Vasile Voiculescu, prin martiriul său în închisorile comuniste, cu coloana vertebrală ruptă la interogatorii dar fără a-i putea fi frântă verticalitatea, voința ce venea dintr-o credință organică în mântuitorul nostru Iisus Hristos, este o piatră pe care neamul nostru se poate sprijini, o piatră asemenea multor altora ce stau la temelia românismului.
„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”
În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea - foaie bisericească politică din Blaj”, un text literar care s-a pierdut, peste ani. Îl redăm aici, din arhivele României:
Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.
Domnule Varujan Vosganian, Am citit și recitit scrisoarea dvs. către „dragii confrați”. Nu pot să nu vă răspund. Și asta pentru că nu vreau să mai traversăm „vremi sărace”/de restriște pentru scris și scriitori.
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, primul dintre cinci copii ai Anastasiei și ai lui Neculai Toniță. Astăzi se împlinesc 85 de ani de la moartea marelui pictor român Nicolae Tonitza. Liceul de Arte Plastice din București, care îi poartă numele, ne oferă o biografie a sa.
Poetul Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic, la 14 februarie 1935.
„Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și binefăcătorul, Io Mircea, mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei…”
„Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăți, fără să îți aduci aminte că ai un părinte care te așteaptă cu brațele deschise”
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Pe 18 ianuarie s-au împlinit 16 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Motto: "Când unui popor însă nimeni nu-i moștenește religia, nici cultura nu i-o moștenește." (Nichifor Crainic)
În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare''
Aron Cotruș s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea HAȘAG din județul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruș (1864-1933) și a soției sale Ana, născută Isăilă (1866-1918), ambii născuți pe meleagurile Albei. Aron Cotruș a fost al doilea fiu dintre cei nouă frați și surori: Ion, Aron, Vasile, Remus, Romulus, Veturia, Letiția , Silvia și Otilia.
Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi
La 31 decembrie 1889 trecea la cele veșnice scriitorul Ion Creangă, cel mai bun prieten al lui Mihai Eminescu, mort în același an și urmat apoi, la scurt timp, de Veronica Micle
S-a stins la finalul anului trecut marele prieten al lui Nichita Stănescu și al tuturor românilor Adam Puslojić. Pe 25 decembrie, poetul făcea o urare de Crăciun pentru români:
De aceea astăzi, cînd Europa occidentală este compusă din culturi majore și participă la „vîrsta adoptivă” a maturității, cred că noi, românii, avem misiunea de a crea un om universal, altul decît cel întrupat de greci sau de Renaștere - un „om universal” românesc…
Dr. Pavel Chirilă: „13 decembrie 1983 a fost ziua mea de gardă. Eu l-am primit, l-am asistat și am conlucrat cu Secția de Terapie Intensivă pentru îngrijirea poetului Nichita Stănescu în ziua trecerii lui la cele veșnice."
M-am gândit să scriu un articol despre ultima carte a lui Philippe de Villiers, "Mémoricide” (Uciderea memoriei). Mai bine spus despre unul dintre capitole, în care povestește cum a ajuns să scotocească în arhive și să consulte documentele desecretizate ale creării Uniunii Europene.
Binecunoscutul poet, publicist și om politic Adrian Păunescu a ajuns la sfârșitul vieții sale pământești în 2010, când, pe data de 5 noiembrie, inima poetului „generației în blugi” s-a oprit
Sâmbătă s-au împlinit 170 de ani de la mutarea compozitorului și psaltului Anton Pann la cele veșnice. Era născut în 1794 la Sliven, în sudul Dunării, într-o familie de aromâni și s-a refugiat cu familia la Chișinău în 1806, în urma izbucnirii Războiului Ruso-Turc.
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Acum, am prieteni adevărați pe toate continentele poeziei și în toate limbile geniale ale pământului. Ei înșiși sunt celebri. Până acum câțiva ani eu am meditat și am scris. Doar atât. Acum m-am trezit cu vreo 25 de premii internaționale
Pe 27 septembrie 1972, în comuna Românești din Județul Botoșani a murit Maria Lătărețu, una din cele mai mari cântărețe de muzică populară românească.
Un sfat i-am da lui Ionel Ciocârdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încât să prefere a se declara mai bine bulgar ori bosniac decât țigan, să nu mai releveze pretinsele cusururi ale altora.
Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români, actuala Uniune a Scriitorilor din România
Cu luciditate, Constantin Virgil Gheorghiu analizează în acest roman rolul și rostul civilizației tehnice, vinovată de introducerea "disprețului pentru om, exact ca în barbarie. Omul este astăzi redus doar la dimensiunea lui socială” și asta este o componentă a civilizației europene
Drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…
Unul din preoții din Cumlăuș, veche cunoștință a lui Savu Slavici, stărui pe lîngă Alexa Popovici, notarul comunei, și Slavici este primit în slujbă mai curînd decît se aștepta.
Minunea descoperirii moaștelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, pomenit în calendarul ortodox la 5 august, ne este relatată de un fost ucenic al acestuia, părintele Pantelimon, întemeietor a două mănăstiri în SUA. În București există o Biserică închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul
Marele poet și pamfletar Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880, numele său adevărat fiind Ion N. Theodorescu. La 19 ani a intrat călugăr la Mânăstirea Cernica, unde a stat timp de patru ani.
„Trebuie să le spunem odată acestor derbedei infatuați: ajunge! Plecați cu moartea voastră unde meritați!”
O mafie comică, timp de 20 de ani condusă de fostul meu prieten din tinerețe, inginerul Chifu, a transformat Uniunea Scriitorilor și instituțiile sale (reviste, premii, „turniruri") în afaceri particulare cu circuit închis.
Actrița Ileana Stana Ionescu a încetat din viața, duminică, la vârsta de 87 de ani. Îndrăgita actriță se afla în spital
"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”
„Atâta foc, atâta aur, Ș'atâtea lucruri sfinte Peste'ntunericul vieței Ai revărsat Părinte!”
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
