O bătrânică de 97 de ani oferă ajutor din puținul ei unui tânăr jurnalist, care a inițiat un test social pentru a testa bunătatea și deschiderea oamenilor de azi.
E o modă să fie denigrați producătorii agricoli români. Mă rog, modă... Este și ordin pe unitate, cu scopul de a descuraja pe cei care ar dori să-i susțină pe fermieri. Sunt și bani primiți sub formă de publicitate de la multinaționalele cu hipermarketuri, bani cu care diverși ”influenceri” se hrănesc binișor, atât pe ei, cât și site-urile lor
Redăm un text INEDIT scris de Valeriu Gafencu despre sărbătoarea Învierii. Textul a fost publicat în revista „Crenguța” a Societății de lectură „B.P. Hasdeu" a Liceului „Ion Creangă" din Bălți, nr. 3 din aprilie-mai 1938, când Valeriu Gafencu era în casa a X-a (clasa a VI-a după numărătoarea vremii), și a fost descoperit de domnul av. Iulian Rusanovschi
„Dați-mă afară, dom'le. Că doar mă dați afară de la serviciu, nu din propria casă! Mâine dacă rămân fără loc de muncă, nu e nicio jale. Am din ce să trăiesc! Casa e a mea, soția este a mea, am animale de crescut și pământ de unde să îmi culeg hrana. Plec liniștit, dar de vaccinat, să știți că nu mă vaccinez!”
Asa vad eu decalogul taranului sarac versus decalogul taranului bogat (material si imaterial). Voi cum vedeti?
Decalogul taranului/tarancii sarace:
Îl împletea ușor, lega un elastic în capăt, stingea lumina, își făcea o cruce discretă și se așeza pe marginea patului, cu capul spre prag. Îi bătea, lin, aerul din ușa rămasă deschisă. Arșița de peste zi părea uitată, descântată în rugăciuni noi și surâs de mamaie.
Când privești spre grozăviile acestui veac ești ispitit să-ți pui întrebarea dacă nu cumva urâtul cântărește mai greu decât frumosul în cântarul istoriei. Urâte vremuri, îți spui, și tresari imediat de parcă ți-ar fi șoptit, din veacul lui, cronicarul: „se sparie gândul..”.
Comuniștii (marxiștii de ieri și neomarxiștii de azi) și capitaliștii (clasici sau neoliberali) urăsc din străfundurile ființei lor tot ce este legat de țăran, țară, țarină, țărână, tradiție, credință, familie, gospodărie țărănească.
Această "religie consumeristă” a supermarketului (România este campioană europeană nefericită cu 1680 de magazine) pe care au adoptat-o milioane de români după 1990, are la bază o suferință profundă care a marcat societatea românească în regimul comunist.
Ținând cont de faptul că mierea noastră este cea mai valoroasă nutrițional din Europa datorită diversității celei mai mari de floră sălbatică de pe pășuni și din păduri, aceasta este amestecată cu miere germană, franceză etc… și reambalată la borcan cu eticheta acestor tari.
Când te strigă țăran, ți-o spun în sens de batjocură! Dacă te numesc fermier (un cuvânt de ocară în lumea satului) înseamnă că te vor arendaș deși tu ești stăpân de pământ și gospodărie!! Nu ar fi oare momentul să-i ceri Statului Român un buletin de identitate profesional
Neînțelegerea de către țăran a importanței implicării sale politice pentru supraviețuirea sa este de asemenea, unul dintre factorii care au adus gospodăria țărănească în pragul dispariției.
Vom trata astăzi, caracterul familial tradițional al gospodăriei familiale țărănești românești într-o analiză comparativă cu ferma familială germană și franceză. În timp ce familia naturală este supusă în România unui asediu sistematic din partea forțelor politice neo-marxiste din partidele și ONG-urile cu agendă
Astăzi vin și completez: țăranii sunt sfinți. . Sunt sfinți nu prin ceea ce fac, unde sunt și ei păcătoși ca toți oamenii, ci prin ceea ce sunt.
În cadrul unui interviu acordat revistei Formula AS, conf. univ. dr. Avram Fițiu, de la Universitatea de Științe Agricole din Cluj, totodată consultant în domeniul proiectelor europene, trage un semnal de alarmă asupra dispariției clasei țărănești
PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit luni, 12 octombrie
