Într-un interviev pentru Le Figaro din 1990 (29 august), primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, spunea: „Din discuțiile mele cu Gorbaciov am reținut că principala sa preocupare este să mențină integritatea teritorială a Uniunii Sovietice.”
Pe 30 noiembrie 1938, în dreptul pădurii Tâncăbești, Căpitanul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, era asasinat de către jandarmii care îl escortau spre închisoarea Jilava.
Ultima brazdă de pământ românesc a fost eliberată de sub ocupația trupelor nazisto- horthyste odată cu victoriile obținute de Armata Regală
In raportul Secretariatului de Stat pentru nationalitati privind situatia din Ardealul de Nord, in perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941 sunt mentionate 919 omoruri, 1.126 de schingiuri, 4.126 de batai, 15.893 de arestari, 124 de profanari, 525 de devastari
Petre Țuțea a fost unul din cei mai mari români ai secolului XX și celor viitoare. Vecin de celulă la Aiud cu marele filosof, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a mărturisit: „Nu am cunoscut în tot Aiudul om mai chinuit și mai torturat decît Petre Țuțea”
Scrutinul, care a făcut din Legiunea Arhanghelul Mihail în cea de-a treia forță politică a țării, l-a făcut pe regele Carol al II-lea, un dictator cu grave probleme de morală; să-l perceapă pe Corneliu Zelea Codreanu ca pe un rival la conducerea țării.
Pe 17 septembrie 1944 începea bătălia de la Oarba de Mureș, care a durat 20 de zile, până pe 6 octombrie 1944. Românii au plătit cu viețile a 11.000 soldați forțarea Mureșului și cucerirea punctelor fortificate
În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Diktatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă, în mai multe localități din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, unde au fost ucise 86 de persoane
Era a treia cedare făcută într-un singur an, după ce pierduserăm la Est, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța și la Vest Ardealul de Nord, fără niciun foc de armă.
În București și în marile orașe aveau loc manifestații împotriva regelui Carol al II-lea la care participau zeci de mii de oameni
Pe 30 august 1940, România a fost nevoită să cedeze Ungariei o suprafață de 43.492 de kilometri, în urma semnării Diktatului de la Viena. Cedarea Basarabiei și Nordului Bucovinei
În dimineața zilei de 22 August, trupele rusești erau la 20 km de Bolgrad, 10 km de Bârlad și 5 de Bacău. Dezastrul total se apropia cu pași repezi, iar pe front armatele române, în fața retragerii germane se predau sau atacau pe germani.
În urmă cu 83 de ani, la 23 august 1939, Germania nazistă și Rusia bolșevică semnau un pact de neagresiune, care a dus în final la dezmembrarea României și uciderea a milioane de români
Un text de referință premonitoriu asupra dezintegrării Uniunii Sovietice a fost eseul lui Alexandr Soljenițîn Cum să reîntemeiem Rusia, publicat de Literaturnaia Gazeta, în septembrie 1990, cu un an înaintea începerii procesului de disoluție.
Un poet se deosebește de ceilalți oameni prin amploarea sensibilității. Semnele lumii din jur produc, căzute în adîncimile sufletești, ecouri ale căror reverberații clatină întreaga personalitate a poetului.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 59 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
Vasile Militaru s-a născut la 19 septembrie 1886, într-o familie de plugari din Dobreni-Câmpurelu
Pe 7 iulie 1997, Senatul României ratifica ceea ce este cunoscut drept „Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”. Tratatul ar putea fi denunțat și anulat anul acesta, în 2021.
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord (și Herța, ulterior) cât mai repede.
Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:
Istoriografia românească a declarat ziua de 22 iunie 1941 drept ziua în care țara noastră a început bătălia pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord, teritorii care fuseseră răpite României prin ultimatumul sovietic
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Indiferent de regimurile politice și de ideologiile vremelnice care ajung la putere, ziua de 22 iunie 1941 a rămas și va rămâne mereu în sufletele românilor, fiind ziua în care Armata Română s-a întors să lupte și să aducă acasă Basarabia, provincia pe care o părăsise fără luptă în iunie 1940.
Arestat în 14 aprilie 1948, a fost condamnat de Tribunalul Militar București la 25 ani muncă silnică pentru „complot și mare trădare”. Profesorul Mărgineanu a fost implicat de comuniști în procesul „Marii Trădări Naționale Pop-Bujoi ”
Decesul a fost anunțat familiei în 14 iulie 1964, iar fișa matricolă penală conține și o altă mențiune cel putin bizară „J.40625/7 iunie 1964 comunicat aprobarea decesului”…
La data de 5 iunie, mai exact la ora
00:00 între 5 și 6 al lunii respective, anul 1871 se năștea, la
Botoșani, cu numele de botez Niculae, Iorga. Mai târziu, prenumele i-a
devenit Nicolae, sub care s-a și consacrat,
Parte a unui proces orchestrat, soarta condamnaților fiind pecetluită cu mult timp înainte, mareșalul Ion Antonescu cădea răpus de de gloanțele plutonului de execuție în curtea închisorii Militare Jilava, la 1 iunie 1946. Despre ultimele ore de viață ale mareșalului,
Pe 1 iunie, istoria consemnează execuția, prin împușcare, a Mareșalului Antonescu fost conducător al statului român în perioada celui de-al doilea război mondial. Se spune că la execuție a asistat și Silviu Brucan, ca tânăr „ziarist”, recte agent NKVD.
Au trecut 78 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, despre care omenirea a sperat că va fi ultima mare conflagrație.
Voiau, într-adevăr, Churchill și Roosevelt ca popoarele să fie libere în a-și decide soarta? Cum se împăca o astfel de afirmație cu alianța care-i făcea partenerii unui regim – cel sovietic – la fel de odios ca și cel nazist?
Urcușul său duhovnicesc avea să traseze și linia de mărturisire a „misticilor”, între care sunt pomeniți Valeriu Gafencu sau Gheorghe Jimboiu: „Un om de o profundă trăire creștină, un mare și integru caracter, un povățuitor blând,
Marți, 4 aprilie 2023, ora 09:45, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, va avea loc un parastas în memoria victimelor bombardamentelor din 4 aprilie 1944,
Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD
Platon Chirnoagă s-a născut 24 octombrie 1894, în localitatea Poduri, Bacău. Familia Chirnoagă – Gheorghe învățător și Olimpia casnică – a fost binecuvântată cu 8 copii. Platon urmează liceul în Iași, apoi Școala militară de artilerie și geniu (1913-1915).
Astăzi, 18 martie, se împlinesc 67 de ani de la trecerea la Domnul a Episcopului Nicolae Velimirovici, unul dintre cei mai mari Sfinți contemporani și un predicator de o valoare incontestabilă, motiv pentru care a mai fost numit și un „Gură de Aur al secolului XXI”.
În dimineața de 9 martie 1950, trupele de Securitate au descoperit grota din Pădurea Babadagului unde se ascundeau frații Fudulea și ceilalți partizani anticomuniști.
Alelei, jupân Staline, Om hain, suflet de câine, Ridicat-ai sabia, Ne luași Basarabia, Dar noi mult n-o vom lăsa Și-napoi ne-o vom lua! Foaie verde de pelin, Hitler și cu Mussolin’, Foarte rău v-ați plănuit Când Ardealu’ ne-ați răpit
Situația încleștării armate din estul Europei seamănă frapant cu cea de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Germania și-a camuflat înfrângerea viitoare în spatele „armelor minune” ultramoderne, dar inutile.
În ziua de 4 februarie 1950, la marginea localității Izvoarele din județul Dâmbovița, era executat studentul Traian Marinescu, zis Geagu, de către forțele de Securitate, informează siteul Muzeul Rezistenței.
Unul dintre motivele războiului actual este încercarea Statelor Unite de a împinge Cortina de Fier până la granița Federației Ruse. Cum s-a ajuns aici?
