După eliberarea din închisoare, la 14 februarie 1972, prigoana împotriva Profesorului continuă, fiind bătut și aruncat într-un parc din București. În 4 aprilie 1973, grav bolnav, mărturisitorul credinței a plecat la Domnul, pe care l-a slujit de-a lungul întregii sale vieți.
O nouă ediție bombă a emisiunii "La hartă”! - 3000 de români măcelăriți de NKVD sub comanda unui comandant ucrainean! Nu uitați!
Fântână albă, fântână, Câtă inimă română S-a oprit să se adape Din însângerate ape Și ce jale te îngână Fântână albă, fântână.
Ukraina insultă România și memoria victimelor masacrate de NKVD la Fântâna Albă: potrivit unui film prezentat doar în limba ukraineană postat pe Facebook de Administrația Regională de stat Cernăuți, ”serviciile secrete românești” ar fi planificat diversiunea împotriva ”poporului bucovinean”.
Și anul acesta, de 1 aprilie, martirii de la Fântâna Albă au rămas mai puțin pomeniți la locul masacrului, greutățile de deplasare în țara vecină împiedicând românii să ajungă la frații lor, în Ucraina, actuală ocupantă
Aflăm de la martorul și supraviețuitorul Petre Holovati din Trestiana despre masacrul de pe câmpul Golgota de lângă Fântâna Albă, unde a văzut întregul camp plin de oameni morți și răniți, aruncați claie peste grămadă ca snopii pe câmp,
Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD
Flăcăi mândri, ce purtau cruci, prapore și icoane, din fața coloanei de români dornici să trăiască liberi în Țara lor, s-au logodit pentru totdeauna cu iarba, cu brazii, trecând într-o existență nouă, mai aproape de Dumnezeu.
Redactorul șef al ActiveNews, Victor Roncea, este trecut pe „invizibil” pe Facebook. Deși are un public de 23.000 de urmăritori și prieteni, postările sale prind doar câteva accesări, spre deosebire de „influenceri” cu mult mai puțini urmăritori, care sunt gonflați de „partenerii” Facebook din servicii și organizații soroșiste
La 26 iunie 1940, ora 22:30, U.R.S.S. a adresat un ultimatum guvernului român, prin care impunea, sub amenințarea conflictului armat, cedarea în patru zile a Basarabiei, a Nordului Bucovinei și a Ținutului Herța.
În plus, lipsesc mireni cu viață sfântă care s-au jertfit sau au fost uciși în închisori pentru credința strămoșească și strălucesc ca noi martiri ai Bisericii Ortodoxe Române chiar fără canonizarea formală, cum este, Valeriu Gafencu - Sfântul Închisorilor.
Istoria fără ură și părtinire, însă cu răstigniri, sânge, lacrimi, documente, mărturii, litanii și învieri, poate constitui o „liturgică” științifică, academică, pentru întregirea și restabilirea Adevărului.
Masacrul din 6 - 7 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.
E întrebarea ce l-a frământat pe tatăl său, este durerea moștenită de la bunica din Carapciu. Ion Stratulat, născut și trăitor la Crasna, știe că nu va afla niciodată cum s-a pierdut bunelul său, Pantelemon Stratulat.
Marți, 4 aprilie 2023, ora 09:45, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, va avea loc un parastas în memoria victimelor bombardamentelor din 4 aprilie 1944,
Românii prezenți la comemorarea victimelor Masacrului de la Fântâna Albă au fost umiliți de autoritățile ucrainene care au scos și steagul românesc de pe monumentul comemorativ și i-au silit pe români să-și susțină slujba de parastas în pădure pentru că cea oficială a fost ținută doar în ucraineană.
Regimul Zelensky a confiscat până și martiriul românilor de la Fântână Albă.
Am știut întotdeauna că e numai durerea noastră. Azi, însă, am simțit mai mult decât oricând în ultimele trei decenii de când trăiesc prima zi a lui Prier la marginea pădurii de lângă Fântâna Albă că tragedia ce s-a declansat acolo la 1 aprilie 1941 e numai pentru români o rană de-a pururea vie.
Sâmbătă, 1 aprilie, la împlinirea a 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, a avut loc pomenirea celor uciși atunci pentru dorința de a trăi în patria mamă, în libertate și credință, informează Mănăstirea Putna
In ce carte de istorie invata copiii romani ce-au patimit bunicii si strabunicii lor mai acum cateva zeci de ani? Cum a fost posibil sa existe o nulitate si o propagandista infecta si platita a sistemului, o simpla cititoare de pe un ecran, intr-un asemenea manual, iar despre Fantana Alba, Basarabia si alte rani ale poporului roman sa nu se invete?!?!
La comemorarea Masacrului de la Fântâna Albă, organizată la Ambasada Rusiei și anul acesta, pe 1 aprilie, s-a ținut un moment de reculegere și pentru Mihai Făgădaru, care a fost prezent la manifestarea de anul trecut din același loc.
Despre clasa politică și, în genere, despre elitele care ajung să guverneze popoarele, se spune că sunt produsul spiritual al acestor popoare. Ideea de sorginte hegeliană cum că fiecare popor își are conducătorii pe care-i merită este eronată.
România - care depune atâtea eforturi umanitare pentru ucraineni - trebuie să fie prezentă în orice fel de Tratat, negociere sau înțelegere care ar aduce pacea și liniștea țării vecine și ar putea avantaja automat și firească reîntregire națională și teritorială.
Cu 81 de ani în urmă, la 1 aprilie 1941, în Bucovina istorică, la Fântâna Albă – Varnița (azi în Ucraina), a avut loc masacrul grupului de români care doreau să trăiască liberi în România, scrie Protos. Dosoftei Dijmărescu de la Sfânta Mănăstire Putna
Calea Neamului, Starea de Libertate, Legitimă Apărare și grupul NOI au desfășurat, vineri, de la ora 17:00, în fața Ambasadei Rusiei din București, o manifestație de comemorativă în cinstea românilor uciși de ocupantul sovietic în
Masacrul de la Fântâna Albă nu a fost singurul, alte mii de români au fost uciși de trupele sovietice în încercarea lor de a trece sârma ghimpată a graniței ce a sfâșiat trupul țării. Toți acești oameni simpli au avut o singură vină: au refuzat pur și simplu să trăiască sub ocupația sovietică.
Senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă, doi deputați ex-AUR și un deputat PSD au fost în audiență pe la poarta nouă a Ambasadei Moscovei la București, pentru a propune Rusiei „neutralitatea României” în războiul din Ucraina
Vineri, 1 aprilie, începând cu ora 17, în fața Ambasadei Federației Ruse, Asociația Calea Neamului organizează o manifestare comemorativă în memoria celor peste 3000 de țărani români uciși de trupele Armatei Roșii la data de 1 aprilie 1941.
E pentru prima oară în viața destul de lungă și încercată pe care mi-a dăruit-o Bunul Dumnezeu când aud că patriotism și naționalism înseamnă iubirea de cei care ți-au ucis și batjocorit neamul și ți-au schilodit Istoria și Țara!
78 de ani s-au scurs de la Masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 în Lunca Prutului, ținutul Herța, regiunea Cernăuți, considerat una dintre cele mai cumplite atrocități comise de soldații ruși împotriva românilor care doreau să evadeze din ”paradisul proletarilor”.
Am un cuvânt de spus împotriva celor care mă/ ne atacă. Când minciuna si manipularea mușcă din unitate; unghiul de filmare de pe pagina doamnei senator Diana Iovanovici Sosoacă.
Europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PMP a transmis miercuri prin Misiunea Permanentă a Federației Ruse la Uniunea Europeană o adresă către Vladimir Putin, Președintele Rusiei. În cadrul documentului, Tomac îi atrage atenția lui Putin că...
Un cititor ActiveNews și-a arătat mirarea într-un comentariu față de afirmația că senatorul Diana Iovanovici Șoșoacă s-ar fi exprimat favorabil Rusiei și vaccinului Sputnik.
Senatoarea Diana Șoșoacă a anunțat, într-o emisiune cu Luis Lazarus, Codruța Cerva, Iosefina Pascal și videochatista Oana Lovin, că își cere iertare Ambasadei Rusiei pentru că un grup de protestatari a „deranjat” săptămâna trecută Ambasada Rusiei la București când s-a deplasat în seara zilei de 1 Aprilie pentru a comemora 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, instrumentat de sovietici contra românilor din nordul Bucovinei
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, ieri, 1 aprilie 2021, la Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna, a avut loc o manifestare comemorativă cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la masacrul săvârșit la Fântâna Albă.
Arhivele Diplomatice ale MInistrerului Afacerilor Externe a publicat la 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă , imagini dintr-un dosar referitor la organizarea social-economică din Basarbia după 27 iunie 1940.
„1 Aprilie 1941: 80 de ani de la masacrul comis împotriva românilor care se întorceau ACASĂ” (de ACASĂ), scria pe un banner uriaș al Stării de LIbertate. De asemenea, pe un al doilea banner dispus s-a putut citi mesajul „În umbra marelui URSS. 80 de ani de tăcere vinovată. Să vă cereți iertare ar fi un bun răspuns!”.
Biserica Ortodoxă a fost singura instituție care a cinstit cum se cuvine, pe lângă eforturile societății civile, comemorarea a 80 de ani de când sovieticii i-au masacrat la Fântâna Albă pe românii care doreau să se repatrieze din Nordul Bucovinei, ocupat de URSS.
Cu o zi înaintea împlinirii a 80 de ani de la masacrul sovietic anti-românesc de la Fântâna Albă, aproape de granița trasată de Armata Roșie în 1940 pentru a separa cele două jumătăți de Bucovină unite în 1918 cu Regatul României, autoritățile ucrainene de ocupație a acestui pământ românesc...
Ținând cont de acest lucru, cerem Rusiei să recunoască această mare crimă de la Fântâna Albă și să prezinte scuze si sincere regrete fața de poporului român.
