ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Luni, 28 iunie 2021, în studioul „Horia Bernea” din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, a fost marcată Ziua Ziaristului Român, eveniment organizat sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și aflat la cea de-a șaptea ediție, informează UZP.org.ro. 

În cuvântul de  deschidere, Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, a evidențiat dubla semnificație a acestei date - 28 iunie- în conștiința membrilor breslei jurnaliștilor și, deopotrivă, în conștiința neamului românesc. În ziua de 28 iunie 1883, scriitorul Mihai Eminescu, geniul tutelar al ziariștilor români, este arestat, devenind, astfel, primul gazetar deținut politic al României. După ani, în ziua de 28 iunie 1940, în baza odiosului acord Ribbentrop-Molotov, Rusia Sovietică rupea, în mod samavolnic, din trupul țării teritoriul dintre Nistru și Prut, precum și mare parte a regiunii Bucovina. Rememorarea acestei dureroase zile - a subliniat Doru Dinu Glăvan – este și va fi pentru ziariștii români argumentul cel mai puternic pentru a respecta și apăra libertatea cuvântului scris, vorbit și tipărit într-o Românie unită și demnă. Datorie de conștiință pe care o consacră crezul și deviza Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: „Împreună scriem istoria clipei”.

După intonarea Imnului jurnalistului, în cadrul festivității moderate de Lavinia Șandru au  fost înmânate „Distincția Credință și loialitate” și „Premiul Eminescu ziaristul” acordate unui important număr de ziariști, în semn de recunoaștere a abnegației, dăruirii, talentului și priceperii puse în slujba jurnalismului și, în acest fel, a idealurilor și aspirațiilor României.

Academicianul Dumitru Radu Popescu, prof.univ.dr. Nicolae Georgescu, istoricul literar Pavel Țugui, scriitorul Laurian Stănchescu, Zenovie Cârlugea din Tg. Jiu, Nicolae Ioniță din Ploiești și Valentin Coșereanu din Botoșani se numără printre laureații premiilor „Mihai Eminescu - Ziaristul”, relatează Agerpres. 

Scriitorul Ion Cristoiu - care, în repetate rânduri, a zis că nu îi place să fie numit „jurnalist” pentru a nu fi comparat cu fauna pestriță din presa centrală - a fost premiat pentru întreaga carieră, potrivit CristoiuBlog.ro. Chiar dacă unii cântă prohodul presei, ca urmare a dispariției ziarelor tipărite, omul care a revoluționat presa postdecembristă a făcut o pledoarie pentru presa online.

„Presa pe hârtie a murit. Trebuie să ne adaptăm la presa online. Este o prostie dacă se spune că presa online nu presupune profesionalism. Ca să vă dau un exemplu, orice site sau blog are, ca și ziarele, layout-ul. Unele sunt de-a dreptul idioate, altele sunt interesante. Deci, din acest punct de vedere, nu văd diferența dintre presa online și presa pe hârtie. 

Sărbătorim astăzi Ziua Jurnalistului, legat de Mihai Eminescu. Cred că Mihai Eminescu este modelul de seriozitate pentru jurnalistul de azi.
 
El a fost foarte serios. Ca gazetar, a luat în serios până și un ziar local... Și în poezie și în gazetărie el este un exemplu de seriozitate.

Din acest punct de vedere, n-o să înțeleg niciodată, ca om care am lansat generații întregi de jurnaliști, ideea că jurnalistul are program. Jurnalistul nu are program, el este 24 de ore din 24 și dacă nu ai pasiune...

Eu cred că jurnalistul trebuie să fie serios, ... jurnalistul n-are cum să mintă. Jurnalistul trebuie să fie cinstit.

În consecință, eu cred că indiferent pe ce se scrie - pe pereți, pe papirus, pe cărămizi, online -, dacă nu ai talent - și există un talent de jurnalist, care este diferit de talentul de politician, de talentul de fotbalist, nu are nici un rost să faci gazetărie.

Și aici funcționează talentul, și aici funcționează, în materie de text, scriitura, și aici funcționează capacitatea de a obține știri, de a da lovituri de presă, și aici are importanță creativitatea. Nu cred că mediul online a schimbat cu ceva”, a explicat Ion Cristoiu.
 

El a primit din partea UZPR Distincția „Credință și Loialitate” pentru abnegația, dăruirea, talentul și priceperea puse în slujba jurnalismului în întreaga carieră.

Și redactorul-șef al ActiveNews, Victor Roncea, fidel admirator al gazetarului Mihai Eminescu, a primit aceeași distincție ca și maestrul Ion Cristoiu în data de 28 iunie 2021 din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Diploma, însă, i-a fost decernată în lipsă, deoarece în aceeași zi dedicată ziaristului Mihai Eminescu el a participat, alături de ÎPS Teodosie, de prof. Constantin Barbu și alți invitați la conferința „Eminescu în cumpătul vremii: 28 iunie 1883”, desfășurată în Sala Magna a Palatului Arhiepiscopal din Constanța.

De asemenea, distincția „Sempres Fidelis” a fost acordată prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, distincția „Credință și loialitate” - Laviniei Șandru, distincția „Grădina Maicii Domnului” - Mădălinei Fărcaș, distincția „Român Universal” - dr. Vasile Bodnar din Săpânța, distincția „Nicolae Densușieanu” - Dumitru Ioncică, distincția „Legea Neamului” - Laurian Stănchescu, distincția „In Honorem Memoriae” - lui Ioan Flora.

Distincția „Straja rădăcinii” a revenit părintelui Teoctist Moldoveanu, Tarafului de fete „Florilii-n crâng” și lui Giani Mircea Florescu din Spania.

Distincția „Sens și Contrasens în pandemie” a fost acordată unui grup de jurnaliști pentru „lucrări de excepție realizate în 2020”.

În cadrul evenimentului au mai fost acordate distincții unor jurnaliști cunoscuți, printre care: Marius Tucă, Ovidiu Ioanițoaia, Mihai Gâdea, Oana Zamfir, Răzvan Dumitrescu, Adrian Ursu, Ana Maria Roman, Cristina Lorenț, Dana Constantinescu, Denise Rifai, Val Vâlcu, Victor Ciutacu, Luis Lazarus, jurnaliștilor militari Cristian Dumitrașcu, Mădălina Ilinca și Gabriel Crăciun, ca și jurnaliștilor sportivi Adrian Soare, Cătălin Cârnu, Andi Vilara.

Jurnalistul Șerban Cionoff își exprimă regretul că, nici până acum, proiectul legislativ prin care ziua de 28 iunie este proclamată Ziua Ziaristului Român nu a primit acordul Parlamentului României. Există, însă, semnale că discuția va fi reluată și se întrevede speranța că, într-un final fericit, votul deputaților, indiferent dacă aparțin formațiunilor politice din coaliția guvernamentală sau celor din opoziție, va fi favorabil acestui deziderat de înaltă semnificație culturală și civică.