Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români, actuala Uniune a Scriitorilor din România
Cu luciditate, Constantin Virgil Gheorghiu analizează în acest roman rolul și rostul civilizației tehnice, vinovată de introducerea "disprețului pentru om, exact ca în barbarie. Omul este astăzi redus doar la dimensiunea lui socială” și asta este o componentă a civilizației europene
Drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…
Unul din preoții din Cumlăuș, veche cunoștință a lui Savu Slavici, stărui pe lîngă Alexa Popovici, notarul comunei, și Slavici este primit în slujbă mai curînd decît se aștepta.
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Minunea descoperirii moaștelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, pomenit în calendarul ortodox la 5 august, ne este relatată de un fost ucenic al acestuia, părintele Pantelimon, întemeietor a două mănăstiri în SUA. În București există o Biserică închinată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
Marele poet și pamfletar Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1880, numele său adevărat fiind Ion N. Theodorescu. La 19 ani a intrat călugăr la Mânăstirea Cernica, unde a stat timp de patru ani.
„Trebuie să le spunem odată acestor derbedei infatuați: ajunge! Plecați cu moartea voastră unde meritați!”
În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare''
O mafie comică, timp de 20 de ani condusă de fostul meu prieten din tinerețe, inginerul Chifu, a transformat Uniunea Scriitorilor și instituțiile sale (reviste, premii, „turniruri") în afaceri particulare cu circuit închis.
Actrița Ileana Stana Ionescu a încetat din viața, duminică, la vârsta de 87 de ani. Îndrăgita actriță se afla în spital
"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”
„Atâta foc, atâta aur, Ș'atâtea lucruri sfinte Peste'ntunericul vieței Ai revărsat Părinte!”
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
Îmi povestea că a fost ca în '40, când, copil fiind, a văzut cum mama ei a încuiat casa și a plecat la gară doar cu cheia în buzunar. A făcut și ea același lucru acum, când a trecut granița în Țară, cu familia ei și cu cheia casei în buzunar. Refugiați în propria Țară!.
Cei ce falsifică ierarhiile și intoxică mințile tinerei generații (chiar în manuale!) ar trebui să plătească. Eu sunt un om liber și sunt un simplu european român filo-român.
Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat spre cele Veșnice, în urmă cu 11 ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristețe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească…
La 9 mai 1918 a plecat la Ceruri unul dintre marii poeți ai României. George Coșbuc, poetul a cărui operă aparține patrimoniului cultural național și care nu a mai trăit să vadă România Mare.
Încă de la frageda vârstă de 5 ani, George Enescu, poreclit, de către părinții săi, Jorjac a impresionat prin determinarea, talentul și pasiunea sa pentru muzică și compoziție.
În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea - foaie bisericească politică din Blaj”, un text literar care s-a pierdut, peste ani. Îl redăm aici, din arhivele României:
Artistul Rodion Gheorghiță, sculptorul craiovean care refăcea operele pierdute ale lui Constantin Brâncuși, a trecut la Domnul, în urmă cu trei zile, în urma unui accident vascular cerebral, după un periplu trist prin spitalele craiovene. Sculptorul plin de vervă creatoare împlinea anul acesta 74 de ani.
„Este simbolul românismului de azi. Om cald, suflet sensibil, minte inspirată, caracter frumos și trup plăpînd. Poezia lui este o frescă a acestei epoci. L-au prigonit din pricina ei, au vrut să-l nimicească, a căzut dar va via mereu.” - Ioan Ianolide despre Radu Gyr
Ați văzut vreodată un „intelectual” în timpul unei crize politice, sau unei mari prefaceri internaționale?
Vasile Voiculescu, prin martiriul său în închisorile comuniste, cu coloana vertebrală ruptă la interogatorii dar fără a-i putea fi frântă verticalitatea, voința ce venea dintr-o credință organică în mântuitorul nostru Iisus Hristos, este o piatră pe care neamul nostru se poate sprijini, o piatră asemenea multor altora ce stau la temelia românismului.
„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”
Cu plecarea la cele veșnice a Academicianului Florin Constantiniu se subțiază amenințător elita idealismului național, care s-a format eroic într-o vreme când națiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni:
Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.
Recuperarea memoriei Exilului - Interviu cu directorul Institutului și Bibliotecii românești din Freiburg, scriitorul Mihai Neagu Basarab, împreună cu jurnalistul Corneliu Vlad, invitații ActiveNews și Starea de Libertatea, la emisiunea săptămânală realizată de Victor Roncea și Pompiliu Diplan.
A pornit în acestă aventură a vieții ei de la iubirea pentru cuvânt și a ajuns astăzi să fie un om foarte cunoscut în lumea culturală a Bucureștiului datorită corectitudinii, a dragului de cuvânt, a iubirii față de frumos și de oameni.
N-aș putea să închei gândul acesta cernit dacă n-aș încerca, prin două trăsături de portret, să evoc figura de îndrumător haretist a Maestrului Dinu Săraru. Nu întâmplător numele fundației menite să slujească opera aceasta socială a fost omonimul titlului marelui său roman, Niște Țărani.
Poetul Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic, la 14 februarie 1935.
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Cu titluri generice deloc captivante, dar cu un corpus de texte inedite și captivante, cărturarul Mihai Neagu Basarab , directorul Institulului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg publică, de ani de zile, creații literare care aparțin unor nume mai mult sau mai puțin cunoscute ale intelectualității romanești.
„Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăți, fără să îți aduci aminte că ai un părinte care te așteaptă cu brațele deschise”
„Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și binefăcătorul, Io Mircea, mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei…”
Victor Roncea: Ce ziceți, astăzi va fi un interviu radical și numai bun de ținut minte? E adevărat că ați tipărit ieri 70 de volume de versuri, ca să vă aniversați împlinirea a 70 de ani?
Pe 18 ianuarie 2022 se împlinesc 14 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Construită în 1515, ușa sacristiei bisericii fortificate din Biertan a cunoscut faima internațională după ce, la 1900, a fost scoasă din balamale și dusă la Paris, la Expoziția Mondială.
