„Nici una din problemele politice, sociale și eonomice, care dirijează un popor, nu i-a fost absentă, și nimeni n-a adus în judecarea lor o viziune mai adîncă, mai profetică, mai actuală.” – Perpessicius –
Să ne reamintim că Nae Ionescu este unul dintre principalii creatori ai generației de aur din interbelic – ultima perioadă în care în România s-a putut gândi liber (cu costuri pe măsură, martiriul mărturisitor începând de atunci).
Miroase a zăpadă. Iubesc orășelul nostru cu străzi pietruite, cu felinare cârlionțate de fier și case îmbrăcate în grinzi de lemn colorate ca turta dulce. Câtă pace! Câtă poezie!
Poezia lui Ioan Alexandru face parte din seria marilor trăiri și manifestări creatoare vădite în lumina curgerii timpului biblic. Oricât ar părea de excesivă ideea aceasta, îndrăznesc s-o enunț bazându-mă pe locul acestei mari creații lirice în configurația dată de de coexistența celor cinci succesiuni civilizaționale pe care se reazemă Europa profundă.
Cu vreo două zile înainte de Crăciun, am plecat spre o mică localitate de munte, unde pregătisem cu o gașcă simpatică o mega-petrecere. În mașină eram eu, Alex, prietenul meu, Marius și o fată care se lipise de grupul nostru de curând, Magda.
La ce „ne folosește” Nae Ionescu, azi? – pentru cei grăbiți, două vorbe: pentru tinerii care vor să-și adeverească bănuiala că dincolo de „ce cred ei că e bine pentru țară” trebuie să stea și o logică cu precizie de bisturiu și o credință neatârnată în stările noastre psihologice, care a auzit de „misticism” și nu știe prea bine ce este
Discuție în biroul unui distins diplomat român la Viena. Doctore, (așa ne spuneam între noi, ca austriecii cu facultate), vine un poet de la București , i-au dat premiul Herder. Stăncescu, Stoicescu, stai să văd cum îi zice (ia telegrama "în clar”)… Daaa, Stănescu, Nichita Stănescu. Îl cunoști? Eu da, el nu mă cunoaște. Te ocupi tu de de el cât stă aici, tu scrii, ai ce vorbi cu el, ai și mașină, da? Da.
Lucian Avramescu pare că a avut o premoniție că va pleca din lumea noastră, scrie jurnalista Simona Ionescu. Premoniția, însă, pare să nu fie numai a lui, după cum veți afla din rândurile care urmează. SĂGEATA ÎNSÂNGERATĂ
Ateneul este instituția prin care elitele Țării românești au înțeles să se apropie de popor, ridicându-l prin cultură. Elitele au creat conceptul, apoi clădirea, în care poporul care nu se mulțumea să trăiască de azi pe mâine și în ignoranță, venea să ia lumină pentru a-și descoperi puterile.
Dacă omul este cel ce se desăvârșește, după cum spune pilotul erou Antoine de Saint-Exupéry, atunci nici nu poate fi comentată necesitatea unor temeinice cunoștințe de geografie și de istorie, fiindcă ne mișcăm și călătorim într-un spațiu, ce trebuie cunoscut, dar și mereu conștienți de perioada pe care o trăim în scurgerea timpului.
Si mai este apoi si praznuirea Sfantului Voievod Mihai Viteazul, in 9 August, Sfantul domnitor ortodox care pe de rostul inimii sale rostea Psaltirea toata. Sfintele sale moaste (din cât se cunoaște pana acum) se afla la Schitul Plaviceni din Oltenia (mergeti de-i aduceti cinstire prin inchinare!)
Vineri, 28 mai, la ora 16.30, la CASA AVRAMIDE din Tulcea, doamna Luminița Arhire lansează volumul de poezie NODUL DE APĂ.
Ce ați zice dacă despre noi s-ar scrie, cu referire la una dintre cele mai celebre cărți din literatura universală:
Suplimentul Literar - Artistic al ActiveNews # 2 vă invită la lectură cu Daniel SIEGFRIEDSOHN, Mariana NICOLESCO, Magda URSACHE, Nae GEORGESCU, George S. DANIEL
De curând a fost lansată noua librărie online cu specific creștin-ortodox: www.carteortodoxa.ro. Un proiect ambițios, ce a reușit să reunească mai toate editurile ortodoxe, cuprinzând mii de titluri.
Federația Asociațiilor de Elevi (F.A.E.), în parteneriat cu Asociația Elevilor din Județul Botoșani, a organizat sâmbătă la Botoșani conferința „Educație și conștiință – repere culturale românești”, avându-l ca invitat pe scriitorul Mircea Platon
Scriitoarea Ingrid Beatrice Coman-Prodan a dat publicității o emoționantă scrisoare deschisă, ca răspuns la un articol publicat recent de jurnalistul Francesco Battistini în cotidianul Corriere della Sera,
Pastila de Cultură
