Subiecte: Cultura română

Salvați Biblioteca Română din Freiburg! - un imens tezaur cultural al României. NOUA EMISIUNE ActiveNews și Starea de Libertate, cu directorul Institutului și Bibliotecii românești din Freiburg, scriitorul Mihai Neagu Basarab, și Corneliu Vlad - VIDEO

Recuperarea memoriei Exilului - Interviu cu directorul Institutului și Bibliotecii românești din Freiburg, scriitorul Mihai Neagu Basarab, împreună cu jurnalistul Corneliu Vlad, invitații ActiveNews și Starea de Libertatea, la emisiunea săptămânală realizată de Victor Roncea și Pompiliu Diplan.

Loreta Popa. Foto: Emilia Nicolae

Loreta Popa, un om dedicat primei sale iubiri: CUVÂNTUL! Interviu ActiveNews cu promotoarea Muzeului Național al Literaturii Române: ”Fără acces la educație copiii noștri nu vor mai fi în stare nici să se semneze, dar să citească”

A pornit în acestă aventură a vieții ei de la iubirea pentru cuvânt și a ajuns astăzi să fie un om foarte cunoscut în lumea culturală a Bucureștiului datorită corectitudinii, a dragului de cuvânt, a iubirii față de frumos și de oameni.

Gândiristul Pan M. Vizirescu, IPS Bartolomeu Anania și Preafericitul Patriarh Teoctist

”Nu se poate face un proces al comunismului, pentru că atunci s-ar da totul pe față. Se joacă rumba desființării neamului românesc. Nu uitați să mergeți la Biserică!” - Interviu cu ultimul gândirist, Pan M. Vizirescu (16 august 1903 - 27 ianuarie 2000)

Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic

Corneliu Vlad: Și cultura română își așteaptă reîntregirea - Cărturarul Mihai Neagu Basarab și Institutul Român - Biblioteca Română din Freiburg

Cu titluri generice deloc captivante, dar cu un corpus de texte inedite și captivante, cărturarul Mihai Neagu Basarab , directorul Institulului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg publică, de ani de zile, creații literare care aparțin unor nume mai mult sau mai puțin cunoscute ale intelectualității romanești.

Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu - 2 ani de la nașterea la Ceruri (30 iulie 1932 - 13 ianuarie 2021). A fost un mare dar al lui Dumnezeu pentru Biserica noastră

În dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, la primele ore ale dimineții, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice înconjurat de familie și câțiva apropiați,  cu nădejdea în Hristos Cel Răstignit și Înviat.


Aron Cotruș - Carpatinul veșnic verde, poet de mare putere românească (2 ianuarie 1891 - 1 noiembrie 1961). Ascultați HORIA și TRANSILVANIA

Aron Cotruș s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea HAȘAG din județul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruș (1864-1933) și a soției sale Ana, născută Isăilă (1866-1918), ambii născuți pe meleagurile Albei. Aron Cotruș a fost al doilea fiu dintre cei nouă frați și surori: Ion, Aron, Vasile, Remus, Romulus, Veturia, Letiția , Silvia și Otilia.

Îmbunătățire și colorizare: Florin Roștariu / FB: ColoRoștariu

Mihai Eminescu la 1 ianuarie 1883: Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Ca un sfinx mut încă și cu ochii închiși stă anul viitor înaintea noastră

Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi

Foto Afiș: Mihai Oroveanu

Profesorul Pavel Chirilă, de gardă la moartea lui Nichita Stănescu (12 spre 13 decembrie 1983). Nichita: „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată” - cel mai frumos vers care s-a scris vreodată în limba română. Mărturia surorii Poetului - VIDEO

Dr. Pavel Chirilă: „13 decembrie 1983 a fost ziua mea de gardă. Eu l-am primit, l-am asistat și am conlucrat cu Secția de Terapie Intensivă pentru îngrijirea poetului Nichita Stănescu în ziua trecerii lui la cele veșnice."

Desen pentru ActiveNews de artistul George-Sorin Nicolae

O, țara mea, mâncată de jivine,/ Pe drumurile-ți albe-n triste sate,/ Cu traistă de cerșetor în spate,/ Azi iar colindă Dumnezeu prin tine - Vasile Voiculescu, poetul coborât din icoană (13 octombrie / 27 noiembrie 1884 - 26 aprilie 1963)

„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”

Să nu fim vinovați față de țara noastră... Strigătul lui Andrei Ciurunga (28 octombrie 1920 - 6 august 2004). AUDIO INEDIT: Cahuleanul cu Eminescu în celulă - Cartea lui și Răstignire

Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?

Imagine iconografică: Ziarul Lumina. Fotografii, mai jos, din Pustiul Hozevei, de Monahul Filotheu Bălan

La 5 august Românii îl sărbătoresc pe Sf. Ioan Iacob Hozevitul Românul care se roagă neîncetat pentru ei. Minunea descoperirii moaștelor Sfântului în Peștera Sf. Ana din pustiul Hozevei, biografia, profețiile și o filmare cu o verișoară din satul natal

Minunea descoperirii moaștelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, pomenit în calendarul ortodox la 5 august, ne este relatată de un fost ucenic al acestuia, părintele Pantelimon, întemeietor a două mănăstiri în SUA. În București există o Biserică închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Imagine: Desen de Constantin Jiquidi

ACOPERIREA CRIMEI. Îngropat a doua zi după mutilarea creierului. 17 iunie 1889: Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu - Românul Absolut. “Eminescu, cel mai mare doctrinar al naționalismului” - Reportaj din Universul

"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”

Mihai Eminescu a murit pe 16 iunie 1889, nu pe 15. Chipul de Hrist al Românului Absolut, chinuit și răstignit pe Golgota Neamului Românesc și întâlnirea cu Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Pârvu

Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”

134 de ani de la asasinarea lui Mihai Eminescu. MARTOR OCULAR: „Mâna îmi era plină de sânge”. Eminescu a cântat “Deșteaptă-te, Române!” cu câteva clipe înainte de a muri și a strigat ”România liberată!” când a fost internat

Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu