Academia Română celebrează luni, 4 aprilie, în Adunarea Generală festivă, 156 ani de la fondare. Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 10.00. În acest context avem onoarea să
Îmbărbătarea este: un minut, cinci minute, zece minute, din suflet vă rog, rugați-vă la Dumnezeu! Fără El nimic nu se poate! Și Nădejdea e acolo și El are grijă de noi! Noi facem un pas către Dumnezeu și Dumnezeu face restul către noi, dar să-l facem acest pas, să-l facem din suflet, nu de formă, nu de ochii lumii!
Comentariul zilei de azi vine de la utilizatorul „Năzuim spre Înviere” și a fost postat pe site, în secțiunea de discuții din josul articolului ARMATA ROȘIE A LUI ARAFAT. Țării cât mai mulți soldați IGSU care să acționeze intern. Pentru cine? Și în SUA au fost făcute angajări în Garda Națională
„Sunt anticomunist, sunt pentru credința în Dumnezeu, țară și neam, monarhie până în măduva oaselor, că am fost român, sunt român și vreau să mor român, că sunt împotriva tuturor străinilor, fie de orice neam ar fi (...). Și, mai pe scurt, sunt trup și suflet din trupul și sufletul țării mele.”
Martiriul Brâncovenilor e deopotrivă fascinant și devastator. Îți stoarce lacrimi din piatra inimii, dar îți zidește idealul minții.
Episcopia Hușilor aduce la cunoștința opiniei publice rezultatele privind demersul, inițiat încă din anul 2018, de stabilire a circumstanțelor trecerii la cele veșnice a fostului Episcop de Huși, Grigorie Leu, mort în condiții suspecte, la data de 1 martie 1949
Disidentul Gabriel Andreescu susține că documentele din dosarele CNSAS „infirmă implicarea cărturarului devenit secretar de stat în acțiuni contraevreiești. Din contră, a obținut revenirea evreilor în posturile lor profesionale, precum notase deja delegatul procuror în 1946”.
În Cuvântul Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, rostit cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Patriarhul României a amintit și de jertfa românilor uciși în Masacrul de la Fântâna Albă din nordul Bucovinei, acum 80 de ani, cât și de eroii de la Țiganca, din Basarabia.
Mărturisitorul zilei de azi este părintele Ilie Cioruță, trecut la Domnul pe 8 ianuarie 1997.
Părintele Visarion s-a aplecat spre cei suferinzi, asemănându-se cu Sfântul Vasile cel Mare, în discreție, tămăduiri în chip minunat, blândețe și dragoste, sădind în sufletul credincioșilor obiceiul cel bun și frumos, milostenia creștină. Cel mai bun exemplu de milostenie ne-a fost chiar el însuși:
Iluziile s-au spulberat. Vaccinul nu ne va elibera. Viața nu va reveni la normal. Vom continua să trăim distanțați și mascați. Am fost duși cu zăhărelul.
De ce vă este frică și vă lăsați încălecați și birjăriți de netrebnici fără Credință? De ce uitați legiunile de țărani-soldați-eroi care ne-au îngrășat pământurile în toate locurile Țării?
Prima biserică ortodoxă poloneză ridicată la Varșovia în ultimii 100 de ani și-a deschis porțile, zielele trecute, pe 20 septembrie
„Când cineva devine autor moral sau ideologic al
românismului e înjurat, denigrat, marginalizat.”
La Editura Trinitas a Patriarhiei Române a apărut lucrarea „Mărturii și evocări din lagăre și închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici
Istoricul Marius Oprea i-a pomenit, de Sâmbăta Morților, pe cei care au avut parte de o moarte năpraznică în temnițele comuniste, spunând că cinstirea lor este cu atât mai importantă în aceste zile când ei au fost umiliți, chiar și după moarte, prin declarații venite de la cei care „au învățat din tot ce a citit nu lecția victimelor, ci pe cea a călăilor”.
Părintele Nicodim Măndița, născut în urmă cu 130 de ani, în 28 octombrie 1889, a fost arestat în anul 1965 și condamnat la opt ani de închisoare
Aflat în aceste zile la Periprava, locul unde a funcționat unul dintre cele mai teribile lagăre de exterminare din universul
Învățătura creștină vine și ne salvează de la homo homini lupus și pune în loc homo homini Christus. Ți-ai pus vreodată problema
Papa Francisc a promulgat marți decretul referitor la beatificarea a șapte episcopi greco-catolici din România, nevinovați deținuți pe motive politice și de credință în timpul regimului comunist, care au murit în pușcărie, refuzând să renunțe la apartenența față de greco-catolicism, interzis de regimul ateisto-comunist. Decizia de beatificare încheie o procedură care a durat 25 de ani, fiind inițiată în 1994.
