Subiecte: Mihai Eminescu - simbol național
Constantin Barbu și Günter Stock, primind Documentele Eminescu în calitate de președinte al Academiei Germane

Prof. Constantin Barbu: Arhivele străine au despre români manuscrise din fiecare secol. Zece volume noi din Stîlpul versului. Vești bine despre tipărirea manuscriselor Sinodului I de la Niceea, din anul 325. INTERVIU cu DOCUMENTE

Documentul din Matrikelbuch din 22 ianuarie 1875 privitor la Diploma lui Eminescu rezolvă definitiv problema studiilor universitare ale lui Eminescu și problema diplomei sale de bacalaureat. În documentele tipărite de către Universitatea din Berlin, numele lui Eminescu apare ca student la filosofie.

Prof. Nae Georgescu: Ultima zi la Timpul a lui Eminescu. Într-un climat general de comploturi și conspirații – ce înseamnă o cabală în plus, aceea din 28 iunie 1883, prin care și Eminescu este declarat public nebun pentru a nu mai putea deține funcții!?

Ca să mă extrag din parantezele și generalitățile d-nelor care mă citează din auzite ca făcător de mitologie eminesciană, redau, cât se poate de scurt, opiniile mele despre ultima zi la Timpul a lui Eminescu.

Imagine: Desen de Constantin Jiquidi și masca mortuară a lui Eminescu

ACOPERIREA CRIMEI. Îngropat a doua zi după mutilarea creierului. 17 iunie 1889: Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu - Românul Absolut. “Eminescu, cel mai mare doctrinar al naționalismului” - Reportaj din Universul

"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”

Titu Maiorescu și mormântul lui Eminescu cu două torțe masonice întoarse împotriva victimei. Ulterior, Eminescu a fost înghesuit la Bellu între masonul Mihail Sadoveanu și stalinistul Traian Săvulescu, primul președinte al Academiei RPR, cel care a repudiat opera lui Brâncuși

Eminescu l-a scuipat pe Maiorescu și i-a strigat criptic în față, după arestare: ”Conspirație - O știu!/Ateul Maiorescu, Marele Mason”. VIDEO/DOC: Un general SIE a descifrat codul. Eminescu, ucis civil pe 28.06.1883 și fizic pe 16/28.06.1889. Coincidență?

Generalul Ilie Torsan afirma că a identificat în scrierile lui Eminescu folosirea de către acesta a șirurilor lui Leonardo Pisano Fibonacci (1175 – 1240), considerat cel mai mare matematician pe care l-a dat Occidentul creștin până în secolul al 18-lea, după cum îl prezintă profesorul de criptologie.

Foto: Corespondente Culturale

Mărturia medicului care a primit creierul lui Eminescu: Mutilarea și profanarea moaștelor acestui martir nu a fost românească. Prof. Constantin Barbu: Eminescu a fost ucis pentru Transilvania și credința ortodoxă. DOCUMENTE: Interogatoriul și Autopsia

Profesorul Constantin Barbu, ucenic al filosofului Constantin Noica, a publicat în lucrările sale mai multe probe privind uciderea lui Eminescu, inclusiv documente obținute de domnia sa din arhive, pe care ActiveNews le reproduce cu permisiunea autorului. Unul dintre aceste documente este Interogatoriul ciudat luat lui Eminescu în 13 iunie 1889

Mulajul mortuar al lui Eminescu și Părintele Justin în chilia sa, cu lucrarea „Omagiu lui Mihail Eminescu”

Mihai Eminescu a murit pe 16 iunie 1889, nu pe 15. Chipul de Hrist al Românului Absolut, chinuit și răstignit pe Golgota Neamului Românesc și întâlnirea cu Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Pârvu

Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”

135 de ani de la asasinarea lui Mihai Eminescu. MARTOR OCULAR: ”Mâna îmi era plină de sânge”. Eminescu a cântat “Deșteaptă-te, Române!” cu câteva clipe înainte de a muri și a strigat ”România liberată!” când a fost internat

Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu

De la ”Supracartea fără de ce” la ”Confreria plagiatorilor” Pleșu-Liiceanu și ”tradiția" părinților proletcultiști și fiilor ”postmoderni": ”Cuplurile informative” Cornea, Cărtărescu, Patapievici. NOU INTERVIU cu profesorul Constantin Barbu

„Tradiția" părinților proletcultiști și fiilor „postmoderni": Paul Cornea - Andrei Cornea, Constantin Cărtărescu (ziarist agricol cu Volgă) – Mircea Cărtărescu (prozator la Ovid S. Crohmălniceanu, doctor în filologie la Paul Cornea), Dionis Patapievici (contabil NKVD, apologet Ceaușescu) – Horia Roman Patapievici.

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului și Dr. Günter Stock, președinte al Academiei de Științe Brandenburgice din Berlin și al Federației Europene ALLEA a celor 50 de Academii de Științe din Europa (2015), pentru Mihai Eminescu

Donație de mare importanță a IPS Teodosie la Academia Română: Diploma lui Eminescu de la Berlin și Arhiva Mitropolitul Marcus al Tomisului au ajuns în premieră în Biblioteca Academiei - VIDEO cu Dr. Günter Stock și artizanii proiectului cultural românesc

Academia Română, prin doamna Gabriela Dumitrescu, șef serviciu Manuscrise și carte rară, Biblioteca Academiei Române și acad. Nicolae Noica, Director al Bibliotecii Academiei Române, a primit din partea Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și a Academiei Tomitane, o importantă donație de carte.

25 februarie 1866: Ziua în care poetul Mihai Eminescu a debutat în revista FAMILIA. Poezia ”De-aș avea” e prima scriere eminesciană găzduită în paginile publicației scriitorului Iosif Vulcan, ce îl avea pe copertă pe marele mecena Emanoil Gojdu

La 25 februarie / 9 martie 1866 are loc debutul literar al poetului, prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) în revista Familia, cu poezia „De-aș avea”. Iosif Vulcan, directorul revistei

Gândiristul Pan M. Vizirescu, IPS Bartolomeu Anania și Preafericitul Patriarh Teoctist

”Nu se poate face un proces al comunismului, pentru că atunci s-ar da totul pe față. Se joacă rumba desființării neamului românesc. Nu uitați să mergeți la Biserică!” - Interviu cu ultimul gândirist, Pan M. Vizirescu (16 august 1903 - 27 ianuarie 2000)

Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic