe 1, când a venit tura de vizitatori de la 12 la 1, am dat-o înapoi la 15, la 10 cu cât i-a mers la pacient.Că familia poate sunt unii care se uită.Că ei nu știu despre ce e vorba dar să știți că se uită acolo să vadă și ei ceva

Grătianu Ancuța: Și nu ai de unde să știi cine vine și ce vede.

Inculpata Miron Maria, după ce făcea aceste modificări, venea periodic să controleze starea pacientului, respectiv să vadă dacă acesta a decedat. Martora a menționat că între ea și inculpată nu existau întotdeauna dialoguri, însă îi adresa din priviri întrebarea "De ce nu a murit?”sau "Nu e încă mort?”,martora răspunzând prin același limbaj non-verbal "Nimic încă.”Martora a arătat că o altă modalitate care duce la grăbirea decesului pacienților este aceea de a modifica parametrii ventilatorului. Chiar dacă a văzut-o pe inculpata Miron Maria modificând acești parametri ai ventilatorului, Grigore Elena-Nicoleta a arătat că nu are cunoștințele necesare pentru a spune cu certitudine că aceste modificări au condus la decesul vreunui pacient.

Cu privire la inculpata Păiuș Mirela, martora Grigore Elena a arătat că a avut o singură situație cu aceasta, în care doctorul i-a cerut ca unui pacient căruia îi era administrată noradrenalină, să i-o înlocuiască cu ser fiziologic. Inculpata i-a dat pur și simplu o indicație verbală, apoi a plecat din salon, martora alegând să nu ducă la îndeplinire comanda acesteia care, mai mult ca sigur i-ar fi indus pacientului un stop cardiac, iar apoi pe cale de consecință decesul.

Grigore Elena-Nicoleta a precizat că spre deosebire de inculpata Miron Maria, care verifică repetat ca actele sale să fie duse la îndeplinire, inculpata Păiuș Mirela și chiar dr. Matache nu urmăresc până la final ce fac asistenții sau dacă intervine într-un timp scurt decesul pacientului respectiv. Din acest motiveste mai ușor să țină pacienții în viață pe turele ultimelor două decât pe tura inculpatei Miron Maria.

Martora a arătat că în mod cert toți colegii săi care au lucrat cu inculpatele Miron Maria sau Păiuș Mirela au trecut prin cazuri asemănătoare, precizând totodată că bănuiește că motivul pentru care doctorii procedau în acest mod de a "elibera paturi”de pe secția ATI și a aduce alți pacienți de pe secțiile spitalului este acela de a se pune bine cu conducerea (secției, spitalului) prin detensionarea situației existente între ATI și UPU. Capacitatea maximă de paturi pe secția ATI este de 25, însă numărul pacienților ATI depășește de cele mai multe ori capacitatea secției. Din acest motiv pacienții ATI rămân și pe celelalte secții ale spitalului sau blocul operator, medicii ATI având obligația de a face consulturile acestora. Din cauza gradului de ocupare ridicat de pe celelalte secții, cât și a faptului că pacienții ATI de acolo sunt îngrijiți de asistenții secțiilor respective, existau discuții și presiuni între secții ca ATI-ul să-și ia pacienții cât mai repede.

Judecătorul reamintește faptul că la data de 26.03.2024, orele 16.45, rata de administrare a noradrenalinei scade pe injectomat brusc de la 15 ml/h la valoarea de 1 ml/h și se menține la această valoare timp de 5 ore și 11 minute, de la data de 26.03.2024, ora 16:45, până la data de 26.03.2024, ora 21:56.

Această scădere nu se regăseste în foaia de observație a pacientului, ba chiar fiind menționată în continuare administrarea noradrenalinei cu o rată de 15 ml/h.

La data de 26.03.2024, ora 21.56 injectomatul a fost oprit, fără nicio justificare de ordin tehnic sau de altă natură, timp de 10 ore și 39 de minute, aparatulfiind pornit a doua zi cu o rată de administrare de 7 ml/h. Această situație nu s-a regăsit în foaia de observație a pacientului,fiind chiar menționată în continuare administrarea noradrenalinei cu o rată de 15 ml/h.

În aceste condiții, declarația martorei Grigore Elena se coroborează cu datele tehnice rezultate din injectomat, dar și cu mențiunile din fișa de observație a pacientului Militaru Marian.

Față de cele menționate, reține judecătorul de drepturi și libertăți faptul că, urmare a acestei prime scăderi bruște a ratei de noradrenalină, dar și a opririi injectomatului timp de aproape 11 ore, pacientul Militaru Marian, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, nu a decedat ca urmare a compensării dozei de noradrenalină de către asistenți prin introducerea substanței în mod direct în perfuzie fără știința medicului.

Din foaia de observație rezultă că la data de 27.03.2024, în jurul orelor 07.00-08.00, tura a fost preluată de asistentul medical Grigore Petrică, care a setat rata injectomatului la 7 ml/h.

Fiind audiat în calitate de martor, Grigore Petricăa declarat ca anterior perioadei 04 - 06.04.2024 au fost mai multe situații în care inculpata Miron Maria a procedat personal la reducerea ratei de noradrenalină administrate pacienților de care el avea grijă și care erau într-o stare de sănătate foarte gravă sau critică. Astfel pentru unii pacienți în stare foarte gravă sau critică, care aveau deja rata de administrare a noradrenalinei la valori de peste 15ml/h, inculpata Miron Maria venea pe salonul în care el era repartizat, indiferent dacă aceasta era de gardă pe secția ATI sau doar avea salonul martorului repartizat în grijă și le reducea pe injectomat rata de administrare direct la 1ml/h.Deși el era în acel moment pe salon, această modificare o făcea fără să-i dea vreo explicație, menționându-i verbal totuși ca în foaie să treacă în continuare rata administrată până în acel moment adică 15ml/h sau peste.Tot inculpata avea grijă ca pentru pacienții cărora le scăzuse brusc rata de noradrenalină, dacă aceștia nu intrau in stop cardio-respirator până la ora de vizită, să o modifice înapoi la valorile normale, din foaie, probabil temându-se că aparținătorii pacientului respectiv pot avea cunoștințe medicale și pot realiza tratamentul impropriu administrat. După terminarea vizitei, inculpata Miron Maria revenea și modifica înapoi la valori minime rata de administrare a noradrenalinei. Uneori, fie că uita sau era prinsă cu alte activități nu se mai întorcea să modifice aceste rate, aspect care personal îl bucurau pentru că tensiunea pacientului se stabiliza la valori normale.

De multe ori, în cazul modificărilor aduse de inculpata Miron Maria injectomatelor, el dar și alți asistenți care se confruntau cu situații similare, scoteau pentru pacient o nouă fiolă de noradrenalină pe care o introduceau în flaconul de ser fiziologic, apoi setau perfuzorul să administreze serul cu noradrenalina introdusă de ei pentru a compensa rata mică de pe injectomat. La schimbul de ture existau uneori discuții între asistenții care ieșeau și cei care intrau în care își transmiteau că deși un pacient este pe o rată de noradrenalină mică pe injectomat, respectiv 1ml/h, tensiunea este ținută de fapt de noradrenalina din flaconul de ser fiziologic. Și martorul la rândul său s-a aflat în situația să intre în tură și un coleg care ieșea să-i transmită aceleași informații. Asistentul de serviciu, în această situație avea două variante: prima era aceea de a nu modifica rata de noradrenalină de pe injectomat și de a o lăsa așa cum a setat-o inculpata Miron Maria, dar continua cu administrarea noradrenalinei suplimentare în flaconul de ser fiziologic, ori cea de-a doua variantă era aceea de a opri flaconul, și de a modifica rata de administrare a noradrenalinei pe injectomat la valorile înscrise în foaie.

În cazul său, când prelua un pacient cu valori modificate de inculpata Miron Maria la 1ml/h, iar apoi proceda la actualizarea ratei injectomatului la valorile din foaie, au existat situații când inculpata a revenit pe salonul său și a modificat înapoi la 1ml/h rata de administrare a noradrenalinei fără a avea vreo discuție de orice fel cu el și fără să îi reproșeze ceva. Martorul a arătat că în această situație nu mai modifica din nou rata injectomatului, ci dădea drumul flaconului în care era deja soluția cu noradrenalină. Motivul pentru care nu modifica rata pe injectomat decât la schimbul de tură era acela că la intrarea în schimb, daca injectomatul arăta o altă valoare decât foaia, dacă medicul îi reproșa ceva, putea justifica faptul că a considerat a fi o eroare și a remediat-o conform foii. Dacă modificarea era făcută de inculpată în prezența martorului, atunci nu ar fi putut justifica în niciun fel încălcarea deciziei medicale a medicului care este suveran în acest caz.

Martorul a mai menționat că nu a experimentat această situație de reducere bruscă la 1 ml/h de la valori foarte mari (peste 15ml/h) a ratei noradrenalinei decât cu dna dr. Miron Maria și anterior cu un alt medic,care nu mai lucrează în Spitalul Pantelimon din anul 2023.

Grigore Petrică a arătat că la un moment dat inculpata Miron Maria a început să observefaptul căîn ciuda modificărilor aduse de ea ratei de administrare a noradrenalinei la 1ml/h, tensiuneapacienților nu se modifica în jos, în mai rău. Nu știe dacă aceasta cunoștea cum compensau ei, asistenții, rata mică de noradrenalină administrată, deoarece nu s-au confruntat în vreun fel cu inculpata. La un moment dat martorul a observat la mai mulți dintre pacienții săi cărora inculpata le modificase rata, că aceasta din urmă le-a ajustat parametrii ventilatoarelor (FIO2) la valori sub 30, chiar și 10, în contextul în care, din experiența sa toți pacienții conectați la aceste ventilatoare au setate valori de peste 50.Valorile de 50 și peste ale ventilatorului, printre altele, au rolul de a menține nivelul de saturație de oxigen a pacientului în cote normale, părerea martorului fiind aceea că prin setarea acestor valori la cote sub 50 saturația de oxigen scade, acesta fiind un alt mod prin carese poate ajunge la decesul pacientului.

În perioada noiembrie 2023 – sfârșitul lunii februarie 2024, Grigore Petrică a avut un pacient, bărbat, peste 60 de ani, despre care își amintește doar că era în salonul 5 sau 6 patul 2 sau 3, căruia îi era deja administrată noradrenalină prin injectomat cu o rată mare (peste 15ml/h). Inculpata Miron Mariaa intrat în salonul martorului, a inspectat toți pacienții, apoi a încărcat o seringă de 50ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul pacientului unde se afla martorul și l-a dat pe martor la o parte, a scos seringa în care mai era noradrenalină și a înlocuit-o cu cea care conținea numai ser fiziologic. După ce a montat seringa cu ser, inculpata a pornit injectomatul cu aceeași rată cu care i se administra anterior noradrenalina, și a așteptat preț de câteva minute lângă patul pacientului. Pacientului i s-a prăbușit imediat tensiunea, iar pulsul i-a ajuns la 0 intrând în stop cardio-respirator. Martorul a început manevrele de resuscitare care conform protocolului durează 45 de minute, însă, după aproximativ 10 minute, inculpata i-a spus că este suficient și să înceteze manevrele. Nu-și amintește exact ce asistent i-a venit în ajutor în efectuarea manevrelor de resuscitare, dar oricum acel asistent nu a văzut modificarea seringii făcută de inculpată și nici martorul nu a vorbit despre ceea ce văzuse.

O altă practică pe care martorul a observat-o personal la inculpata Miron Maria este aceea că nu respectă prevederile protocolului care impun faptul ca după declararea exitusului, pacientul trebuie să rămână timp de 2 ore conectat la toate aparatele și să-i fie administrate medicamentele cu suport vital cu aceeași rată de administrare.

Judecătorul reține că nici în cazul pacientului Militaru Marian nu a fost respectat acest protocol, în sensul că, ulterior decesului, i s-a administrat o doză de noradrenalină de doar 1 ml/h până la ora 16.25, desi în fișa de observație figura administrarea unei doze de NA de 20 ml/h până la ora 18.00.

Grigore Petrică a arătat că au fost situații când pacientul proaspăt decedat, la cererea inculpatei Miron Maria, era deconectat de la toate aparatele de suport vital și de administrare a medicației, detubat, cateterul venos central detașat, sonda urinară și sonda nazo-gastrică detașate și a fost etichetat pentru a fi depus la morgă.

Martorul a precizat că percepția sa asupra tuturor acestor acte ale inculpatei Miron de a grăbi decesul unor pacienți în stare foarte gravă sau critică se datorează faptului că erau alți pacienți în stare gravă pe alte secții, UPU sau blocul operator, care ar avea mai multe șanse de supraviețuire decât cel căruia îi redusese noradrenalina.

În legătură cu inculpata Păiuș Mirela, martorul a arătat că personal nu a avut niciodată situații de genul celor pe care le-a avut cu Miron Maria, însă a auzit că și aceasta are o practică similară. Știe de la asistenta Grătianu Ancuța că aceasta s-a confruntat cu o situație similară cu a lui și a inculpatei Miron Maria, în sensul că dr. Păiuș a redus la minimum rata de pe injectomat al unui pacient in stare critică, căruia i se administra deja noradrenalină cu o rată de asemenea mare, dar nu cunoaște dacă pacientul colegei sale ar fi decedat în acel moment sau la o dată ulterioară. Martorul a arătat că și alți asistenți s-au confruntat de-a lungul timpului cu evenimente similare și din partea inculpatei Păiuș Mirela, dar și a inculpatei Miron Maria. Dintre cele două, inculpata Miron Maria părea mult mai determinată și o făcea mai des decât inculpata Păiuș Mirela. Când martorul știa că va fi pe tură de gardă cu inculpata Miron Maria, știa că va exista cel puțin un caz de genul acesta și intra în tură cu un nivel ridicat de stres. Ei asistenții verificau dacă numărul pacienților din sistemul informatic alocați secției ATI depășea numărul de 25 (numărul maxim de paturi pe secția ATI), iar dacă inculpata Miron Maria era de gardă, martorul știa că cel puțin un pacient va deceda pentru a face loc unuia de pe celelalte secții.

Fiind întrebat dacă de la data sesizării acestor nereguli organelor judiciare, atitudinea inculpatei Miron Maria s-a schimbat în vreun fel, martorul a arătat că și după sesizare a lucrat în continuare alături de inculpată, iar atitudinea acesteia s-a schimbat foarte mult în sensul că nu mai aplică niciuna dintre practicile descrise anterior. Nu a mai modificat ratele de noradrenalină, participă parțial la manevrele de resuscitare, lucru pe care nu-l făcea anterior, manevrele de resuscitare durează acum 45 de minute conform protocolului și nu le mai întrerupe înainte, iar pacienții declarați exitus sunt ținuți conform protocolului conectați la aparate pentru alte 2 ore după deces.

Ca urmare a acestor modificări de comportament, numărul deceselor pe secția lor a scăzut simțitor, însă a crescut numărul pacienților ATI aflați fizic pe alte secții. În acest sens, conform unei note interne, asistenții ATI sunt obligați să părăsească saloanele și pacienții pe care îi au în supraveghere pentru a supraveghea și a efectua anumite proceduri pacienților ATI aflați pe alte secții, timp în care vor fi înlocuiți "pe perioada respectivă de un alt coleg”.

Judecatorul retine, din datele statistice ale deceselor din perioada 01.01.2023-30.06.2024 transmise de Spitalul Sf. Pantelimon București faptul că, în luna mai 2024, luna imediat următoare sesizării faptelor, s-au înregistrat cele mai puține decese din ultimul an și jumătate în cadrul secției ATI, respectiv 46 de decese în condițiile în care media deceselor pe lună în perioada 01.03.2023-30.04.2024 era de 67/lună. Astfel, situația statistică a deceselor confirmă declarația martorului Grigore Petrică sub acest aspect.

Judecătorul de drepturi și libertăți observă faptul că unii dintre martori și-au schimbat declarațiile inițiale, împrejurare pe careapărareaa apreciat-o ca fiind un complot al asistenților medicali împotriva medicilor.

O astfel de apărare nu poate fi reținută având în vedere procesele-verbale de redare a conversațiilor interceptate dintre martori, arătând cu titlu de exemplu:

STAMATOIU CAMELIA: Asta e. Eu n-am făcut nimic, asta e, ce naiba să fac, eu n-am făcut decât să-mi fac datoria, să anunț, ce să fac.

STAMATOIU CAMELIA: Ce am făcut eu? N-am făcut nimic frate, doar trebuia să anunț, că asta era datoria, că boul ăla nu voia să anunțe, n-a vrut, nici acum nu voia să anunțe, de SOCEA.

DOAMNĂ: Da, sunt... io sunt încă speriată și mâhnită. Mi-e teamă să nu pice asistentele, frate. STAMATOIU CAMELIA: Marinela, ai încredere în mine că eu nu mă duceam să fac hârtii dacă nu eram sigură pe ceva.

STAMATOIU CAMELIA: Ei asta vor. Să dea în ele. N-ai văzut ce... și pe mine...DOAMNĂ: Păi da. STAMATOIU CAMELIA: ... Ce m-au denigrat... că am diplomă de 2 bani... STAMATOIU CAMELIA: N-ai văzut, Toni ăla...[neinteligibil]...că asistentele nu s-au născut deștepte.

Din cele menționate, reține judecătorul că motivul schimbării declarațiilor martorilor-cheie nu a fost acela al existenței unui complot în sensul arătat, ci teama asistenților de răzbunarea medicilor. Asistenții medicali considerau că, dată fiind starea lor de subordonare față de medici, cuvântul lor nu ar fi avut nicio valoare în fața organelor judiciare sau administrative. De altfel, asistenții medicali credeau că vor fi persecutați de medicii pe care îi considerau protejați de conducerea administrativă a Spitalului Sf. Pantelimon. În acest sens, relevante în cauză sunt conversațiile interceptate dintre martori, astfel cum au fost redate anterior, dar și declarația martorei Pisică Maria Cristina care a arătat că nu a raportat niciuna dintre aceste situații superiorilor săi, întrucât îi era frică să nu își piardă locul de muncă, apreciind totodată că aceste lucruri erau cunoscute de șefii săi.

Cu toate acestea, judecătorul observă faptul că, în speța de față, asistenții medicali au avut o contribuție vitală la supraviețuirea pacientului Militaru Marian pentru o perioadă de timp, în vreme ce inculpatele au avut o contribuție determinantă la moartea acestuia în final.

Situația existentă la nivelul Spitalului Sf. Pantelimon a fost sesizată atunci când a devenit insuportabilă pentru personalul medical, sens în care judecatorul observă următoarele conversatii interceptate:VOICU ELENA: Mi-au zis asistentele că opresc suportul vasopresor. STAMATOIU CAMELIA: Noradrenalina. VOICU ELENA: Da, o opresc, da! VOICU ELENA: Cică Mirela și cu Maria.VOICU ELENA: Mda și asistentele au zis că ele nu mai suportă chestia asta chiar deloc.

Inculpatele, prin apărători aleși au arătat că este posibil ca prin creșterea dozelor de noradrenalină sub forma injectării substanței direct în perfuzie, pentru a suplimenta o presupusă subdozare a noradrenalinei, asistentele să fi fost cele care au contribuit la moartea pacientului Militaru Marian. O astfel de ipoteză nu poate fi primită în mod rezonabil atâta vreme cât s-a stabilit faptul că între scăderea bruscă a dozei de noradrenalină de către inculpate și moartea victimei există o legătură de cauzalitate directă. Asistenții medicali au încercat menținerea tensiunii arteriale prin suplimentarea dozei de noradrenalină până la valorile inserate în fișele de observație ale pacientului (doze de altfel corecte în acord cu protocoalele medicale). Mai mult, a rezultat din interceptări faptul că martora Grigore Elena oferea pacientului exclusiv medicamentul inserat în fișa de observație, în dozele indicate, doze care de altfel erau stabilite și asumate de mediciprin ștampilă și parafă în acte, nefăcând aprecieri proprii cu privire la medicamentația pacientului (‘GRIGORE ELENA: Eu dacă scrie în foaie, nora băgam. Dacă scria adrenalină... GRIGORE ELENA: Doar ce scrie în foaie băgam’)

În referire la presupusele fapte din data de 04.04.2024 reținute în sarcina inculpatelor Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela, judecătorul reține următoarele:

La acea data, asistența medicală a pacientului Militaru Marian era asigurată de inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela- medici specialiști ATI și de asistenta Pisică Maria Cristina. Situația medicală gravă în care se afla pacientul, precum și măsurile medicale dispuse în referire la acesta nu vor mai fi reluate fiind redate pe larg în considerentele anterioare. Cu toate acestea, reamintim că, ulterior înrăutățirii stării de sănătate a pacientului, rata de noradrenalină stabilită a fost de 20 ml/h începând cu data de 04.04.2024, ora 09.30, fiind crescută anterior progresiv. La data de 04.04.2024, ora 13.17, rata noradrenalinei a scăzut brusc de la 20 ml/h la 1 ml/h. La aproximativ o oră de la scăderea operate, pacientul Militaru Marian a instalat stop cardio-respirator, fiind declarat decesul la ora 15.

Fiind audiată la data de 06.06.2024, numita Pisică Maria Cristina(asistentă) a declarat că în data de 04.04.2024 a fost repartizata pe salonul 7 și rezervele 8 și 9. Își amintește că în momentul în care a intrat în tură la ora 07:00, avea un pacient decedat în salonul 7 pat 1, la care nu a intervenit, ci doar a întocmit actele necesare. Martora a arătat că în salonul 7 patul 3 avea un pacient care era pe suport de noradrenalină, în rezerva 8 avea o pacientă, pe suport de noradrenalină setată cu rata de administrare 20 ml/h, iar în rezerva 9 știe că a fost un pacient care era stabil și a fost mutat pe secție și a fost adus un alt pacient care era în stop cardiorespirator. Cu privire la acest din urmă pacient își amintește că a decedat în scurt timp după ce a fost adus în rezervă.

Martora a arătat că inculpatele Păiuș Mirela și Miron Maria care erau de gardă în acea zi au trecut de mai multe ori prin rezervele 8 și 9. Cu această ocazie a auzit de la colegele sale care erau pe hol că acestea au zis că a trecut pe acolo „doamna cu coasa”– aceasta fiind porecla inculpatei Miron Maria.

Colega sa, martora Alexandru Georgeta i-a atras atenția că după ce prin rezerva 8 au trecut inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela, rata noradrenalinei pe injectomat a fost redusă de la 20 ml/h la 1 ml/h. Totodată, aceasta a mai arătat că a observat că este modificată și valoarea oxigenului de la ventilator. Acesta operează cu valori între 0-100. Deși valoarea trebuia să fie setată la 100, aceasta era scăzută la o rată destul de mică, sub 50. Văzând acest lucru, Pisică Maria Cristina a ieșit pe hol și a întrebat cine a modificat rata la ventilator și la noradrenalină, iar în acel moment i-a răspuns inculpata Păiuș Mirela, spunându-i că ea a modificat și că urmează să vină, însă aceasta nu a mai venit.

În acel moment martora a administrat o fiolă de adrenalină în serul perfuzabil și a lăsat-o la picătură mică. A făcut asta pentru a menține pacientul în viață și nu a mărit rata pe injectomat pentru ca medicul să nu observe. Martora a precizat că a procedat în acest mod deoarece în trecut a modificat rata pe injectomat, însă a venit inculpata Miron Maria și i-a reproșat acest lucru, certând-o că a modificat valoarea.

Ulterior modificării, pacientul a intrat în stop cardiorespirator, iar martora a anunțat-o pe inculpata Păiuș Mirela cu privire la stop și înainte de a începe manevrele de resuscitare, i-a spus să treacă în continuare în fișa de observație că rata de administrare a noradrenalinei a fost de 20 ml/h.

Martora Pisică Maria Cristina și-a mai amintit că în data de 04.04.2024 a fost adus un pacient de sex masculin în rezerva 8 de la colegul său Grigore Petrică, care era în tură pe salonul 5. Știe că el i-a povestit mai multe despre acest pacient, era un pacient diagnosticat cu Sars-Cov-2. Judecătorul notează că este vorba despre pacientul Militaru Marian.

În trecut martora a mai găsit rata de administrare redusă la noradrenalină sau valorireduse la ventilator și a declarat că acesta este motivul pentru care ea nu mai iese din salon, de frică să nu îi fie modificate ratele de administrare.Din ce a auzit, inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela sunt cele care obișnuiesc să reducă rata de administrare a noradrenalinei.Menționează că nu au modificat niciodată de față cu ea ratele de administrare, ci doar le-a găsit modificate.

Martora a mai arătat că a auzit de la Ancuța Grătianu că aceste doctorițe obișnuiesc să înlocuiască seringa cu noradrenalină cu o seringă doar cu ser fiziologic, dar ei nu i s-a întâmplat.

Martorei i s-a întâmplat să găsească robinetul cu calea de noradrenalină închis, moment în care ieșea din nou pe hol și striga în gura mare „cine mi-a oprit robineții, că vă rup mâinile?”,dar nu îi răspundea nimeni.

Martora Pisică Maria Cristina nu a raportat niciuna dintre aceste situații superiorilor săi, întrucât îi era frică să nu își piardă locul de muncă, însă crede că aceste lucruri erau cunoscute de șefii lor.

Într-o situație când martora i-a atras atenția inculpatei Păiuș Mirela cu privire la starea unui pacient, respectiv faptul că avea o stare proastă și nu poate fi transferat pe secție, aceasta i-a spus martorei să tacă și să învețe să mintă.

Martora a mai menționat că a avut situații în care nu avea disponibil un injectomat pentru administrarea medicamentelor, iar ea trecea în fișele de observație că nu există injectomat. În acel moment inculpata Miron Maria i-a atras atenția și a certat-o, întrebând-o de ce face această mențiune, cerându-i totodată să treacă în fișă că există injectomat.

Declarația martorei Pisică Maria se coroborează cu declarația martorei Grătianu Ionela-Ancuța.

Astfel, aceasta a declarat că, la data de 04.04.2024, în intervalul orar 14:00-15:00, a fost plecată la farmacia spitalului pentru a ridica condica însoțită de Crețu Ana, iar la întoarcerea lor, pe hol, în dreptul saloanelor 3 și 6, martora Staicu Lenuța, asistentă în ziua respectivă, a afirmat că inculpata Păiuș Mirela a pus în seringa de injectomat ser fiziologic și a modificat rata noradrenalinei la valoarea 1 la pacienta Ghevrec care se afla în salonul 6, pat 4.

Martora a precizat că în trecut a văzut-o personal pe inculpata Miron Maria scăzând rata noradrenalinei nejustificat, scădere de natură a provoca decesul pacientului.A confruntat-o pe inculpată și a întrebat-o de ce a scăzut rata, aceasta spunând că așa trebuie să meargă.În continuare martora a dat măsurare tensiunii pe monitor, iar dacă tensiunea a fost mică, ea a mărit rata noradrenalinei la valoare inițială. Aceste modificări ori i le-a comunicat inculpatei sau le-a făcut de față cu ea, aceasta acceptând modificările asistentei.

Grătianu Ionela-Ancuța a mai arătat că are cunoștință despre faptul că tot inculpata Miron Maria a modificat nejustificat noradrenalina în salonul unde era repartizat Grigore Petrică în aceeași zi de 04.04.2024, aspect pe care îl cunoaște de la el.

Martora a mai declarat că știe și de faptul că într-un salon în care era repartizată Pisică Maria a fost modificată nejustificat noradrenalina de către inculpata Miron Maria sau inculpata Păiuș Mirela, în aceeași dată de 04.04.2024, nu știe exact care dintre ele, aspect pe care îl cunoaște de la Alexandru Georgeta.

Martora a mai arătat că de când lucrează ca asistentă în cadrul secției ATI, a observat că inculpata Miron Mariaobișnuiește să reducă cantitatea de noradrenalină administrată pacienților care sunt în vârstă (peste 80-90 de ani) și staționari de o perioadă în medie de peste 60 de zile în secția ATI, ținuți în viață doar de aparate.

Inculpata Miron Maria obișnuiește să facă acest lucru în momentele în care secția este plină, și având în vedere că noradrenalină ajută la menținerea vieții pacientului, reducând cantitatea, se provoacă decesul, eliberând astfel paturi pentru pacienți ce așteaptă transferul pe secția ATI.

Martora arată că Alexandru Georgeta i-a spus că deține o fotografie cu un injectomat ce are setată rata pe 1ml/oră, fotografie pe care i-a și trimis-o martorei, aceasta fiind aceeași cu fotografia apărută și în spațiul public ulterior.

Referitor la această fotografie, Alexandru Georgeta i-a spus că a făcut-o în data de 04.04.2024, într-una dintre rezervele secției și i-a trimis-o și lui Pisică Maria, aceasta fiind asistenta responsabilă de rezerva respectivă în acea dată. De asemenea, martora a indicat faptul că după ce a studiat fotografia pusă la dispoziție de organele de cercetare penală, și-a dat seama că aceasta este făcută în rezervă, fiind surprinsă o bară în spatele injectomatului, iar bara este poziționată în felul respectiv doar în rezervă.

Din declarației martorei mai rezultă faptul că Alexandru Georgeta a făcut fotografia la solicitarea lui Pisică Maria și de față cu aceasta, întrucât Pisică Maria avea mâinile ocupate și dorea să aibă o dovadă cu rata noradrenalinei scăzută.

În aceeași discuție în care Alexandru Georgeta i-a trimis fotografia, martora a întrebat-o dacă știe pacienții decedați în perioada care face obiectul dosarului, moment în care ea i-a trimis o listă cu paturile în care au decedat pacienții.

Atât fotografia, cât și lista respectivă, martora le-a trimis lui Stămătoiu Camelia, iar ulterior a șters atât discuția cu aceasta, cât și conversația cu Alexandru Georgeta, precizând că a acționat în acest fel deoarece obișnuiește să șteargă toate conversațiile din telefon.

Organele de urmărire penală au dispus efectuarea unei investigații poligraf cu privire la detecția reactivității psihofiziologice a martorei Grătianu Ionela-Ancuța.

Din raportul de constatare criminalistică nr. 377768 din data de 29.05.2024 a rezultat că răspunsurile acesteia la întrebările relevante ale cauzei, cu indicativele R4, R5, R7, R8 nu au provocat modificări psihofiziologice specific comportamentului simulat.

Întrebările relevante formulate au fost următoarele:

R4. La locul de muncă, ai văzut vreun cadru medical scăzând doza de noradrenalină deși, terapeutic, nu se impunea această manevră?Răspuns: DA

R5. La locul de muncă, ai văzut vreun cadru medical substituind noradrenalina din seringă cu ser fiziologic?Răspuns: NU

R7. Ai spus adevărul când ai afirmat că anumiți medici de garda scădeau dozajul de noradrenalină, deși nu se impunea terapeutic?Răspuns: DA

R8. Ești sinceră când susții că, în data de 04.04.2024, Staicu Lenuța a afirmat că dr. Păiuș a pus ser fiziologic în loc de nora, la un pacient din salonul 6 ?Răspuns: DA

Martora Alexandru Georgeta a confirmat cele declarate de martora Grătianu Ionela-Ancuța, menționând și că la data de 04.04.2024, în timp ce martora se afla cu asistenta Pisică Maria Cristina în rezerva 9, le-a văzut pe inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela intrând în rezerva 8 unde au stat aproximativ un minut, apoi au ieșit. După aproximativ 5 minute, Pisică Maria Cristina a ieșit din rezerva 9 și a intrat în rezerva 8, fiind urmată de către martoră. Pisică Maria Cristina a întrebat-o pe martoră dacă a văzut pe cineva intrând în rezerva 8, iar martora i-a răspuns că le-a văzut pe cele două inculpate intrând. În acel moment Pisică Maria Cristina a spus „Cred că mi-au modificat nora” și, întrucât avea mănușile murdare, a rugat-o pe Alexandru Georgeta să fotografieze injectomatul din rezerva 8 "ca să aibă o dovadă”. Martora a făcut fotografia injectomatului, așa cum i-a cerut Pisică și i-a trimis-o acesteia imediat prin intermediul aplicației WhatsApp. Alexandru Georgeta a menționat că după ce inculpatele au părăsit rezerva nr. 8 și până când ea și asistenta Pisică Maria Cristina au intrat în aceeași rezervă, nimeni altcineva nu a mai intrat acolo.

Aspectele relatate de Alexandru Georgeta se coroborează și cu conținutul mesajelor primite de Grătianu Ionela-Ancuța de la martora Alexandru Georgeta și redirecționate către Stămătoiu Camelia: "În rez 8 la Pisică” (redirecționat)"A dat-o de la 20 la 1”(redirecționat).

Fiind audiată martora Staicu Lenuța(infirmieră) a precizat că în data de 04.04.2024, a lucrat pe tură cu Grătianu Ancuța în salonul 3, fiind repartizată pe lângă aceasta ca să învețe (în acel moment fiind asistent temporar – debutantă). În salonul 3 a fost repartizată ca infirmieră Lăcrămioara Rarău.

După prânz, la un moment dat Grătianu Ancuța i-a spus martorei că pleacă împreună cu asistenta Crețu Ana Maria la farmacia spitalului. Grătianu Ancuță i-a cerut martorei să se uite la pacienții din salonul 3. Martora a arătat că Ana Maria Crețu era repartizată pe salonul 6, salon dispus vizavi de salonul 3. La un moment dat, în salonul 6 a intrat inculpata Păiuș Mirela și posibil și inculpata Miron Maria, dar nu își amintește exact.

Staicu Lenuța a precizat că a observat cum inculpata Păiuș Mirela umblă la injectomatul unui pacient dispus în patul 1 sau 2. Martora a fost întrebată de inculpata Păiuș Mirela cine este asistent în respectivul salon, iar Staicu Lenuța i-a spus că este Crețu Ana Maria. În acel moment, martora a sunat-o pe Grătianu Ancuța pentru că nu avea numărul lui Crețu Ana Maria și i-a spus acesteia să-i transmită Anei să vină în salon că sunt medicii acolo.

Ancuța i-a spus că sunt la farmacie și că vor veni imediat. La scurt timp cele două au venit pe secție, iar martora Staicu Lenuța i-a transmis lui Crețu Ana Maria faptul că inculpata Păiuș Mirela i-a umblat la injectomat. Potrivit declarației martorei, când a auzit, Crețu Ana Maria a afirmat: ”Doamne, iar mi-a umblat asta la injectomat?!?”.Staicu Lenuța a arătat că nu a observat ce a modificat inculpata Păiuș Mirela la injectomat, ci doar că a umblat la acesta.

Fiind audiată în calitate de martor la data de 06.06.2024, Cretu Ana Maria(asistentă) a precizat că în data de 04.04.2024 își desfășura serviciul pe salonul 6, iar colega sa Grătianu Ancuța era pe salonul 3, cele două saloane fiind dispuse vizavi unul de celălalt.

În jurul prânzului martora Crețu Ana Maria împreună cu martora Grătianu Ancuța au fost la farmacie, iar în momentul în care a plecat și-a anunțat colegii pentru ca aceștia să se uite și la pacienții ei.

Cele două au revenit pe secție după aproximativ 20-30 de minute, fiecare intrând în salonul său. Cretu Ana Maria nu a găsit pe nimeni în salonul său, însă după câteva minute au venit Dinu Ștefania și Grătianu Ancuța. În acel moment Grătianu Ancuța i-a spus martorei că au venit medicii în salonul ei (salonul 6) și au umblat la injectomatul de la patul 2 spunând că s-a modificat noradrenalina.Martora a întrebat-o de unde știe, iar Grătianu i-a răspuns că știe de la Staicu Lenuța. Martora a verificat injectomatul respectiv și a constatat că acesta avea aceeași rată de administrare care era setată în momentul plecării sale.

Martora a mai precizat că Grătianu i-a spus că Lenuța a văzut doctorul cu o seringă de injectomat umblând la acesta, însă apoi a spus că nu știe ce făcea doctorul exact acolo. Totodată, martora în acel moment a observat faptul că seringa din injectomat era plină.

Cretu Ana Maria a menționat că nu își amintește ce cantitate se afla în seringă în momentul în care a plecat la farmacie, însă știe că în ziua respectivă a schimbat seringa de mai multe ori deoarece rata de administrare era mare.

Martora a declarat că a presupus că Grătianu făcea referire la inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela, deoarece ele preluau garda în ziua respectivă. Tot de la Grătianu Ancuța martora a auzit că inculpata Miron Maria i-a scăzut la un pacient de-ai ei rata noradrenalinei. Martora a arătat că a verificat doar injectomatul indicat, nu și celelalte injectomate de la ceilalți pacienți.

Din câte își amintește martora, în salon doar persoana din patul 4 mai avea administrată noradrenalină, iar ambele persoane din cele care aveau noradrenalină aveau setată o rată mare de administrare.

Cretu Ana Maria a mai adăugat că la aproximativ o oră sau două, persoana din patul 4 (n.n. în patul 4 se afla pacienta Ghevrec)a intrat în stop cardio-respirator. Din momentul revenirii sale în salon și până la instalarea stopului la pacienta din patul 4, martora nu își amintește dacă a mai verificat rata de administrare a noradrenalinei la această pacientă.

Din declarațiile martorilor, astfel cum au fost decrise anterior,rezultă suspiciunea rezonabilăcă inculpatele Păiuș Mirela și Miron Maria, responsabile la data de 04.04.2024 de pacientul Militaru Marian au modificat doza de noradrenalină de la 20 ml/h la 1 ml/h, toate persoanele audiate arătând că acestea au intrat în salonul pacientului și au efectuat modificări la injectomat. Martora Pisică Maria Cristina a arătat că a fost redusă și valoarea oxigenului la ventilator de la 100 la o valoare sub 50. Revoltată de schimbarea dozelor de medicament și a parametrilor ventilatorului la pacientul Militaru Marian, aflat în stare critică, asistenta medicală a confruntat-o pe inculpata Păiuș Mirela care a recunoscut că a operat acele modificări, menționând că va veni mai târziu, fără însă să se mai întoarcă. Obișnuită cu practica acestor inculpate, asistenta Pisică Maria a procedat la compensarea dozei de noradrenalină prin administrarea unei doze direct în serul perfuzabil, pentru a menține pacientul în viață.

Ulterior modificării ratei de noradrenalină și intrării pacientului Militaru Marian în stop cardio-respirator, dar înainte de a începe manevrele de resuscitare, inculpata Păiuș Mirela i-a spus martorei Pisică Maria Cristina să treacă în continuare în fișa de observație că rata de administrare a medicamentului a fost de 20 ml/h.

Judecătorul mai constată că declarația martorilor se coroborează cu fotografia injectomatului efectuată de martora Alexandru Georgeta la data de 04.04.2024 în rezerva 8, la rugămintea martorei Pisică Maria (pentru a avea o dovadă), din fotografie observându-se datele de natură tehnică corespunzătoare dispozitivului aferent pacientului Militaru Marian, inclusiv rata administrată efectiv acestuia de 1 ml/h.

Totodată, martora Stămătoiu Camelia a arătat că, la data de 10.04.2024, a fost sunată de doamna doctor Voicu Elena, fostă șef ATI și i-a relatat că inculpatele Miron Maria și Păiuș Mirela opresc suportul de noradrenalină pacienților, susțineri care se coroborează cu conversația acestora înregistrată de martoră (Voicu Elena:„Mirela (Păiuș Mirela)și Maria (Miron Maria) le opresc noradrenalinele”).

Cu ocazia convorbirilor telefonice cu martora Grătianu Ancuța, aceasta i-a povestit martorei Stămătoiu Camelia cum medicii de gardă de pe secția ATI modifică dozajele de noradrenalină ale pacienților sau le înlocuiesc cu ser fiziologic, iar când asistentele încearcă să remedieze dozajul la valorile din foile de observație sunt apostrofate de către medic care revine și aduce dozajul la valorile minime.

Pentru a-i dovedi că cele relatate sunt într-adevăr cum i le prezentase, această asistentă i-a redirecționat martorei mai multe fotografii și mesaje text primite prin intermediul aplicației WhatsAppcel mai probabil de la o altă colegă de pe secție. Fotografiile reprezentau injectomate cu seringi pe care scria „NA 16mg”și valori scăzute ale acesteia (1ml/h), iar mesajele text reprezentau saloanele și paturile pacienților unde s-au modificat dozele de noradrenalină. Martora Stămătoiu a mai menționat că a întrebat-o mirată dacă la toți cei 20 de pacienți care au murit le-au modificat dozele de noradrenalină, răspunsul acesteia fiind„Da, din cei ce au fost pe secție”,repetând ulterior mesajele cu saloanele și paturile în cauză. Martora a pus la dispoziția organelor de cercetare penală șiprint-screen-uriale acestor mesaje dintre ea și asistenta Grătianu Ancuța, fiind atașate la dosarul de urmărire penală.

Cele arătate anterior se coroborează cu înregistrările conversațiilor dintre martorele Stămătoiu Camelia și Grătianu Ancuța, după cum urmează:

GRĂTIANU ANCUȚA : Păi și (neinteligibil) era la 20 nora.

STAMATOIU CAMELIA : Și la rată la 1 nu are șansă să trăiască?

GRĂTIANU ANCUȚA : Dacă el are rata acum 20, în niciun caz, în câteva ore intră în stop pacientul

STAMATOIU CAMELIA : Și ce tensiune avea?

GRĂTIANU ANCUȚA : Păi cu nora avea 110 la 20, așa a scăzut la 45

STAMATOIU CAMELIA : Le-a modificat... Și la alții le-a pus ser în loc de noradrenalină.

GRĂTIANU ANCUȚA : Și la alții ser în loc de nora. Da, exact.

STAMATOIU CAMELIA : Dar cine le făcea asta, medicul sau asistenta?

GRĂTIANU ANCUȚA : Medicul.

STAMATOIU CAMELIA : Medicul.

GRĂTIANU ANCUȚA: Da și ne spune: În foaie treceți cu 20 sau cu 15 și să îi meargă cu 1.

STAMATOIU CAMELIA : Doamne ferește! Iar asistentele ce zic mă?

GRĂTIANU ANCUȚA : Ce, noi? Păi cum să facem așa, ei pleacă, noi iar le dăm la 20.

STAMATOIU CAMELIA : Nu, dar ele nu comentează și ele?

GRĂTIANU ANCUȚA : Ba da, toată lumea comentează, toată lumea comentează. Și pleacă medicul de lângă tine și tu iar îi dai la 20. Dar dacă se învârte pe acolo și iar vine. La mine s-a mai întâmplat și: ” Că ce faci Ancuțo?” Păi cum să îi schimb, dacă scrieți în foaie eu las atâta, dacă nu scrieți, nu scrie în foaie eu ce să fac, păi mă duc la pușcărie degeaba. Dacă vine cineva... Sau se întâmplă de multe ori să dăm înapoi, să modificăm rata...de exemplu ei au dat pe 1, când a venit tura de vizitatori de la 12 la 1, am dat-o înapoi la 15, la 10 cu cât i-a mers la pacient. Că familia poate sunt unii care se uită. Că ei nu știu despre ce e vorba, dar să știți că se uită acolo să vadă și ei ceva.

STAMATOIU CAMELIA : Doamne ferește! Ancuța să faceți poze la monitoare și la tot, să vă acoperiți!

GRĂTIANU ANCUȚA : Păi așa o să facem de azi înainte. Păi a fost o perioadă în care am făcut.

STAMATOIU CAMELIA : Ați făcut da? (vocile se suprapun și nu se înțelege ce afirmă Grătianu Ancuța) Să vorbești cu colegele tale să facă așa ceva, să vă acoperiți, că astea sunt în stare să dea vina pe voi.

GRĂTIANU ANCUȚA : Păi ce nu știu. Păi tocmai că acuma când a modificat și pe spațiu la Pisică, care abia a intrat asistentă, nu știu cât are, câteva luni, făcea: ”Anca eu am doi copii acasă!” ”Știu, și eu la fel unu!” ”Ce vor ăștia să facă?” Păi zic: vor să elibereze secția, nu vezi!?! Asta vor să facă!

Față de ansamblul materialului probator administrat în cauză, astfel cum a fost redat și analizat în considerentele ce preced, judecătorul de drepturi și libertăți reține că, în speță, există suspiciunea rezonabilă că, la data de 26.03.2024, ora 16:45, inculpata Miron Maria Alexandra, în calitate de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), a încercat să suprime viața acestuia prin reducerea dozei de noradrenalinăadministrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menținută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenției salvatoare a martorei Grigore Elena Nicoleta care a suplinit insuficiența dozei de noradrenalină administrată prin intermediul dispozitivului medical cu injectarea, fără știrea medicului, a acestei substanțe direct în perfuzia pacientului.

La data de 04.04.2024, ora 13:17, inculpatele Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirela, ambele în calitate de medici specialiști Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon București”, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei Militaru Marian (pacient în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acționând cu intenția de a suprima viața acestuia, i-au redus dozade noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus 58 de minute mai târziu la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15:00.

Față de împrejurarea că apărarea inculpatelor a susținut faptul că, în speță, poate fi vorba cel mult despre o culpă medicală, iar nu de intenția de a ucide, judecătorul urmează a face câteva scurte considerații în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, nefiind cadrul procesual pentru a se discuta o schimbare de încadrare juridică,fiind totuși, în anumite limite necesară analiza încadrării juridice a faptelor, pentru că de acest aspect depind și celelalte argumente ale judecătorului învestit cu propunerea de arestare preventivă.

Caracteristic intenției este prevederea de către făptuitor a rezultatului faptei, reprezentarea mentală a rezultatului faptei. Elementul subiectiv al infracțiunii se deduce din întreaga conduită a inculpatului, fiind necesară efectuarea unei aprecieri globale a tuturor circumstanțelor de comitere a faptei.

Pentru a se reține premeditarea este necesar să se constate că făptuitorul a luat hotărârea de a săvârși infracțiunea cu suficient timp înainte de a avea posibilitatea să reflecteze asupra împrejurărilor, locului și momentului de săvârșire a faptei și de a persista în această hotărâre, de esența premeditării fiind intensitatea și determinarea cu care inculpatul dorește să pună în aplicare planul criminal.

Aplicând aceste scurte considerații teoretice la circumstanțele concrete de săvârșire ale presupuselor fapte, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în speță, inculpatele au acționat cu intenție directă, întrucât au prevăzut și au urmărit moartea pacientului Militaru Marian prin scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, în condițiile în care starea acestuia era extrem de gravă, fiind instabil hemodinamic.

În susținerea acestei concluzii, judecătorul are în vedere materialul probator administrat în cauză, redat pe larg în considerentele anterioare, urmând a puncta câteva dintre acțiunile inculpatelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele au acționat cu intenția directă de a suprima viața pacientului Militaru Marian, iar nu din culpă sau eventuală incompetență, încercând în același timp să ascundă urmele comiterii faptelor lor.

La data de 26.03.2024, orele 16.45, ca urmare a acțiunii inculpatei Miron Maria Alexandra rata de administrare a noradrenalinei este scăzută pe injectomatul atribuit pacientului Militaru Marian brusc de la 15 ml/h la valoarea de 1 ml/h și este menținută la această valoare timp de 5 ore și 11 minute.

Această scădere nu se regăseste în foaia de observație a pacientului, ba chiar fiind menționată în continuare administrarea noradrenalinei cu o rată de 15 ml/h.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți reține din declarațiile martorilor faptul că, ulterior scăderii ratei noradrenalinei pe injectomat, inculpata Miron Maria le-a ordonat asistenților medicali să noteze în fișa de observație în continuare valoarea de 15 ml/h, deși în fapt pacientul primea 1 ml/h.Mai mult, inculpata le-a spus asistenților că pacientul Militaru Marian este "DE LĂSAT”,afirmație care îi făcea pe asistenți să înțeleagă că pacienții trebuie lăsați să moară.

Inculpata Păiuș Mirela a recunoscut la data de 04.04.2024 martorei Pisică Maria Cristina reducerea ratei de administrare a noradrenalinei pacientului Militaru Marian, dar și scăderea valorilor oxigenului din ventilator, ordonându-i înainte de a începe manevrele de resuscitare asupra acestuia să noteze în fișa de observație o rată de 20 ml/h (desi victima primise doar 1 ml/h, aceasta fiind și cauza instalării stopului cardio-respirator). Cu altă ocazie similară, inculpata a sfătuit-o pe martoră să tacă și să învețe să mintă.

Ba mai mult, din declarațiile martorilor a rezultat că inculpata Miron Maria verifica în mod repetat ca dispozițiile sale să fie duse la îndeplinire, în sensul menținerii dozei scăzute de noradrenalină pacienților aflați în stare critică până la momentul decesului acestora, fiind surprinsă și dezamagită când acest lucru nu se întâmpla într-un timp scurt.

Acesta este motivul pentru care asistenții medicali au declarat că le era mai greu să țină pacienții în viață pe tura inculpatei Miron Maria decât pe cea a inculpatei Păiuș Mirela, aceasta din urmă neurmărind eficiența dispozițiilor sale în acest sens.

Inculpata Miron Maria avea grijă ca pentru pacienții cărora le scăzuse brusc rata de noradrenalină, dacă aceștia nu intrau in stop cardio-respirator până la ora de vizită, să o modifice înapoi la valorile normale, conform fișelor de observație, astfel încât aparținătorii care dețineau cunoștințe medicale, să nu observe modificările operate de aceasta.

După terminarea vizitei, inculpata Miron Maria revenea în salon și modifica înapoi la valori minime rata de administrare a noradrenalinei.

Din declarația martorului Grigore Petrică a mai rezultat că inculpata Miron Maria a ajustat inclusiv parametrii ventilatoarelor la valori sub 30, chiar 10, la pacienți aflați în stare foarte gravă, unde, de regulă, medicii setau parametrii la valori de peste 50.

Acest martor și-a mai amintit o altă situație în care inculpata Miron Maria a încărcat o seringă de 50ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul unui pacient unde se afla martorul, l-a dat la o parte pe acesta, a scos seringa în care mai era noradrenalină și a înlocuit-o cu cea care conținea numai ser fiziologic. După ce a montat seringa cu ser, inculpata a pornit injectomatul cu aceeași rată cu care i se administra anterior noradrenalina și a așteptat preț de câteva minute lângă patul pacientului. Pacientului i s-a prăbușit imediat tensiunea iar pulsul i-a ajuns la 0 intrând în stop cardio-respirator.

S-a apreciat de către martori că motivulpentru care inculpatele procedau în acest fel era de a se pune bine cu conducerea (secției, spitalului) prin detensionarea situației existente între ATI și UPU.

Cu toate acestea, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că motivul acțiunilor inculpateloreste arătat chiar de către inculpata Miron Maria cu ocazia unei conversații interceptate și redate după cum urmează:

Pleșa Cristian Laurențiu: Ea(n.n Noradrenalina)prelungește o suferință, deci nu tratează absolut nimic.

MIRON MARIA: Asta nu pot să zic că ce sunt eu, Dumnezeu...[neinteligibil]…suferință?

Pleșa Cristian Laurențiu: Păi nu, nu, nu.

MIRON MARIA: Hî, hî, hî.

Pleșa Cristian Laurențiu: Păi nu, da’ ce, sunt Dumnezeu să prelungesc suferință?

MIRON MARIA: Da.

Pleșa Cristian Laurențiu: Tre’ să-l lași pe Cel de Sus, nu pe nora să decidă.

MIRON MARIA: Da, Cel de Sus. Frumos.

Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți constată din conversația menționată faptul că inculpata Miron Maria aprecia că noradrenalina prelungește suferința pacienților în condițiile în care nu tratează absolut nimic, Dumnezeu fiind singurul în măsură să decidă moartea pacienților, nu noradrenalina. Or, în fapt, inculpata Miron Maria era cea care decidea în mod arbitrar ce pacient trebuie să moară, precum și când să o facă.

Mai observă judecătorul că, urmare a practicilor inculpatelor pe secția ATI, asistenții medicali au încercat din răsputeri menținerea în viață a pacienților în legătură cu care inculpatele decideau că sunt ”de lăsat”,în sensul compensării reducerii noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie, tehnică aplicată inclusiv în cazul pacientului Militaru Marian. Asistenții medicali au mai arătat că, în încercarea de a-și păstra locurile de muncă, ascundeau compensarea noradrenalinei de inculpate, întrucât acestea le reproșau menținerea în viață a pacienților, în condițiile în care stabiliseră anterior că trebuie să moară.

Or, dacă inculpatele ar fi acționat din culpă sau ca urmare a incompetenței profesionale, orice modificare a ratei de administrare a noradrenalinei din injectomate s-ar fi regăsit în fișa de observație a pacientului, semnată/parafată și deci asumată de medici.

Aceste modificări nu au fost operate însă și în fișa de observație a pacientului Militaru Marian, fiind nenumărate neconcordanțe, asistenții medicali declarând că inculpatele le ordonau să treacă în acte valori maximale ale noradrenalinei, deși pacientul primea doze minimale. Nu numai că inculpata Miron Maria verifica ca asistenții să mențină pacientul la doze minimale în ciuda tensiunilor arteriale mici și eventual a stopurilor cardio-respiratorii, dar ambele inculpate apostrofau asistenții medicali dacă nu executau întocmai aceste dispoziții.

Acționarea cu intenție a inculpatelor rezultă în mod evident și din modificarea ratelor de administrare pe injectomat în timpul orelor de vizită în sensul punerii lor în concordanță cu fișa de observație și reduse din nou la doza minimă după plecarea vizitatorilor. Această împrejurare denotă nu doar că inculpatele cunoșteau efectele scăderii bruște ale dozei de noradrenalină asupra pacienților, dar și încercau în mod activ să ascundă modificările efectuate pentru a nu se expune unor eventuale consecințe penale ca urmare a plângerilor aparținătorilor. Or, această atittudine este incompatibilă în opinia judecătorului cu săvârșirea faptei din culpă sau neștiință profesională.

Relevant sub acest aspect apreciază judecătorul de drepturi și libertăți este și faptul că, începând cu luna mai, luna următoare sesizării făcute de martora Stămătoiu Camelia, practica inculpatei Miron Maria s-a modificat în sensul că nu a mai modificat ratele de noradrenalină, participând parțial la manevrele de resuscitare, lucru pe care nu-l făcea anterior. Totodată, martorul Grigore Petrică a mai arătat că manevrele de resuscitare durează, în prezent, ca urmare a sesizării, 45 de minute conform protocolului și nu mai sunt întrerupte de inculpată, iar pacienții declarați exitus sunt ținuți conform protocolului conectați la aparate pentru alte 2 ore după deces.

Din datele statistice ale deceselor din perioada 01.01.2023-30.06.2024 transmise de Spitalul Sf. Pantelimon București faptul că, în luna mai 2024, luna imediat următoare sesizării faptelor, s-au înregistrat cele mai puține decese din ultimul an și jumătate în cadrul secției ATI, respectiv 46 de decese în condițiile în care media deceselor pe lună în perioada 01.03.2023-30.04.2024 era de 67/lună.

Având în vedere considerentele anterioare, raportat la materialul probator administrat, dar și la stadiul procesual în care cauza se află, judecătorul de drepturi și libertăți nu a putut reține apărările inculpatelor, apreciind că, la acest moment, există suspiciunea rezonabilă că inculpatele au acționat cu intenția directă de a suprima viața victimei Militaru Marian.

Pe de altă parte, judecătorul de drepturi și libertăți constată faptul că sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 223 alin. (2) C. proc .pen.,întrucât din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatele au săvârșit o infracțiune contra vieții, precum și o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, iar pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acestea provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora, se constată că privarea de libertate a inculpatelor este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului acceptă faptul că, datorită gravității deosebite și a reacției publicului față de acestea, unele infracțiuni pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin pentru un anumit timp. În aceste cazuri este necesară o astfel de reacție a autorităților, pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului pentru ordinea publică, pentru crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru luarea unei măsuri preventive față de un inculpat suspectat că a comis o infracțiune, printre care: pericolul ca acuzatul să fugă (Stögmuller împotriva Austriei, hotărârea din 10 noiembrie 1969), riscul ca acuzatul odată repus în libertate să împiedice aplicarea justiției (Wemhoff împotriva Austriei, hotărârea din 27 iunie 1968), să comită noi infracțiuni (Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10 noiembrie 1969) sau să tulbure liniștea publică (Letellier împotriva Franței, hotărârea din 26 iunie 1991) – toate aceste motive fiind preluate de dispozițiile art. 223 alin. 1 C. proc. pen și, într-o manieră similară, de dispozițiile art. 202 alin. 1 C. proc. pen.

Cu privire la pericolul de a împiedica buna derulare a procesului penal, acesta nu poate fi invocat în mod abstract de autorități, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice (Becciev împotriva Moldovei, hotărârea 4 octombrie 2005). La fel se întâmplă în cazul tulburărilor aduse ordinii publice: dacă un asemenea motiv poate fi luat în calcul potrivit art. 5 în circumstanțe excepționale și în măsura în care dreptul intern recunoaște această noțiune, acesta nu poate fi considerat relevant și suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea deținutului ar tulbura cu adevărat ordinea publică (Letellier împotriva Franței, hotărârea 26 iunie 1991).

Aplicând dispozițiile legale incidente și jurisprudența Curții în prezenta cauză, judecătorul va analiza gravitatea faptelor presupus a fi fost săvârșite, modul și circumstanțele de comitere ale acestora, dar și celelalte elemente care evidențiază persoana acestora, respectiv anturajul și mediul din care provin inculpatele, antecedentele penale, alte împrejurări privitoare la persoana acestora. Doar gravitatea infracțiunilor nu poate fi considerată suficientă pentru a se ajunge la concluzia unui pericol concret pentru ordinea publică a inculpatelor, întrucât starea de arest nu poate să servească la anticiparea unei pedepse privative de libertate prin raportare la severitatea pedepselor pentru infracțiunile pentru care sunt cercetate.

În ceea ce privește circumstanțele factuale, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de către inculpate, astfel cum au fost mai sus descrise și detaliate, având în vedere natura și importanța deosebită a valorilor sociale lezate prin săvârșirea infracțiunii (inculpatele ar fi comis cea mai gravă infracțiune contra vieții - cea de omor calificat). De asemenea, judecătorul are în vedere modul și circumstanțele de comitere ale acestora.

Modul și circumstanțele de comitere a faptelor conduc la concluzia unui profund dispreț al inculpatelor față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină, despre care și apărarea a făcut vorbire.

În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatelor, judecătorul reține că acestea sunt persoane tinere, bine integrate în societate, fără antecedente penale.

Totodată, la acest moment procesual, judecătorul constată că prin luarea măsurii arestării preventive sunt îndeplinite scopul și condițiile generale ale măsurilor preventive, astfel cum sunt reglementate în art. 202 C. proc. pen. Astfel, măsura arestării preventive este necesară în scopulasigurării bunei desfășurări a procesului penal, esteproporționalăcu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatelor și necesarăpentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Referitor la buna desfășurare a procesului penal, judecătorul notează faptul că, la momentul efectuării percheziției domiciliarela locuința inculpatei Miron Maria Alexandra a fost descoperit un prospect al substanței noradrenalină (intitulat „Noradrenalină tartrat Hypericum 2mg/ml concentrat pentru soluție perfuzabilă”), precum și două înscrisuri olografe în care sunt menționați o mare parte din pacienții decedați în perioada de început a lunii aprilie (perioadă care a stat la baza formulării sesizării în cauză), asistenții care au fost repartizați pe saloanele ATI din aceeași perioadă, precum și mențiunea „curățenie în telefon”,documente care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpata își propunea să șteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfășurarea urmăririi penale. Cu privire la aceste înscrisuri inculpata a precizat că îi aparțin și că au fost întocmite de ea (aspect consemnat în procesul-verbal de percheziție domiciliară).În aceste înscrisuri olografe mai apare mențiunea:„?Ce facem cu resuscitările?!Nu am fost anunțate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)”.

În consecință, judecătorul apreciază, și raportat la demersurile inculpatei Miron Maria Alexandra de a îngreuna desfășurarea urmăririi penale prin ștergerea probelor, că măsura arestării preventive este singura măsură care are aptitudinea la acest moment de a asigura buna desfășurare a procesului penal.

În ceea ce privește reacția publică față de faptele inculpatelor, apărarea invocă că este inacceptabil ca procurorii sau alte persoane din cadrul organelor de urmărire penală să furnizeze informații jurnaliștilor, alimentând o campanie de presă, trimițând la mai multe articole de presă care au apărut în urma sesizării martorei denunțătoare, inclusiv comunicate de presă emise de purtătorul de cuvânt al parchetului. S-a mai menționat că inculpatele beneficiază de suportul medicilor din sistemul medical, sens în care s-au depus o serie de articole de presă la dosar.

În acest context, judecătorul reține Recomandarea Rec (2003)13 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre privind furnizarea de informații prin intermediul mass-media în legătură cu procesele penale (adoptată de Comitetul de Miniștri la 10 iulie 2003), ale cărei părți relevante arată că mass-media are dreptul de a informa publicul, în baza dreptului publicului de a primi informații, inclusiv informații referitoare la aspecte de interes public, în conformitate cu art. 10 din Convenție, și că are obligația profesională de a face acest lucru, subliniind importanța mass-media în informarea publicului despre procesele penale, făcând astfel vizibilă funcția preventivă pe care o are legea penală, precum și în asigurarea controlului public asupra modului de funcționare a sistemului de justiție penală.

În Anexa la Recomandarea Rec (2003)13 sunt menționate principiile privind furnizarea de informații prin intermediul mass-media cu privire la procesele penale, printre care respectarea principiului prezumției de nevinovăție și protecția vieții private.

Judecătorul reține de asemenea principiile care decurg din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sub acest aspect, în sensul că publicul are un interes legitim să fie informat asupra proceselor penale în curs (e.g., Morice împotriva Franței).

Raportând jurisprudența Curții, precum și aceste recomandări și principii în prezenta cauză și analizând comunicatele de presă menționate de apărare, judecătorul reține că obiectul comunicatelor de presă al purtătorilor de cuvânt din cadrul parchetului reprezenta un subiect de interes public, întrucât evenimentele ce fac obiectul acestui dosar au suscitat interes la nivel național. Referitor la susținerea de care beneficiază inculpatele din partea unor persoane din sistemul medical, judecătorul reține că această împrejurare nu are relevanță în cauză, suspiciunea rezonabilă de comitere a faptelor fiind analizate pe baza materialului probator adminstrat în cauză, nu pe baza opiniilor exprimate în mediul public.

În plus, judecătorul reține că ceea ce a creat sentimentul de insecuritate la nivelul publicului, în situația în care persoanele acuzate de săvârșirea de infracțiuni grave ar fi lăsate în libertate, au fost însăși circumstanțele comiterii presupuselor fapte, nu comunicatele organelor judiciare.

În ceea ce privește condiția ca măsura arestării preventive să fieproporțională cu gravitatea acuzațieiaduse inculpatelor judecătorul constată că și aceasta este îndeplinită în cauză. Gravitatea acuzațieise analizează atât în mod abstract(judecătorul reținând mai sus că, prin raportare la natura infracțiunii și limitele speciale prevăzute de lege –închisoarea de la 15 la 25 de ani pentru infracțiunea de omor calificat, inculpatele ar fi săvârșit – în mod abstract - fapte extrem de grave), dar și în concret, prin evaluarea criteriilor de ordin subiectiv și obiectiv privind faptele imputate acestora. În ceea ce privește evaluarea concretă a faptelor presupus a fi fost săvârșite de către inculpate, judecătorul are în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, astfel cum a fost anterior pe larg reținută, aspecte care imprimă faptelor o gravitate concretă ridicată.

Calitatea de medic specialist Anestezie și Terapie Intensivăa celor două inculpateeste de natură să sporească gravitatea faptelor în condițiile în care acestea, dincolo de responsabilitatea profesională, și-au asumat responsabilitatea morală ca în activitatea pe care o desfășoară să depună toate diligențele necesare pentru acordarea de îngrijiri pacienților care își pun viața în mâinile acestora. Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei.

Judecătorul reține că inculpatele și-au atribuit în mod ilegal și inuman dreptul de a decide cine trebuie să moară în secția ATI, în ce modalitate, precum și momentul morții pacientului Militaru Marian.

Fără a specula cu privire la motivul unor astfel de decizii, judecătorul observă că inculpata Miron Maria aprecia că noradrenalina prelungea suferinta pacienților săi, lipsind divinitatea de dreptul său absolut de a decide cu privire la viață și moarte.

Cu toate acestea, în cazul pacientului Militaru Marian inculpatele par a fi cele care au hotărât momentul decesului său, relevant fiind și că, în cazul în care inculpata Miron Maria ar fi reușit la data de 26.03.2024 să suprime viața victimei, aceasta nu s-ar mai fi trezit la data de 30.03.2024 pentru o ultimă întâlnire cu soția sa.

În ceea ce privește condiția ca măsura preventivă să fie necesarăpentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, respectiv asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, judecătorul de drepturi și libertăți constată că doar prin luarea măsurii arestului preventiv se poate preîntâmpina sau înlătura pericolul generat de conduita inculpatelor. Având în vedere considerentele expuse anterior privind particularitățile cauzei și circumstanțele personale ale inculpatelor, judecătorul constată că luarea unei alte măsuri preventive, mai puțin intruzive față de inculpate, nu ar fi aptă să asigure cu aceeași eficiență buna desfășurare a procesului penal, arestarea preventivă a acestora fiind singura măsură preventivă ce se poate dispune, cel puțin la acest moment procesual.

În final, judecătorul reține că în cauză nu există nici un impediment pentru punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, fiind îndeplinită și condiția prev. de art. 202 alin. (2) C. proc. pen.

Pentru toate aceste considerente, baza art. 226 alin. 1 Cod procedură penală, va admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 1497/159/P/2024.

În baza art. 223 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpatelor:

Miron Maria Alexandra, cercetatăsub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 din C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. și omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a, e și i din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen

Păiuș Mirela, cercetatăsub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen.

pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.08.2024 până la data de 06.09.2024 inclusiv.

Va respinge cererile inculpatelor, prin apărători aleși, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, ca neîntemeiate.

În baza art. 230 alin. 1 Cod procedură penală, va dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă pe numele inculpatelor.

Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.

În baza art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

În baza art. 226 alin. 1 Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 1497/159/P/2024.

În baza art. 223 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 202 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatelor:

-Miron Maria Alexandra, fiica lui Dorel și Maria Cornelia, născută la data de 17.08.1991, domiciliată în mun. București, Bd. Unirii xxx, cercetatăsub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. 1 din C.pen., rap. la art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen. și omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a, e și i din C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 din C.pen

- Păiuș Mirela, fiica lui Ilian și Anișoara, născută la data de 04.03.1987, domiciliată în Mun. București, Șos. Pantelimon xxx, cercetatăsub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 – art. 189 alin. 1 lit a și i din C.pen.

pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 08.08.2024 până la data de 06.09.2024 inclusiv.

Respinge cererile inculpatelor, prin apărători aleși, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, ca neîntemeiate.

În baza art. 230 alin. 1 Cod procedură penală, dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă pe numele inculpatelor.

Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.

În baza art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei absenți.

Pronunțată în cameră de consiliu, azi, 08.08.2024, ora 16.30.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI                    GREFIER,

CRISTIAN ANDREEA ALEXANDRA                                     DRAGNE CARMEN

PROCES-VERBAL

Încheiat astăzi, 08.08.2024

După pronunțarea dispozitivului în camera de consiliu, li se aduce la cunoștință inculpatelor, dreptul de a formula contestație împotriva de ședință din data de 08.08.2024 prin care s-a dispus arestarea lor preventivă pentru o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 08.08.2024 până la data de 06.09.2024 inclusiv.

Inculpatele: Miron Maria Alexandra și Păiuș Mirelapersonal și prin apărător ales, arată că formulează contestațieîmpotriva măsurilor dispuse. De asemena arată că apărătorii aleși vor încunoștința familiile acestora despre măsurile dispuse.