Subiecte: Moartea lui Mihai Eminescu
Imagine: Desen de Constantin Jiquidi și masca mortuară a lui Eminescu

ACOPERIREA CRIMEI. Îngropat a doua zi după mutilarea creierului. 17 iunie 1889: Singura imagine de la înmormântarea lui Mihai Eminescu - Românul Absolut. “Eminescu, cel mai mare doctrinar al naționalismului” - Reportaj din Universul

"Ideia națională la dânsul era imaginea cea mai sfântă a cugetării”, avea să spună Dimitrie Laurian, ziarist la „România liberă” și camaradul său de la „Societatea Carpații”, în discursul de la Universitate. „Atâta foc, atâta aur/ Atâtea lucruri sfinte/ Peste’ntunericul vieții/ Ai revărsat, Părinte!”

136 de ani de la asasinarea lui Mihai Eminescu. MARTOR OCULAR: ”Mâna îmi era plină de sânge”. Eminescu a cântat “Deșteaptă-te, Române!” cu câteva clipe înainte de a muri și a strigat ”România liberată!” când a fost internat

Când Eminescu a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus pe sus la sanatoriul doctorului Leidesdorfer, poetul a strigat din răsputeri : ”România liberată! România liberată!”, scrie profesorul Nae Georgescu
Foto: Corespondente Culturale

Mărturia medicului care a primit creierul lui Eminescu: Mutilarea și profanarea moaștelor acestui martir nu a fost românească. Prof. Constantin Barbu: Eminescu a fost ucis pentru Transilvania și credința ortodoxă. DOCUMENTE: Interogatoriul și Autopsia

Profesorul Constantin Barbu, ucenic al filosofului Constantin Noica, a publicat în lucrările sale mai multe probe privind uciderea lui Eminescu, inclusiv documente obținute de domnia sa din arhive, pe care ActiveNews le reproduce cu permisiunea autorului. Unul dintre aceste documente este Interogatoriul ciudat luat lui Eminescu în 13 iunie 1889
Prof. Constantin Barbu la marea conferință de la Universitatea București cu tema 120 de ani de la uciderea lui Eminescu

DOSARELE DE INTERDICȚIE ale jurnalistului Mihai Eminescu, publicate pentru prima dată de Constantin Barbu. ActiveNews reproduce toate DOCUMENTELE OLOGRAFE, inclusiv interogatoriul lui Eminescu și Istorisirea celei mai cumplite crime

Opinia publică și presa își aduc aminte de Eminescu, îndeobște, de două ori pe an. De ziua lui de nașterea și de cea de săvârșire. Neîntâmplător, ambele date cunoscute publicului larg sunt false. Eminescu nu s-a născut pe 15 ianuarie și nici nu a murit pe 15 iunie.
Foto colaj: History / ActiveNews

Cacapitecul CTP îl atacă analfabet pe Eminescu, de mână cu un actor grăbit și pe urmele lui Pleșu, Patapievici și Cărtărescu. Constantin Barbu despre Falsurile lui Eugen Simion, Inchizitorul Ramolit, și Cazul HISTORY, Marcel Iureș, CTP (III)

La fel ca în cazul uciderii ritualice a lui Avram Iancu în piața publică, la Ciuc, sau precum eliminarea statuii lui Mihai Viteazul, la Oradea, și înlocuirea ei cu cea a regelului ungur Ladislau, vorbim de elemente ale unui Război Axial, cum ne spune profesorul Ilie Bădescu
Prelucrare și colorizare: Florin Roștariu / ColoRoștariu

Ziua lui Mihai. MIHAI EMINESCU. Un text definitoriu în fața sacrilegiului la care este supus și azi Marele Român de către Dușmanii Omului. Cazul HISTORY, Marcel Iureș, CTP (I)

Nu vrem să întinăm ziua lui Mihai cu o disecție a acestei producții de gang. Arătăm doar tâmpenia unui CTP, aprobat de bufonul ritos Marcel Iureș, care susține cu aplomb că de dinainte de 1883 dar mai ales după momentul arestării și declarării morții sale civile, de acum 140 de ani, până la cea fizică, din 1889, Eminescu a avut mințile pierdute.