Pe 19 brumar 1942 s-a produs primul atac-surpriză din partea armatei roșii, foarte bine înarmate de SUA, asupra trupelor românești trimise în Stepa Calmucă. Alianțele de la acea dată obligaseră armata țării noastre să continue ofensiva.
În această încleștare uriașă, ce a avut un rol hotărâtor asupra desfășurării celei de-a doua conflagrații mondiale, România a avut o participare semnificativă.
Strigă către conștiințele noastre sîngele românesc vărsat în brumar-undrea 1942 în Cîmpia Calmucă. Acolo, la Cotul Donului-Cotul Domnului – după cum scria patriotul creștin Vasile Șoimaru într-o carte-document – acum optzeci de ani a căzut la datorie, printre cei peste 150000 de militari-martiri, cel puțin și un Sfînt Fără Nume.
Aflu într-o carte concepută de patriotul Vasile Șoimaru intitulată Cotul Donului 1942 un articol datorat părintelui Viorel Cojocaru. Redau în continuare fraze memorabile care ar trebui să facă degrabă înconjurul României și al lumii
Az úzvölgyi katonatemetőben a hősök napján szervezett megmozdulást a szélsőségesen nacionalista Románok Egyesüléséért Szövetség és a Calea Neamului egyesület. A nacionalista alakulatok kihasználták az alkalmat, hogy a magyar közösség ellen uszítsanak.
Veteranul de 100 de ani Ion Nică Paiu - Cântec din Războiul Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
Fostul consilier guvernamental Petrișor Peiu atrage atenția, într-o analiză publicată sâmbătă pe Ziare.com, că românii ar trebui să reflecteze serios asupra greșelilor istoriei contemporane, pornind de la două momente catastrofale prin care a trecut România în ultimul secol, numite „nenorociri de noiembrie”:
Pe 25 octombrie 2018, de Ziua Armatei Române, 633 de militari români căzuți în Bătălia de la Stalingrad - Cotul Donului - Stepa Calmâcă au fost înhumați creștinește, după 70 de ani.
Osemintele a aproximativ 350 de eroi căzuți în bătălia pentru Stalingrad, identificate în fostele cimitire de
Sâmbăta trecută, Mănăstirea Putna și-a prăznuit hramul: Adormirea Maicii Domnului.
