În Regatul României, radioul național a fost inaugurat în perioada interbelică, la zece ani după Marea Unire. Pe 22 decembrie 1927 s-a declarat constituirea Societății de Difuziune Radioelectronică, sub conducerea marelui inginer profesor Dragomir Hurmuzescu. Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, la numărul 60, o veche casă boierească cu un singur etaj, unde se amenajase un studiou mic, echipat cu aparate oferite de celebra casa Marconi din Londra. Din ianuarie și până în toamna lui 1928, noua societate s-a organizat din punct de vedere editorial, informează România Actualități.

Prima zi de emisie a fost joi, 1 noiembrie 1928. La ora 17:00, românii au putut auzi pentru prima dată pe lungimea de undă de 401,6 metri cuvintele „Alo, Alo, aici Radio București!”. Apoi, a fost difuzat un program de două ore, care a conținut cuvântarea de deschidere a întemeietorului societății, profesorul Dragomir Hurmuzescu, precum și știri, poezii culte și populare, muzică de dans și o conferință susținută de poetul Horia Furtună. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici.

La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu - Director Tehnic, Domnica Păun Ghițescu - Șefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainică, Radu Vasilescu - crainic sportiv.

În perioada noiembrie 1928 - februarie 1938, Radioul românesc s-a bucurat de o frumoasă dezvoltare democratică. Programele au avut realizatori de excepție încă de la început, iar invitații erau selectați dintre marile personalități ale neamului.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a reprezentat o mare piatră de încercare. În ziua de 23 august 1944, Radioul a înregistrat pe disc și a difuzat Proclamația către țară a Regelui Mihai, iar o zi mai târziu, pe 24 august, bombardamentele germane au distrus studiourile și sediul central al Radiodifuziunii.

Prin Legea 119 din iunie 1949, Societatea de Radiodifuziune era naționalizată. În perioada comunistă, Radiodifuziunea Română a fost singura companie de radio din țara noastră, iar după 1990 s-a reorganizat, având în componență cinci posturi de radio naționale, unul internațional, nouă regionale, un post la Chișinău, o agenție de presă, orchestrele și corurile radio, precum și Târgul de Carte Gaudeamus.