Am fost prezent atunci, împreună cu enoriașii Mitropoliei Basarabiei, la actele de-a dreptul banditești la care s-au dedat reprezentanții Mitropoliei moscovite susținuți de ministrul de Interne V. Catană din cadrul Guvernului Sturza.
„A fost ziua Moldovei azi! Când e ziua Franței sau ziua Americii, în România sunt breaking-news si transmisii in direct de la ambasade. Stiați că a fost Ziua Moldovei? N-a spus-o nimeni!”,
Acum 82 de ani, la 26 iulie 1941, trupe ale Armatei 4 române au pătruns în orașul Cetatea Albă, finalizându-se astfel campania eliberatoare din Basarabia și nordul Bucovinei, începută cu 35 de zile în urmă, la 22 iunie.
Eugen Popescu susține, că din păcate, în ultimii ani, România s-a arătat total indiferentă de românii care trăiesc în granițele țărilor vecine, mai ales, în contextul tendințelor manifestate, peste tot, de asimilare a comunităților vorbitoare de limbă română.
Preotul Vasile Țepordei era originar din Basarabia, comuna Cârpești, județul Cahul. Neam de răzeși, din timpul lui Ștefan cel Mare. Anchetatorii rușii au încercat să-i smulgă prin forță și amenințări, cetățenia română, dar fără rezultat.
În urmă cu 25 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu privire la "relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.
Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu Regatul României, la 27 martie 1918, a declanșat procesul de unificare a națiunii române și a condus, prin unirile de la Cernăuți, din 28 noiembrie, și de la Alba Iulia, din 1 decembrie, la formarea României Mari.
La „Marșul Crucii” din martie 1992 a fost lansat „Mesajul copiilor Basarabiei către forțele vii ale Țării”. Și eu am fost la Drumul Crucii, marșul unionist al tinerilor români de o parte și de alta a Prutului! Iată mărturia mea:
O ediție specială „Omul și timpul”, de la Chișinău, a analizat situația de astăzi a drepturilor patrimoniale ale românilor de peste Prut grație realizatorului TVR Rafael Udriște.
Igor Burciu: Jurnalist, master în Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, și licențiat în științe politice, studii academice postuniversitare la București, director Departament Știri și Dezbateri TVM și realizator la mai multe televiziuni din Basarabia, fost redactor șef al publicației Flux pe vremea când era o tribună vie a românismului.
„Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Moldova mai există și Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special...”
Azi, 28 iunie 2022, cu incepere de la ora 12.00 în orașul Florești (bd. Victoriei nr. 10) va avea loc inaugurarea monumentului eroilor români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial în vara anului 1941 când a fost dezrobită Basarabia.
În lucrarea O istorie sinceră a poporului român (Univers enciclopedic, București, 1997), istoricul Florin Constantiniu detaliază traseul ocupării de ruși a teritoriilor românești la data de 28 iunie 1940:
Ce-i unește după zeci de ani de deportări, prigoniri, colectivizări și încercări continue de asimiliare pe românii din Bucovina de Nord si Herța? Dragostea lor obsesivă pentru limba română și obiceiurile păstrate ca într-o capsulă a timpului.
Revista "Literatura și Arta" de la Chișinău ne aduce nefasta știre că Grigore Vieru s-a retras din Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Basarabia, ceea ce e totuna cu despărșirea de această uniune scriitoricească
Ruptă financiar de Franța și legată politic de Germania, România trebuia să joace o singură carte. Numai că această unică variantă oferită de Marile Puteri - Germania, Austria și Rusia - conținea și obligația de a renunța la Basarabia.
Ion Iliescu a dat dovadă de lașitate, torpilând cu bună știință întâlnirea la care Snegur și Moșanu țineau atât de mult. Adusese cu sine (oare de ce?), trei martori printre care și Ioan Mircea Pașcu, „turistul care vizitase” Moscova taman înaintea izbucnirii revoltei de la Timișoara din 17 decembrie 1989.
Prin aceasta rușii câștigă poziții care dominează țările românești și Dunărea, câștigă Hotinul, de unde dominează intrările despre miazănoapte ale Carpaților, câștigă în sfârșit o înrâurire mai directă asupra poporului român.
În loc să le mulțumească deputaților europeni pentru solidaritate, șeful diplomației moldave, Nicu Popescu, a încercat să diminueze importanța rezoluției, spunând că e vorba despre o „opinie politică”, adică ceva subiectiv, publicistic, nu neapărat un fapt
O vorbă românească spune: Nu săpa groapa altuia, că vei cădea tu în ea. Iar o vorbă rusească spune: Dacă știi că ai casa din sticlă, să nu arunci niciodată cu pietre în nimeni (”Если у тебя дом стеклянный, никогда ни в кого не бросай камнями”).
E pentru prima oară în viața destul de lungă și încercată pe care mi-a dăruit-o Bunul Dumnezeu când aud că patriotism și naționalism înseamnă iubirea de cei care ți-au ucis și batjocorit neamul și ți-au schilodit Istoria și Țara!
Așa începe cântecul „Made in URSS”, interpretat vineri pe stadionul din Moscova de Oleg Gazmanov în fața lui Vladimir Putin și a zecilor de mii de ruși veniți să celebreze opt ani de la preluarea Crimeii.
Kuzmin: N-a fost parte a României, vorbesc de partea formală, în afară de cei 22 de ani de ocupație românească.” Iorga: „Cu ce clădire va comemora Rusia răpirea Basarabiei? Ar fi mai potrivit cu o temniță mare. Cu una în care să între toți românii.”
Igor Grosu, Președintele Parlamentului de la Chișinău, stând „la umbră” (în „Cabinetul din umbră”) cu ziaristul Vitalie Călugăreanu, îi șoptește acestuia la ureche ca să audă și stăpânii lui de la DW: „La momentul actual Republica Moldova nu este în pericol
Afară de câteva uscături trândave, care se laudă cu stearpa lor mărire am știut să ni arătăm, cuviincios și liniștit, dar hotărât și puternic, jalea pentru că, acuma o sută de ani, rusul, biruitor asupra turcului, a rupt și a tras la dânsul jumătate din vechea noastră Moldovă
Vlad Cubreacov, cunoscut expert basarabean, a discutat în ediția specială Universul credinței de la TVR, de joi seară, despre statutul imperialist al Bisericii Ortodoxe Ruse dar și despre Unirea Basarabiei din Republica Moldova cu țara mamă, România.
Cineva spunea că prostia nu are margini. Când îi văd pe unii analiști politici care până mai ieri ne convingeau pe la televiziuni că Putin nu va ataca Ucraina, iar acum la aceleași televiziuni sunt deja mari experți militari, zic că nu doar prostia ci și penibilitatea este nemărginită.
Daca Bugeacul ar cadea in mana Rusiei, ar fi o catastrofa strategica pentru Romania, dar si pentru NATO! Inchipuiti-va ce ar insemna sa fim vecini cu Rusia peste bratul Chilia! Multi se intreaba de ce Putin face ce face la ora actuala. Raspunsul este simplu, pentru ca poate!
După cel de-al II-lea război mondial, ucrainenii au fost recompensați cu anexarea teritoriilor Transcarpatia, sudul Moldovei de est (Basarabia), Galiția poloneză și cu o parte din Bucovina românească, în 1945, după care, în 1954, a primit și Crimeea.
Românii de peste Prut - românii adevărați, plini de credință, de tradiții, de muzică, de dans, de ospeție, de hărnicie și bun simț. Trist e că au stat sub bocancul tiraniei atâta vreme, încât se tem să se bucure. Vă iubim!
„Ca un torent, lumea a coborât în stradă, îmbrățișându-se. Ochiii tuturor erau plini de lacrimi… Cetățenii Capitalei au trait clipe similare poate numai cu cele din august 1916. Un soare fierbinte și sufletele însetate după dreptate, inundă totul în căldura lui bunecuvântată… Piețele, mai ales, sunt o mare de capete.
„Poate decide o singură persoană că mareșalul Antonescu e criminal de război? 1. Chiar nimeni din societatea civilă nu reacționează la vânarea bolșevică a trecutului? 2. Ce infracțiune au comis preoții când au ținut un parastas pentru mortul Ion Antonescu?”
Veteranul de 100 de ani Ion Nică Paiu - Cântec din Războiul Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În vara 1944, Evdochia Popa făcea ceea ce mulți alți români basarabeni au făcut în anii ’40 : fugea din calea rușilor. Evdochia a lăsat baltă toate acareturile pe care le avea în satul său de lângă Cetatea Albă, și s-a refugiat în Covasna, la Sita Buzăului, acolo unde soțul său, Grigore, primise anterior o repartiție ca învățător.
„Prima provincie românească care a dat exemplul de reunire a ținuturilor românești înstrăinate a fost Basarabia. Ea venea ca o fiică spre mama sa România, având convingerea respectării principiilor celor mai avansate ale dreptului internațional și încrederea în viitorul poporului român unit sub coroana Regatului României”
Ziaristul de la „Timpul” spusese ce era de spus: adevărul despre Basarabia și despre ruinătorii ei interni și externi. El, acest adevăr, arde astăzi mai mult decât vreodată, chiar în pofida indiferenței multor politicieni și intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului.
Un an fără Petru Bogatu, cel care a fost și va rămâne analistul politic din toate vremurile Republicii Moldova, un prevăzător al întâmplărilor politice atât din țară cât și din străinătate, autorul romanului "Funia împletită in trei" și despre "O viață secretă pe care nu pot s-o uit".
Ultima dată Olița s-a întors plângând: cum tata era după gratii, i-a văzut numai un ochi și o jumătate de față. Unde mai pui că tot în ziua ceea a mușcat-o și câinele gardianului. Seara i-au îmbarcat pe copii și femei într-un vapor și au tot mers pe fluviul Obi încă o lună si jumătate până în străfundurile Siberiei.
Teama de a nu mai avea în fruntea statului o căzătură umană ca Dodon ne-a indus starea totală de dezorientare și zăpăceală în care a fost posibilă alegerea cu mânuța noastră în fotoliul de șef de stat a unei cozi de topor a intereselor străine mult mai școlite, mai viclene și abile, cu ștaif, cum s-ar spune - Maia Sandu!
"Noi, foști comuniști, botezați în credința creștină, cu suflet curat creștinesc și cu credință în Luminata Înviere a Domnului Hristos, răspundem la salutul arhipastoral al ÎPS Visarion, cu cuvintele "ADEVĂRAT A ÎNVIAT HRISTOS!”.
