În toamna anului 1917, părintele Alexandru Baltaga a fost ales, de către preoțimea basarabeană, deputat în Sfatul Țării. Este unul dintre deputații care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. După Marea Unire, a mai îndeplinit și funcția de membru al Comitetului de unificare a bisericilor din România Mare.
Să fi ajuns oare România o țară în care patriotismul a devenit oficial condamnabil, împins fiind în pragul infracționalității?
La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezența prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate
În plus, lipsesc mireni cu viață sfântă care s-au jertfit sau au fost uciși în închisori pentru credința strămoșească și strălucesc ca noi martiri ai Bisericii Ortodoxe Române chiar fără canonizarea formală, cum este, Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor.
Ultimul mare poet al temnițelor bolșevice, Dl. Demostene Andronescu, în vârstă de 96 de ani, cu 14 ani de închisoare grea, a oferit o mărturie impresionantă și totodată o veritabilă lecție de istorie reală a României la lansarea revistei „Familia Ortodoxă”, închinată lui Valeriu Gafencu dar și altor sfinți, inclusiv din Țara Soarelui Răsare.
În Arhiva Națională a Republicii Moldova, în dosarul Sfatul Țării, am găsit niște note autobiografice semnate de Vasile Gafencu. Ele au o mare valoare istorică prin autenticitatea lor, prin aerul comprimat al epocii: Sunt născut din părinți moldoveni în satul Sângerei, la 1886...
Duminică, 6 martie, Asociația Calea Neamului organizează comemorarea martirilor Horea, Cloșca și Crișan, la Sibiu, acolo unde memoria lor este în cel mai crunt mod batjocorită de prezența statuii ocupantului străin, baronul Samuel Brukenthal.
Cuvîntul Maicii Domnului către Sfîntul Valeriu, înainte de săvîrșirea sa din 18 Februarie 1952:
