Centenarul semnării Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, de către dr. I.Cantacuzino și Nicolae Titulescu, în numele României, nu a fost marcat în acest an de către instituțiile statului român așa cum ar fi trebuit, în baza unor ordine venite "de sus". MAE chiar a dat o circulară, asemenea Patriarhiei în cazul lui Mircea Vulcănescu, trimisă către toate ambasadale și centrele Institutului Cultural Român din străinătate, pentru a nu se aniversa Centenarul Tratatului de la Trianon. Practic i-au pupat în dos pe unguri. Pe deasupra, președintele Iohannis a refuzat și să promulge un act normativ care solicita aniversarea anuală a Trianonului, ca sărbătoare națională, așa cum se cuvine.
 
Șeful statului a decis să o bage la analizare, la CCR, pe motiv că „nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”. În plus, ca la un semnal, nici MAE nici ICR au tratat Ziua de 4 iunie cu același dezinteres. Dar după ce, la 15 iulie, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea lui Iohannis referitoare la legea de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, acum președintele este nevoit să o promulge.

Iohannis a promulgat miercuri Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, informează Adminsitrația Prezidențială.

Pe 3 noiembrie, Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de președintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței acestui Tratat de la Trianon, pe data de 4 iunie. Astfel, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic.