Ucrainenii au recunoscut, la cel mai înalt nivel, că Boris Johnson i-a îndemnat să ignore propunerile de pace ale Rusiei cu prilejul negocierilor din Turcia, în 2022.

Într-un interviu video, David Arahamia, liderul partidului de guvernământ ”Slujitorul poporului” și negociatorul-șef al ucrainenilor, a declarat că delegația rusă a solicitat în primul rând ca Ucraina să nu adere la NATO. Restul cererilor erau doar ”amănunte”. El confirmă astfel că obiectivul Kremlinului nu fusese, în acel moment, anexarea de teritorii, ci doar ținerea la distanță a rachetelor americane.

”Erau pregătiți să pună capăt războiului dacă am fi fost de acord cu neutralitatea – așa cum a făcut odată Finlanda”, admite David Arahamia. Cât despre refuzul Kievului, negociatorul-șef spune că ar fi fost necesară schimbarea Constituției, întrucât legea supremă prevede aspirația Ucrainei de a deveni membru NATO. Și, mai mult, Zelensky nu ar fi avut garanții de securitate în acel moment. Adică nimeni nu l-ar fi asigurat că rușii nu vor reveni cu prima ocazie. Când se referă la garanțiile de securitate, Arahamia face trimitere la Statele Unite și la Marea Britanie în mod special. Iar cei doi aliați i-au transmis lui Zelensky, față-n față, că va trebui să continue războiul: ”Când ne-am întors de la Istanbul, Boris Johnson a venit la Kiev și a spus că nu vom semna absolut nimic cu ei și că haideți să ne luptăm pur și simplu.”

La acel moment acordul din Turcia s-ar fi putut concretiza. Conținutul discuțiilor ruso-ucrainene se află și acum pe site-ul oficial al președinției ucrainene: ”(…) În consecință, Ucraina se va angaja să nu amplaseze baze militare străine, contingente militare străine pe teritoriul său, să nu adere la alianțe politico-militare, iar exercițiile militare pe teritoriul Ucrainei vor fi posibile cu acordul țărilor garante.”

Înțelegerea era ca membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU să fie garanții acordului, alături de Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia și Israel. Iar Ucraina să aibă cale liberă de aderare la UE. Însă, așa cum subliniază un articol din The Washington Post publicat pe 30 martie 2022, garanțiile de securitate convenite la Istanbul au fost ”întâmpinate cu scepticism de către oficialii occidentali”. Iar Boris Johnson s-a deplasat la Kiev tocmai ca să-i transmită lui Zelensky, între patru ochi, refuzul ferm al occidentului de a restabili pacea în Ucraina.

După aproape doi ani de lupte sângeroase, cu sute de mii de morți și distrugeri de zeci de miliarde de euro, Marea Britanie și Statele Unite pot spune, cu sinceritate, că și-au îndeplinit obiectivele. Și asta în timp ce Ucraina și Uniunea Europeană continuă să-și lingă rănile încă deschise.

Casa Albă a bifat atât decuplarea Rusiei de Germania (cea mai veche, stabilă și profitabilă colonie americană din Europa) și ocuparea golului rămas pe piața energetică din UE, cât și parafarea unor contracte ”banditești” de vânzări de armament. Înarmarea până-n dinți a statelor europene cu marfă livrată de amicii Pentagonului reprezintă afacerea secolului. De cealaltă parte, Moscova și-a reorientat conductele de energie ieftină către țările asiatice, cu câștiguri chiar mai mari decât înainte de conflict. În plus, Kremlinul a vândut armament în spațiul BRICS+ și va rămâne cu o bună bucată din În condițiile date, vom vedea pe unde va scoate cămașa Zelensky și cum se va descurca Europa. Nu în ultimul rând, cum vor plăti politicienii occidentali iresponsabili, care nu doar că au refuzat pacea, dar au și turnat gaz peste foc.

Parteneriat Opoziția.net