În Paris există, de astăzi, o piață ce poartă numele marelui compozitor român George Enescu. Se află în arondismentul 9, un loc în care a trăit, o bună parte din viața sa, George Enescu. Oficialități din Franța și din România au fost prezente la eveniment.
Aș vrea să vă fac să răspundeți ca și cum acesta ar fi ultimul dumneavoastră interviu. Dacă se va putea să fie un dialog cumplit și crud despre timpul nostru și destinul mediocru în care zace viața literară și intelectuală din România și din Europa
Gabriel Andreescu: Cum să explici calomnierea obsesivă a amintirii lui Mircea Vulcănescu? Situația de azi, demnă de o filă de Pateric a vremurilor noastre întunecate, ne arată cum un foarte posibil intelectual ateu a primit darul mărturisirii adevărului
Lipsit de energie se așeză pe-o piatră, cu picioarele direct în râul care curgea prea repede. Încălțările i se udară, dar el nu părea să simtă. O ciocănitoare-i strecura, în liniștea aceea cu care nu mai era obișnuit și unde timpul părea comprimat într-o eternitate, puțină vervă. Unu-doi, doi-unu-unu, doi-doi, când mai treceti pe la noi?
Poetul Marius Iordăchioaia trăiește în Piatra Neamț și este autorul volumelor de versuri: „Jurnal de tresăriri”, Editura Theosis, și „Cineva mă caută prin viața mea”, apărut la Editura Doxologia.
Marea soprană a României Mariana Nicolesco, descrisă în cuvinte precum Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta sau Diva Divina, a încetat din această viață vineri seară, 14 octombrie 2022, la vârsta de 73 de ani.
Mai avem o categorie de elite și anume cele intelectuale... Și aici avem neaveniți și intruși... S-au format unele grupuri din care fac parte, chipurile, "elitele"... Când intri pe aceste grupuri și vezi ce prostii debitează "elitele" sau cum se înghesuie tot felul de trepăduși
Să-l apărăm, a lăsat testament Maica Benedicta pentru dăinuirea generațiilor viitoare de români, pentru că El, Poetul național și partea cea mai bună a sufletului nostru, de-a pururi „ne ocrotește”.
Povestea de iubire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle a fost de la început o poveste rău croită, pentru că a plecat din mai multe puncte deodată. Mai întâi s-a ticluit în mintea și în relațiile dintre prietenii și cunoscuții lor...
Reuniți în teatrul în care Hariclea Darclée debuta la 1861, tinerii artiști veniți la Master Class sunt salutați cu căldură de Mariana Nicolesco, de Primarul Municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, și de Președintele Consiliului Județean
Cititul este ca o scară! Așa cum te ajută să urci, tot ea, scara, are treptele să o și cobori. De tine depinde ce sens alegi! Să urci până la Cuie sau să te cobori în adâncimea fără fund a locului în care ea, Crucea a fost bătută în pământ!
Ieri, s-a viralizat o postare inedită a profesorului Miron Scorobete despre o frescă de la Voroneț, întruchipînd Ispita Șarpelui din Grădina Raiului, într-o maniera interpretativă absolut surprinzătoare
Toate aceste opinii, repet, au apărut în presă când Adrian Păunescu se sfârșea pe patul spitalului Floreasca... sau când trupul obosit i se odihnea, în sfârșit, în holul Ateneului Român... sau când cortegiul funerar se punea în mișcare...
Aceasta nu este nicidecum o opțiune, o propunere facultativă adresată doar celor care doresc să primească un „bonus” în Împărăția lui Dumnezeu, ci este o poruncă, și una dintre cele mai importante din Sfânta Scriptură, către tot omul ce urmează cuvântul Domnului.
Am stat lângă ea și i-am dictat fiecare literă. Ea o repeta de câteva ori în timp ce scria. Și a ieșit asta: „VA ROG AJUTAȚI-MĂ! NU AM AVUT NOROC ÎN VIAȚĂ. NU AM AVUT O MAMĂ CARE SĂ MĂ ÎNDRUME!”
Cerul se prinde de mugurii somnului meu. Îmi înfloresc vise cuminți pe fruntea inimii. Lumea trece prin mine. Eu trec prin ea observând, adunând, spălând, cu imaginațiile nopții, adevăruri ori jumătăți de adevăruri, căci minciuna nu se
Aburul cerului prinde-o candelă de stele-n mâinile lui de cleștar. Se strâng ciorchine boabe de apă vie ce tremură-n ochii vazduhului. Cad picuri cu rouă de mărgean spălând zori ...de zi văratici.
În urmă cu 15 ani, Nikita Mihalkov sosea în România unde urma să țină un master class la Teatrul Național. Abia ieșit din zona bagajelor și a controlului documentelor de pe aeroportul Otopeni, a dat nas în nas cu presa autohtonă în
Noaptea fugea după mine cu buzele ei negre și cu părul ciufulit prin care stele indecise se agățau a podoabe. Eu alergam după ultima mașină care m-ar fi putut duce spre casă, acolo în cartierul acela unde lumea se retrăsese de mult
Si totusi, la a 70-a aniversare a Bibliotecii, "sarbatorirea ei n-a avut parte de vreun zambet binevoitor al oficialitatilor din Romania”, cum glumeste amar directorul acestor institutii, scriitorul Mihai Neagu Basarab.
Mamaia râdea de noi cu tot cu ochii ei negri, ne mai lăsa-n curte o vreme, până-nchidea ea găinile, apoi ne spăla, pe rând, în niște ligheane reci, cu același smalț sărit, cu apă de ploaie în care pusese puțină piatră vânătă să nu se facă mătasea broaștei
Revista "Literatura și Arta" de la Chișinău ne aduce nefasta știre că Grigore Vieru s-a retras din Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din Basarabia, ceea ce e totuna cu despărșirea de această uniune scriitoricească
Sărbătorile luminau calendarul și le așteptam ca pe cele mai de preț daruri. Oamenii se împăcau, uitau toate pricinile de sfadă, simțeau înnoirea. Și se purtau altfel. Se vedea asta după cum te priveau, cum salutau, cum pășeau pe drum.
Viața în cultura modernă este, sub multe aspecte, minunată, dar nu e mai puțin adevărat ca ocaziile de a ne pierde sufletul sunt mult mai numeroase decât în locurile retrase. Este esențial să veghem permanent asupra relației noastre cu sensul, cu pasiunea, cu natura profundă.
Era singurul loc din afara casei noastre unde se cântau colinde. Dumnezeu a fost blând cu noi, și bun, și milostiv și ne-a îngăduit mica rație de libertate și ni i-a trimis pe toți.
Lao Tse spunea: „Din Unu purcede Doi; din Doi, Trei; iar Trei dă naștere celor zece mii de lucruri”. Când se ajunge la puterea lui „trei", cu alte cuvinte, la momentul transformării, atomii prind a se agita și, în locul stagnării, există acum mișcare
Lacrimile sunt un râu către altundeva. Apele lui înconjoară barca sufletului nostru, o saltă și o duc departe de stânci, de pâmântul arid, spre un alt loc, mai bun.
Ce faci tu, Înfloritule? De ce ești atât de alb? E primăvară afară! Uite, e dimineața noii mele vieți! Sunt îmbrăcat de sărbătoare! Sunt bucuros de razele soarelui și cântecul păsării. Da' a fost iarnă! Ai stat în frig și ger, în bătaia vântului și a ploii...
Când privești spre grozăviile acestui veac ești ispitit să-ți pui întrebarea dacă nu cumva urâtul cântărește mai greu decât frumosul în cântarul istoriei. Urâte vremuri, îți spui, și tresari imediat de parcă ți-ar fi șoptit, din veacul lui, cronicarul: „se sparie gândul..”.
Misticismul poate fi, deci, contestat, dar cu o condiție: ca anume, cei care o fac să-și dea seama că contestă însăși existența religiei; sau, dacă vreți, a oricărei religii. Țăranul nostru, care, plecând la drum, face semnul crucii, depune cea mai categorică mărturie pentru ... misticism.
Hristos ne pune tuturor ”la îndemână mântuirea”. Nu există vreun loc prielnic sau neprielnic pentru mântuire, primii oameni au căzut din rai, dintr-un spațiu. Există însă un timp: Acum!
A împărtăși cu toată făptura ta o credință și a rămâne în același timp un om întreg este astăzi un lucru extrem de rar. De la o vreme nu mai întâlnim decât jumătăți de oameni, sferturi și câtimi de oameni
Dacă s-ar fi născut într-o țară cu cinematografie avansată, ar fi fost egal cu Charlie Chaplin, sau Louis de Funès. Grigore Vasiliu Birlic
Un album despre Eminescu, la peste 170 de ani de la nașterea sa, despre Eminescu și Veronica, despre Eminescu și Creangă, despre Eminescu și gura de rai moldavă nu poate să fie decât o sărbătoare a spiritului.
Printr-un efort încununat de succes, pornit din gândul de a onora cu sfințenie trecutul cultural al zonei Văratic și opera lui Eminescu, s-a editat acest album omagial cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului TEOFAN Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Mihai Tîrnoveanu, cunoscutul militant pentru drepturile românilor aflați sub stăpânire maghiară în propria lor țară, a susținut azi, la Sfântu Gheorghe, un moment cultural omagial pentru Mihai Eminescu, recitând Doina
Omul deplin al culturii românești a crescut așadar, s-a maturizat și s-a exprimat, tot mai lucid și mai răspicat, odată cu afirmarea statului a cărei efigie spirituală identitară avea să devină.
Semnul vremurilor: o elită nevoită ne anunța de Crăciun că al cincilea val al apocalipsei medicale se va abate peste România. De Crăciun – de bucuria Nașterii Mântuitorului, și tocmai de Ziua Culturii Române, o apocalipsă planificată. Atât pot ei. Dar noi?
Sâmbătă, 15 ianuarie, este celebrată Ziua Culturii Naționale și se împlinesc 172 de ani de la nașterea poetului național, prozatorului și jurnalistului Mihai Eminescu.
Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) și într-un loc anume (în Țara de Sus a Moldovei), și-a încheiat creația odată cu vârsta christică pământească, dar a fost atins de o aripă de înger și a fost destinat eternității
