Istoria celor patru fotografii cunoscute ale lui Eminescu și primul film documentar despre Românul Absolut, realizat în 1914. GALERIE FOTO / VIDEO
„Atâta foc, atâta aur, Ș'atâtea lucruri sfinte Peste'ntunericul vieței Ai revărsat Părinte!”
„Atâta foc, atâta aur, Ș'atâtea lucruri sfinte Peste'ntunericul vieței Ai revărsat Părinte!”
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
Îmi povestea că a fost ca în '40, când, copil fiind, a văzut cum mama ei a încuiat casa și a plecat la gară doar cu cheia în buzunar. A făcut și ea același lucru acum, când a trecut granița în Țară, cu familia ei și cu cheia casei în buzunar. Refugiați în propria Țară!.
Cei ce falsifică ierarhiile și intoxică mințile tinerei generații (chiar în manuale!) ar trebui să plătească. Eu sunt un om liber și sunt un simplu european român filo-român.
Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat spre cele Veșnice, în urmă cu 11 ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristețe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească…
La 9 mai 1918 a plecat la Ceruri unul dintre marii poeți ai României. George Coșbuc, poetul a cărui operă aparține patrimoniului cultural național și care nu a mai trăit să vadă România Mare.
Încă de la frageda vârstă de 5 ani, George Enescu, poreclit, de către părinții săi, Jorjac a impresionat prin determinarea, talentul și pasiunea sa pentru muzică și compoziție.
În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea - foaie bisericească politică din Blaj”, un text literar care s-a pierdut, peste ani. Îl redăm aici, din arhivele României:
Artistul Rodion Gheorghiță, sculptorul craiovean care refăcea operele pierdute ale lui Constantin Brâncuși, a trecut la Domnul, în urmă cu trei zile, în urma unui accident vascular cerebral, după un periplu trist prin spitalele craiovene. Sculptorul plin de vervă creatoare împlinea anul acesta 74 de ani.
„Este simbolul românismului de azi. Om cald, suflet sensibil, minte inspirată, caracter frumos și trup plăpînd. Poezia lui este o frescă a acestei epoci. L-au prigonit din pricina ei, au vrut să-l nimicească, a căzut dar va via mereu.” - Ioan Ianolide despre Radu Gyr
Ați văzut vreodată un „intelectual” în timpul unei crize politice, sau unei mari prefaceri internaționale?
Vasile Voiculescu, prin martiriul său în închisorile comuniste, cu coloana vertebrală ruptă la interogatorii dar fără a-i putea fi frântă verticalitatea, voința ce venea dintr-o credință organică în mântuitorul nostru Iisus Hristos, este o piatră pe care neamul nostru se poate sprijini, o piatră asemenea multor altora ce stau la temelia românismului.
„Ceea ce izbea în persoana lui Vasile Voiculescu era bunătatea serafică pe care știa să o arate orișicui: nici nu critica pe nimeni, nu găsea defecte nimănui și nu blama pe nimeni, aflând întotdeauna scuze și înțelegându-l pe fiecare.”
Cu plecarea la cele veșnice a Academicianului Florin Constantiniu se subțiază amenințător elita idealismului național, care s-a format eroic într-o vreme când națiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni:
Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.
Recuperarea memoriei Exilului - Interviu cu directorul Institutului și Bibliotecii românești din Freiburg, scriitorul Mihai Neagu Basarab, împreună cu jurnalistul Corneliu Vlad, invitații ActiveNews și Starea de Libertatea, la emisiunea săptămânală realizată de Victor Roncea și Pompiliu Diplan.
A pornit în acestă aventură a vieții ei de la iubirea pentru cuvânt și a ajuns astăzi să fie un om foarte cunoscut în lumea culturală a Bucureștiului datorită corectitudinii, a dragului de cuvânt, a iubirii față de frumos și de oameni.
N-aș putea să închei gândul acesta cernit dacă n-aș încerca, prin două trăsături de portret, să evoc figura de îndrumător haretist a Maestrului Dinu Săraru. Nu întâmplător numele fundației menite să slujească opera aceasta socială a fost omonimul titlului marelui său roman, Niște Țărani.
Poetul Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic, la 14 februarie 1935.
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Cu titluri generice deloc captivante, dar cu un corpus de texte inedite și captivante, cărturarul Mihai Neagu Basarab , directorul Institulului Român și al Bibliotecii Române din Freiburg publică, de ani de zile, creații literare care aparțin unor nume mai mult sau mai puțin cunoscute ale intelectualității romanești.
„Nu este important că pleci, important e să te întorci. Să nu mori rătăcind prin străinătăți, fără să îți aduci aminte că ai un părinte care te așteaptă cu brațele deschise”
„Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și binefăcătorul, Io Mircea, mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei…”
Victor Roncea: Ce ziceți, astăzi va fi un interviu radical și numai bun de ținut minte? E adevărat că ați tipărit ieri 70 de volume de versuri, ca să vă aniversați împlinirea a 70 de ani?
Cu luciditate, Constantin Virgil Gheorghiu analizează în acest roman rolul și rostul civilizației tehnice, vinovată de introducerea "disprețului pentru om, exact ca în barbarie. Omul este astăzi redus doar la dimensiunea lui socială” și asta este o componentă a civilizației europene
Pe 18 ianuarie 2022 se împlinesc 14 ani de la moartea într-un accident rutier suspect a poetului Grigore Vieru, un mare patriot român și idealist unionist din Republica Moldova. Autor de poezii în care portretiza în cuvinte simple dar puternice Mama
Construită în 1515, ușa sacristiei bisericii fortificate din Biertan a cunoscut faima internațională după ce, la 1900, a fost scoasă din balamale și dusă la Paris, la Expoziția Mondială.
Veteranul de Război și legendarul explorator și scriitor, General maior aviator Radu Theodoru, împlinește azi 100 de ani.Îi dorim La Mulți și Binecuvântați Ani!
La împlinirea a 174 de ani de la nașterea Românului Absolut, profesorul Constantin Barbu ne face onoare de a aduce aminte la ActiveNews informația absolut inedită, descoperită de domnia sa, cu privire la acest document excepțional
În dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, la primele ore ale dimineții, cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice înconjurat de familie și câțiva apropiați, cu nădejdea în Hristos Cel Răstignit și Înviat.
În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare''
Aron Cotruș s-a născut la 2 ianuarie 1891 în localitatea HAȘAG din județul Sibiu, în familia preotului Aron Cotruș (1864-1933) și a soției sale Ana, născută Isăilă (1866-1918), ambii născuți pe meleagurile Albei. Aron Cotruș a fost al doilea fiu dintre cei nouă frați și surori: Ion, Aron, Vasile, Remus, Romulus, Veturia, Letiția , Silvia și Otilia.
Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul războiului, oricât de înțeleaptă va fi politica micului popor, rezultatul evenimentelor va fi
S-a stins la finalul anului trecut marele prieten al lui Nichita Stănescu și al tuturor românilor Adam Puslojić. Pe 25 decembrie, poetul făcea o urare de Crăciun pentru români:
La 31 decembrie 1889 trecea la cele veșnice scriitorul Ion Creangă, cel mai bun prieten al lui Mihai Eminescu, mort în același an și urmat apoi, la scurt timp, de Veronica Micle
Dr. Pavel Chirilă: „13 decembrie 1983 a fost ziua mea de gardă. Eu l-am primit, l-am asistat și am conlucrat cu Secția de Terapie Intensivă pentru îngrijirea poetului Nichita Stănescu în ziua trecerii lui la cele veșnice."
Perioada dintre anii 1978 și 1987, anii în care l-am frecventat pe marele meu maestru Noica, va rămâne ca o epocă incomparabilă. Într-o carte viitoare voi depune mărturia mea, așa cum se cuvine, în semn de recunoștință.
Binecunoscutul poet, publicist și om politic Adrian Păunescu a ajuns la sfârșitul vieții sale pământești în 2010, când, pe data de 5 noiembrie, inima poetului „generației în blugi” s-a oprit
Astăzi, 25 septembrie, marele operator, scenarist, producător și regizor de film Nicolae Mărgineanu (nume la naștere Nicolae-Dinu Mărgineanu) împlinește venerabila vârstă de 85 de ani. La mulți mulți mulți ani!