Dr. Pavel Chirilă: „13 decembrie 1983 a fost ziua mea de gardă. Eu l-am primit, l-am asistat și am conlucrat cu Secția de Terapie Intensivă pentru îngrijirea poetului Nichita Stănescu în ziua trecerii lui la cele veșnice."
Scrie Eminescu limpede, „cu fruntea boltă de revoltă” (am folosit sintagma lui Al.Philippide), ca și cum ar fi scris acum o oră. Cine are interesul ca Eminescu să intre în umbră? Cum cine? Culturalizatorii fără cultură.
Dacă vor studia viețile și operele lui Cărtărescu și ale Blandianei, elevii și studenții vor putea învăța că e bine să plagiezi, să nu știi carte dar să fii în amor cu serviciile secrete române și străine până intri în manual și minți poporul că vei lua în fiecare an Premiul Nobel.
„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
Nu era cu putință ca acest neam românesc să fi dăinuit dacă Dumnezeu nu trimitea oameni care să ne ridice, să ne încurajeze, să ne reașeze în rostul nostru. În fiecare epocă am avut astfel de trimiși ai lui Dumnezeu. Ei au fost eroi și sfinți.
Binecunoscutul poet, publicist și om politic Adrian Păunescu a ajuns la sfârșitul vieții sale pământești în 2010, când, pe data de 5 noiembrie, inima poetului „generației în blugi” s-a oprit
Un sfat i-am da lui Ionel Ciocârdel. Când se știe c-un cusur atât de rău încât să prefere a se declara mai bine bulgar ori bosniac decât țigan, să nu mai releveze pretinsele cusururi ale altora.
Poezia lui Ioan Alexandru face parte din seria marilor trăiri și manifestări creatoare vădite în lumina curgerii timpului biblic. Oricât ar părea de excesivă ideea aceasta, îndrăznesc s-o enunț bazându-mă pe locul acestei mari creații lirice în configurația dată de de coexistența celor cinci succesiuni civilizaționale pe care se reazemă Europa profundă.
Drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…
Unul din preoții din Cumlăuș, veche cunoștință a lui Savu Slavici, stărui pe lîngă Alexa Popovici, notarul comunei, și Slavici este primit în slujbă mai curînd decît se aștepta.
Cunoscutul taragotist – Dumitru Fărcaș, unul dintre cei mai mari rapsozi români, s-a născut pe data de 12 mai 1938, în localitatea Groși (Maramureș) și a părăsit această lume pe 7 august 2018, la Cluj-Napoca.
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Minunea descoperirii moaștelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, pomenit în calendarul ortodox la 5 august, ne este relatată de un fost ucenic al acestuia, părintele Pantelimon, întemeietor a două mănăstiri în SUA. În București există o Biserică închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul
În dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, la primele ore ale dimineții, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice înconjurat de familie și câțiva apropiați, cu nădejdea în Hristos Cel Răstignit și Înviat.
Marele poet și pamfletar Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880, numele său adevărat fiind Ion N. Theodorescu. La 19 ani a intrat călugăr la Mânăstirea Cernica, unde a stat timp de patru ani.
"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”
Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
La Seghedin în închisoare, unde ispășeam o pedeapsă ungurească, acolo l-am văzut ultima oară. I s-a părut că între zidurile reci ale unei singurătăți nedorite trebuie să-mi trimită cît mai multe semne din dragostea cu care m-a învrednicit.
La 30 mai 1945 începea procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”. Printre acuzați se aflau și Radu Gyr, pentru activitatea lui de ziarist și poet, Nichifor Crainic (revista „Gândirea") și Pamfil Șeicaru (fondatorul și
Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat spre cele Veșnice, în urmă cu 11 ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristețe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească…
Un român a publicat o petiție online, privind luarea în considerare a numirii domnului Dani Mocanu în funcția de Ministru al Culturii. O redăm și noi ca atare, ținând seama de caracterul ei umoristic:
Ideile noastre despre „Sofianic” ca ”determinantă stilistică” nu sunt însă deloc condiționate de speculațiile rusești cu privire la ipostaza metafizică a Sfintei Sofii, nici de valabilitatea dogmatică a acelor speculații.
În Academia Română, Ana Blandiana, cunoscuta diezidentă, o poetă mediocră la maximum, face tot felul de scenete și crize de imaginație ca să-l bage pe plagiatorul Cărtărescu lângă ea, în Academia Română. Există totuși riscul că dacă vom număra plagiatorii și „acoperiții" academici aceștia vor fi majoritari și ar putea să-și facă singuri academia
Încă de la frageda vârstă de 5 ani, George Enescu, poreclit, de către părinții săi, Jorjac a impresionat prin determinarea, talentul și pasiunea sa pentru muzică și compoziție.
Vasile Voiculescu, prin martiriul său în închisorile comuniste, cu coloana vertebrală ruptă la interogatorii dar fără a-i putea fi frântă verticalitatea, voința ce venea dintr-o credință organică în mântuitorul nostru Iisus Hristos, este o piatră pe care neamul nostru se poate sprijini, o piatră asemenea multor altora ce stau la temelia românismului.
În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea - foaie bisericească politică din Blaj”, un text literar care s-a pierdut, peste ani. Îl redăm aici, din arhivele României:
Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.
Domnule Varujan Vosganian, Am citit și recitit scrisoarea dvs. către „dragii confrați”. Nu pot să nu vă răspund. Și asta pentru că nu vreau să mai traversăm „vremi sărace”/de restriște pentru scris și scriitori.
Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, primul dintre cinci copii ai Anastasiei și ai lui Neculai Toniță. Astăzi se împlinesc 85 de ani de la moartea marelui pictor român Nicolae Tonitza. Liceul de Arte Plastice din București, care îi poartă numele, ne oferă o biografie a sa.
Poetul Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic, la 14 februarie 1935.
„Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și binefăcătorul, Io Mircea, mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei…”
„Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăți, fără să îți aduci aminte că ai un părinte care te așteaptă cu brațele deschise”
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Pe 18 ianuarie s-au împlinit 16 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Motto: "Când unui popor însă nimeni nu-i moștenește religia, nici cultura nu i-o moștenește." (Nichifor Crainic)
În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare''
Aron Cotruș s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea HAȘAG din județul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruș (1864-1933) și a soției sale Ana, născută Isăilă (1866-1918), ambii născuți pe meleagurile Albei. Aron Cotruș a fost al doilea fiu dintre cei nouă frați și surori: Ion, Aron, Vasile, Remus, Romulus, Veturia, Letiția , Silvia și Otilia.
Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi
