ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Sala Mare a Ateneului Român a găzduit miercuri Ziua Culturii Naționale, sesiunea festivă organizată de Academia Română sub semnul sincroniei europene. La invitația celui mai înalt for de cultură din România, la eveniment au participat oficialități ale statului, academicieni, oameni de cultură care l-au omagiat pe Mihai Eminescu la împlinirea a 170 de ani de la nașterea sa.
 
În discursul rostit cu această ocazie, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a spus că „Europa viitorului nu se poate construi prin omogenizarea forțată și nici pe distrugerea națiunilor”. Președintele Academiei Române a subliniat faptul că  „școala și educația organizată îndeplinesc un rol fundamental, pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate”, potrivit Basilica.
 
„Europa viitorului - e tot mai clar astăzi - nu se poate construi prin omogenizarea forțată și nici pe distrugerea națiunilor, cum a voit ideologia comunistă încă prin Manifestul Partidului Comunist, ci prin cultivarea virtuților fiecărei națiuni în contextul fondului comun menționat. În acest sens, școala și educația organizată îndeplinesc un rol fundamental pentru că ele asigură cultura generală necesară accesului la libertate. Sensibilitatea pentru cultură se dobândește greu, dar odată dobândită, poate feri omenirea, comunitățile de mari nenorociri, de jigniri, de contravenții, de infracțiuni, de hoții și chiar de crime”, a subliniat Ioan-Aurel Pop.

Acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit și despre unicitatea poporului român, singurul popor neolatin de credință ortodoxă.

„Singurul popor neolatin de credință ortodoxă și cu o cultură bizantino-slavă în Evul Mediu, situat la interferența Apusului cu Răsăritul, poate să le pară unora o ciudățenie, dar și o provocare, un îndemn spre înțelegere și cunoaștere. Poporul român nu aduce, probabil, în concertul european lucruri excepționale, dar aduce o experiență unică de viață: este vorba despre o comunitate cu rădăcini la Roma, mediată prin influența celei de-a doua Rome, cu o limbă neolatină, cu o confesiune bizantină și o biserică de model bizantino-slav, comunitate intrată azi în era calculatoarelor și a telefoniei mobile. Toate aceste elemente atât de diferite au fost sintetizate prin experiența de viață a românilor și au format treptat o identitate de grup, numită românească, dar care este și europeană în același timp”, a spus președintele Academiei Române.