ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Deși suntem la jumătate la PIB per capita față de aceste țări (10.000 de euro), avem salarii la jumătate, de zece ori mai puțini kilometri de autostrăzi per capita și o înzestrare cu apă, canalizare și încălzire pentru doar 50% din locuințe, producem mai multe legi, scrie Sorin Pâslaru într-o analiză publicată de Ziarul Financiar. Iar una dintre concluziile sale este că România pătimește social și economic din cauza supralegiferării și a legiferării proaste.

Pâslaru analizează  anomaliile inflației de legi care caracterizează România, subliniind că  „Guvernul și Parlamentul acționează în pripă, astfel încât se intră într-un cerc vicios. Legea trebuie astfel imediat modificată pentru că proprietarii de păduri sau elevii din școli, de exemplu, sunt dintr-o dată puși în situații fără ieșire”.

„În loc să realizeze o lege abia după consultări cu toți partenerii implicați, de cele mai multe ori Guvernul și Parlamentul acționează în pripă, astfel încât se intră într-un cerc vicios. Legea trebuie astfel imediat modificată pentru că proprietarii de păduri sau elevii din școli, de exemplu, sunt dintr-o dată puși în situații fără ieșire.

Inflația de legi este în strânsă legătură cu faptul că jumătate dintre acestea sunt date în procedură de urgență, adică prin ordonanță de urgență a guvernului (vestitele OUG)”, scrie autorul, explicând că, potrivit studiului citat,  49% dintre legile adoptate în 2017 au fost date inițial prin OUG. 

„Aceasta își produce efectele imediat, însă trecerea sa prin Parlament presupune surprize pentru cei afectați. Legea se poate schimba esențial, cum este cazul legii TVA split, care a fost adoptată de Camera Deputaților și merge la promulgare având o aplicabilitate cu 95% mai mică decât cea inițială. În toate celelalte țări din Europa de Est menționate în studiu, procentul legilor adoptate în procedură de urgență este de sub 10%.”, susține Pâslaru.

În continuarea analizei se arată: „Cu cât este mai mare gradul de incompetență în Ministerul de Finanțe în colectarea taxelor, cu atât apetența funcționarilor pentru o nouă legislație fiscală este mai mare. Prima grijă a oricărui funcționar este să spună „Nu mă lasă legea”.  Și atunci vrafuri - vrafuri se adună propuneri legislative care apoi sunt sunt împinse în circuit de interese individuale sau de grup.

De cele mai multe ori, legile sunt date nu pentru a atinge un obiectiv, pentru a muta lucrurile din punctul A în B, ci pentru ca inițiatorii să-și acopere răspunderea.

Inclusiv mutarea contribuțiilor sociale la angajator nu înseamnă decât transferul responsabilității colectării acestora pur și simplu asupra angajaților, pentru că ei vor fi practic debitori în fața bugetelor de asigurări, iar angajatorii nu sunt decât niște colectori ai impozitului pe venit și ai CAS.

Sute și sute de legi apar în fiecare an cu note de fundamentare însăilate, fără studii de impact, fără să fie chemați la masă cei care vor urma să suporte consecințele”.

Articolul integral poate fi citit AICI.