ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marți, că Academia Română întruchipează "prototipul cărturarului român", fiind caracterizată de o anumită unicitate, bazată pe "independența spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel”, transmite Agerpres.

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marți, în alocuțiunea rostită în cadrul Adunării Generale festive, dedicată împlinirii a 157 de ani de la înființarea celui mai înalt for științific și cultural al României, că această instituție întruchipează 'prototipul cărturarului român'.

El a evidențiat cele mai importante momente din activitatea venerabilei instituții de-a lungul a peste un secol și jumătate de istorie, a evocat 'vitregiile regimului comunist totalitar', epurările făcute în rândurile cercetătorilor români, naționalizarea proprietăților Academiei.
 
"Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituțiilor de cultură ale țării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerințe s-au făcut simțite pe deplin. Cum știți, în 1948 au fost excluși din Academie 98 de membri. Enorm. Academia a fost practic desființată. Membrii titulari, corespondenți și de onoare considerați, datorită gândirii, operei și convingerilor lor politice, neadaptabili noilor orientări ale culturii, ostili regimului comunist, ce s-o mai lungim, cu comisarii sovietici aici, au fost socotiți dușmani de clasă. Mulți au fost arestați, iar dintre ei unii au murit în închisorile comuniste", a spus Pop.

El a menționat că epurări s-au făcut și în rândurile cercetătorilor români, iar proprietățile Academiei au fost și ele supuse naționalizării.

"Ulterior, Academia a fost deposedată, fără forme legale elementare câteodată, de fundații, de colecții de documente, de tezaurul de monede, de piese arheologice, de opere de artă, transferate abuziv altor instituții și recuperate, parțial, abia după 1989", a adăugat academicianul.

Ioan-Aurel Pop a reamintit că "între anii 1974 și 1989 i s-a interzis Academiei să mai primească noi membri, i s-au răpit institutele, așezământul urmând să moară prin extincție biologică".

"Ceea ce aproape s-a întâmplat. În 15 ani să vă imaginați câți oameni au murit din Academia Română, câți membri s-au stins, în timp ce înflorea o altă Academie, paralelă, plăcută regimului comunist. Soarta însă nu a permis stingerea Academiei și Academia a renăscut", a spus Pop.