ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Victor Roncea: Domnule profesor aș vrea să facem un compendium frumos în care să cuprindem esențialul zilei de 21 martie, zi în care s-a sărbătorit splendid chiar Ziua Mondială a Poeziei. În Sala Eugène Ionesco din hotelul din București ridicat pe urmele Teatrului Național unde venea Eminescu au avut loc mai multe evenimente culturale absolut excepționale. „Să fim sistematici" cum ziceți dumneavoastră.

Constantin Barbu: Din fericire Ziua Mondială a Poeziei a fost o sărbătoare cu arte frumoase. Toți cei care am fost împreună în Sala Eugène Ionesco de la Novotel București am fost prieteni puri, artiști „rang zero" cum zic eu. Niciodată nu am simțit că aerul însuși era pur, și așa a și fost. Am prezentat cartea Poelyzia,o carte-pliu de 50 de metri și 250 de pagini, urmând ideea, veche de 100 de ani, a poetului peruan Carlos Oquendo de Amat cu lucrarea lui 5 metri de poeme( tradusă splendid de poeta Carmen Bulzan). Flavia Hojda, pe care eu o văd ca fiind cea mai frumoasă actriță din România, a avut un superb recital de 20 de poeme din Poelyzia, un spectacol memorabil în sine și pentru poezie. Proiectul este o „coproducție" frumoasă realizată împreună cu actorul Pavel Ulici. Și muzica însoțitoare a fost cu totul și cu totul interesantă și potrivită. Directorul de imagine pentru momentul de poezie este Dan Healy, împreună cu Andreea Healy, asistenta sa de producție. Tot proiectul artistic și liric, cu acest superb moment de recitare poetică și cuvintele spuse ca introduceri pentru Poelyzia și pentru cei 5 metri de poeme, a arătat ca o operă inspirată. Au recitat în spaniolă, sârbă, portugheză, germană nume mari ale poeziei și ale traductologiei din Argentina, Serbia, Uruguay, Brazilia, Spania, Republica Dominicană, SUA, Spania, Chile, Guatemala, Peru, Portugalia, Germania. Sunt tot atâtea nume de prieteni și de mari scriitori:

ANGELA GENTILE, ARGENTINA

JOVANKA BOŽIĆ , SERBIA

MARA TUGORES TAJADA - URUGUAY

ALICE SPINDOLA, BRAZILIA

PEDRO LUIS IBÁÑEZ LÉRIDA, SPANIA

YRENE SANTOS, REPUBLICA DOMINICANA, NEW YORK

GUILLERMO EDUARDO PILIA, ARGENTINA

FERNANDO GIL VILLA, SPANIA

CLAUDIO RODRIGUEZ FER, SPANIA

ALFREDO PEREZ ALENCART, SPANIA

PRISCILLA și GUSTAVO GAC-ARTIGAS, NEW YORK

REYNALDO LACAMARA, CHILE

MIGUEL ANGEL OXLAJ CUMEZ, GUATEMALA

OSCAR LIMACHE, PERU

RUI COIAS, PORTUGALIA

ALICIA SPINDOLA, BRAZILIA

GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG, GERMANIA

Tu ai colecția acestor splendide fragmente lirice și te rog s-o pui în joc fiindcă au o viață frumoasă.

V.R.: Le vom desfășura chiar aici. VIDEO:

C.B.: Toți au fost foarte generoși și inspirați și, așa cum am spus, nu le voi rămâne dator. A filmat ca un adevărat „regizor general" și vechiul meu prieten Enea Dabija (venind împreună cu soția sa, Valentina). Au fost prezenți prieteni vechi și statornici, Bogdan Cuza (împreună cu doamna), Dan Healy împreună cu Andreea Healy, Pavel Ulici cu Flavia Hojda Ulici, Carmen Bulzan (poeta care a tradus cei 5 metri de poezieai lui Carlos Oquendo de Amat), Octavian Cocoș (traducătorul celor 1000 de poeme selectate din Eu am aprins chibritul care dă foc laniakeii). Mie personal mi-a plăcut foarte mult și momentul în care am derulat bannerul de 25 de metri în care au fost vreo 80 de poeme din Poelyzia. Bannerul l-am desfășurat în Sala Eugène Ionesco și actrița Flavia Hojda „a pus talpa peste poeme" în chip aproape ritualic. Eu aș fi vrut să fie ancorat pe hotelul Novotel fiindcă aici fusese în secolul XIX Teatrul Național unde venea însuși Eminescu, și călca pe același pământ și respira același aer care există și acum dar avea creierul lui atât de genial, atât de unic și atât de stupefiant. Evident, nu am ales deloc întâmplător acest loc unde se află Hotelul Novotel București. Cuvântul cu care am însoțit lansarea cărții Poelyzia (cu poeme dedicate superbei domnișoare Ely, care a dat și titlul cărții) îl vom publica în curând fiindcă acolo am vorbit de acest pătrat simbolic divin al Bucureștiului. Mi-am amintit cum am fost cu Noica vizavi, în Hotelul Continental, venind ca să-i arăt identificările textelor germane din manuscrisul 2287 al lui Eminescu. Noica mi-a spus că la Continental „trăgea Blaga", și acolo se vedeau cei doi prieteni, geniile filosofiei românești.

V.R.: Aș vrea să dăm și câteva minute de making of din recitarea absolut excepțională a actriței Flavia Hojda din Poelyziei.

C.B.: Sunt complet de acord fiindcă atunci când recita Flavia, am avut revelația că sunt niște poeme „tari" și că am devenit gelos de-adevăratelea pe autorul lor... VIDEO:

V.R.:
Am înțeles că veți tipări în curând, până în 15 aprilie, Stîlpul versului în 100 de volume și 10.000 de poeme.

C.B.: Așa este. Cele 10.000 de poeme din Stîlpul versului sunt scrise pentru Angela. O bucurie cu totul aparte se naște din promisiunea Flaviei Hojda, anume că va recita cele 365 de poeme plus șase versuri din Supremele Angelei. Cele 366 de recitări vor avea existență zilnică, vor fi un ritual poetic, cred eu, incomparabil. I-am mulțumit Flaviei și nu mă feresc să fac o dezvăluire publică spunând aceste cuvinte: „îți mulțumesc, sărutându-ți creierul, vocea și mâinile". Merită, și eu știu ce spun. Vom vedea toți. Va ieși ceva fenomenal.

V.R.: Sunteți, totuși, reținut, modest și „rușinos", cum spuneți dumneavoastră. Cred că ar fi mai bine să vorbiți deschis și bogat despre proiectele la care lucrați. Despre Monumenta Romaniae Historica ați mai vorbit. Despre Biblioteca lui Eminescu, din care ați tipărit 735 de volume, știu că veți spune că nu abandonați proiectul și le veți tipări pe toate cele 1235 de volume, câte număra biblioteca lui Eminescu. În Arhiva Eminescu veți vărsa tot proiectul imaginat împreună cu Constantin Noica, anume identificarea textelor germane din manuscrisele lui Eminescu. Ați publicat 30 de volume din cele 100 proiectate. Știu că sunt pregătite toate, o parte din ele împreună cu doamna Angela Barbu. Ce alte proiecte sunt în lucru și le țineți aproape „secrete".

C.B.: Nu le țin „secrete" dar muncesc enorm de mult și nu am timp să vorbesc. Voi începe în curând și publicarea celor mai vechi manuscrise din Monumenta Mongoliae Historica (care este proiectată în 1000 de volume, împreună cu președinția Mongoliei și Academia de Științe și Poezie). Până în toamnă voi publica cele mai vechi și mai frumoase 25 de manuscrise din cele dăruite de regina Christina a Suediei Bibliotecii Vaticanului. Am găsit, de curând, și cele mai vechi manuscrise chinezești care se află în Europa... Acum, dragă Victor, scriu ultimele ultimele șase volume din cele 100 care vor alcătui Stîlpul versului. Dau penultima corectură cărților din Supracartea fără de ce. Apoi am nevoie de mult timp pentru corecturile la cărțile proprii de poeme. Știi bine că mai am cărți de poeme în 10 volume, în 33 de volume și în 100 de volume. Inutil să-ți spun că scriu fiindcă nu mă pricep la absolut nimic altceva. Mă concentrez mult la cele, probabil, 500 de volume de documente care privesc Sinodul de la Niceea din anul 325. Sunt 80 de „dosare" capitale ale Sinodului de la Niceea, în șase limbi grele și în cele mai bogate arhive din lume. Mi-a plăcut mult că IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a folosit același verb pe care l-a folosit și Noica atunci când, în 1982, mi-a zis, la Sibiu în curtea Revistei Transilvania: „Îți ordon să-mi găsești de unde sunt textele germane!" (din manuscrisele lui Eminescu). Este extrem de important să avem documentele Sinodului ecumenic de la Niceea din anul 325 nu numai pentru celebritatea Sinodului ci și pentru eminența participării Mitropolitului Marcus al Tomisului. Atunci este începutul simbolic al Europei și noi suntem europeni, grație Tomisului, încă de la începutul acestei Europe care este capodopera planetei Pământ. De aceea este admirată și de America și de Rusia și de China. Dar, dragă Victor, să fim modești, să tăcem și să muncim fiindcă munca artistică este o adevărată artă. Astăzi, zic eu, ne vom opri aici.

V.R.: Ne vom opri, dar vom continua. Vreau totuși să ne spuneți ce vești mai aveți din străinătate, de la academiile unde sunteți membur.

C.B.: Bine, dragă Victor. De la Milano putem publica scrisoarea prof. Acad. Cav. Cheikh Tidiane Gaye, Președinte al Accademia Internazionale Léopold Sédar Senghor, din Milano, prin care sunt invitat să fiu Rectorul acestei Academii. Fiindcă Cheikh Tidiane Gaye este prietenul și fratele meu literar și un mare poet din lumea noastră. Iar tu ești un prieten fidel și un jurnalist care va fi din ce în ce mai celebru (să nu îmi cenzurezi aceste ultime zece cuvinte, că eu știu întotdeauna bine ce vorbesc), iată scrisoarea Președintelui Prof. Acad. Cav. Cheikh Tidiane Gaye:

„Monsieur Barbu,

Je tiens à vous informer que vous êtes et restez officiellement le Recteur de l'Académie Internationale Leopold Sedar Senghor. Votre rôle à la tête de cette institution prestigieuse est confirmé et reconnu, et nous sommes impatients de poursuivre ensemble les projets de développement et d'excellence académique.

Je vous remercie pour votre engagement constant et pour votre leadership précieux au sein de notre académie. Nous comptons sur votre vision et votre expertise pour continuer à faire prospérer l'institution dans les années à venir.

N'hésitez pas à me contacter pour toute information complémentaire ou pour toute question relative à votre fonction.

Dans l'attente de vous rencontrer prochainement, je vous prie d'agréer, Monsieur Barbu, l'expression de mes salutations distinguées."

Prof. Acad. Cav. Cheikh Tidiane Gaye

Presidente Accademia Internazionale Léopold Sédar Senghor

Acum, dragă Victor, este bine să ne întoarcem la muncă fiindcă ea este o operă admirabilă.

V.R.: De acord. Să muncim, deci.