Pe 9 noiembrie 1330, la Posada, avea loc celebrul atac al lui Basarab I asupra regelui Ungariei. Țara Românească se născuse iar visul Ungariei de a atinge
Marea Neagră se sfârșise pentru totdeauna.
Prof. Mihai Retegan, la o lansare cu Larry Watts la București: „Violența cu care a fost întâmpinată cartea lui Larry Watts despre România demonstrează în modul cel mai clar că o anumită politică continuă în ceea ce ne privește”.
În urmă cu 238 de ani, pe 2 noiembrie 1784, izbucnea „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, ultima revoltă țărănească de anvergură din Europa Centrală. Mucenici al Domnului și ai românismului luminat și tolerant, Horea, Cloșca și Crișan cer din moarte întregirea
Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul
Este Ziua Ocrotitorului Bucureștilor, Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi! La Mulți Ani tuturor purtătorilor numelui lui!
Ultima brazdă de pământ românesc a fost eliberată de sub ocupația trupelor nazisto- horthyste odată cu victoriile obținute de Armata Regală
Recitind interviul după mulți ani am fost impresionat de modul în care s-a încheiat: „Tinerii să aplice învățăturile lui Hristos”.
Proclamarea solemnă a canonizării lor a avut loc în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, la 21 octombrie 1955. Ultimii doi din ceata mărturisitorilor ardeleni, preoții Moise Măcinic și Ioan din Galeș, au fost canonizați de către Sfântul Sinod în anul 1993, alături de alți sfinți bineplăcuți de Dumnezeu.
Pe 21 octombrie, Biserica face pomenirea Sfinților Cuvioși Mărturisitori Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara și a Sfântului Mucenic Nicolae Oprea; a Cuviosului Ilarion cel Mare; a Sfinților Mucenici Ioan, Preotul din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel.
La 18/28 octombrie 1599, acum 145 de ani, a avut loc bătălia de la Șelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory, întregul teritoriu al Transilvaniei intră în stapânirea lui Mihai Viteazul.
Pe 14 octombrie, în fiecare an, cu ocazia praznicului Sfintei Parascheva sau a Acoperământului Maicii Domnului după calendarul neîndreptat, Chișinăul, cel mai mare oraș din Basarabia și al doilea ca populație dintre orașele românești, își are sărbătoarea orașului.
Puțini își mai amintesc că măsuri similare au fost făcute și în timpul celebrelor negocieri de la Tilsit, în 1807, care au încheiat un război dintre Imperiul Rus și Franța napoleoniană.
Petre Țuțea a fost unul din cei mai mari români ai secolului XX și celor viitoare. Vecin de celulă la Aiud cu marele filosof, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a mărturisit: „Nu am cunoscut în tot Aiudul om mai chinuit și mai torturat decît Petre Țuțea”
Cu un ban care nu mai are valoare, cu lanțuri de magazine străine care jumulesc buzunarele și portofelele românilor, cu o politică dezastruoasă a guvernanților care au făcut din Grânarul Europei o țară care nu mai e capabilă să își facă propria pâine, desigur că aici au adus toate acțiunile unor neisprăviți, spre lipsuri și neajunsuri tot mai mari.
Elisabeta Rizea s-a născut pe 28
iunie 1912, în comuna Domnești, județul Argeș, în familia lui Ion și a
Mariei Șuța. În 1950 a fost arestată pentru prima dată și condamnată la 6
ani de închisoare, pentru ajutorul acordat partizanilor din Muscel,
fiind eliberată în 1956.
Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (de unde și numele de Ivireanul) - Georgia de astăzi - în 1650. Însă activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Țara Românească.
A fost vlăstar domnesc, născut într-o familie evlavioasă. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa, temătoare de Dumnezeu, era din familia Craioveștilor. Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinților săi
Ungaria a investit, prin Institutul Național de Film, 30 de milioane de euro pentru producția filmului serial: RISE OF THE RAVEN, despre viața Apărătorului creștinătății IANCU de HUNEDOARA, tatăl lui Matei Corvin.
Pe 17 septembrie 1944 începea bătălia de la Oarba de Mureș, care a durat 20 de zile, până pe 6 octombrie 1944. Românii au plătit cu viețile a 11.000 soldați forțarea Mureșului și cucerirea punctelor fortificate
La 16 septembrie 1437, în timpul desfășurării Răscoalei de la Bobâlna, era semnată la Căpâlna „Înțelegerea frățească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei. Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în act, o națiune "tolerată"
Pompierii sunt sărbătoriți începând din anul 1953, ca urmare a faptelor de patriotism și devotament de care au dat dovadă în 1848, atunci când au apărat Revoluția pașoptistă împotriva intervenției otomane, în bătălia din Dealul Spirii.
„Nici un istoric serios, care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”. – Vintilă Horia, Intelectualii și Mișcarea Legionară. Mari conștiințe românești
În toamna anului 1940, imediat după intrarea în vigoare a Diktatului de la Viena, care prevedea cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă, în mai multe localități din această parte a României trupele maghiare au ucis sute de români, printre cele mai cunoscute fiind masacrele de la Treznea, unde au fost ucise 86 de persoane
Avram Iancu a fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor maghiare ale lui Lajos Kossuth, care au decimat în Transilvania circa 40.000 de români.
Era a treia cedare făcută într-un singur an, după ce pierduserăm la Est, Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța și la Vest Ardealul de Nord, fără niciun foc de armă.
În București și în marile orașe aveau loc manifestații împotriva regelui Carol al II-lea la care participau zeci de mii de oameni
Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric și scriitor, s-a născut la Iași, la 6 septembrie 1817. Și-a început studiile în pensionul lui Victor Cuénim
Președintele polonez, Andrzej Duda, a susținut un discurs duminică la cea de a 85-a comemorare a invadării Poloniei de Germania în care a cerut din nou compensații din partea Germaniei pentru pagubele suferite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial
Biserica a rânduit să fie pomenit la 1 septembrie și Sfântul Cuviosul Dionisie Exiguul din Dobrogea, străromânul care a alcătuit cronologia creștină
Pe 30 august 1940, România a fost nevoită să cedeze Ungariei o suprafață de 43.492 de kilometri, în urma semnării Diktatului de la Viena. Cedarea Basarabiei și Nordului Bucovinei
Pe 29 august 1917, românii din Munții Pindului și-au proclamat independența față de greci. Proiect Avdhela, un demers care caută să readucă în memorie lupta românilor din sudul Dunării pentru recunoaștere națională, explică mai bine contextul istoric. Despre subiectul indepedenței Pindului
Într-o atmosferă plină de emoție și respect pentru trecut, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei s-a deschis recent o expoziție de o semnificație deosebită: „Istoria României în 100 de portrete”.
Pe 24 august 1918, la Bârlad, trecea la Domnul căpitanul aviator Vasile Craiu, cel care, la 23 de ani, devenise cel mai tânăr comandat de escadrilă din istoria aviației românești.
Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) a fost parte a conflictului otomano-muntean și parte a campaniei otomane din august – octombrie 1595, ce avea ca scop înlocuirea lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) și transformarea Țării Românești și Moldovei în provincii otomane
În dimineața zilei de 22 August, trupele rusești erau la 20 km de Bolgrad, 10 km de Bârlad și 5 de Bacău. Dezastrul total se apropia cu pași repezi, iar pe front armatele române, în fața retragerii germane se predau sau atacau pe germani.
Drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…
Pe 22 august 1917, în bătălia de la Varnița și Muncelu, cădea eroic la datorie Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer din armata română.
În noaptea de 20 spre 21 august, trupele a patru țări semnatare ale Pactului de la Varșovia au invadat Republica Socialistă Cehoslovacă, pentru a-l depune din fruntea țării pe Alexander Dubcek, liderul Partidului Comunist din această țară
"Mituri și legende cu caracter antievreiesc au pătruns în mentalul colectiv datorită modului în care Biserica a răspândit și propovăduit credința creștină.” - Manualul „Istoria evreilor. Holocaustul”.
Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (n. 1558 - d. 9 august 1601, Turda) a fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi Domn al Țării Românești și, pentru o perioadă (în 1600), conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
