În timp ce negocierile cu Kievul sunt în impas, Moscova lansează drone cu sutele și detașează zeci de mii de soldați în puncte strategice de-a lungul liniei frontului.

Ucraina este mai în alertă ca niciodată. În cea de-a 40-a lună a războiului de amploare lansat de Rusia, forțele Kievului monitorizează mișcările de trupe în mai multe sectoare-cheie ale liniei frontului.

Ultima evoluție majoră este concentrarea a 50.000 de soldați în regiunea Kursk, la granița cu orașul Sumî din nord-estul Ucrainei, potrivit Wall Street Journal, care citează surse militare ucrainene.

Acest lucru stârnește temeri cu privire la o operațiune iminentă împotriva orașului, care se află pe lista obiectivelor militare ale Moscovei. Pentru a patra vară la rând, armata ucraineană se așteaptă la o intensificare a operațiunilor rusești. Potrivit experților intervievați de franceinfo, ofensiva rusă de vară a început sub mai multe forme.

Atacuri aeriene tot mai masive

 În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat bombardamentele și atacurile cu drone asupra Ucrainei, depășind mai multe recorduri la rând în luna iunie. Potrivit rapoartelor forțelor aeriene ucrainene, care publică în fiecare dimineață o contabilizare a numărului de rachete și drone explozive lansate de inamic, un nou vârf a fost atins în noaptea de 28-29 iunie, cu 537 de dispozitive rusești detectate, inclusiv 477 de drone sinucigașe.

Potrivit autorităților ucrainene, tactica rusă implică din ce în ce mai mult un amestec de rachete și drone explozive, în special modelul Shahed kamikaze, conceput de Iran, dar produs în prezent pe teritoriul rus.

„Aceste atacuri au două efecte: terorizează populația civilă, dar permit și Rusiei să testeze apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a declarat analistul geopolitic Ulrich Bounat, specialist în Europa Centrală și de Est. „Mai ales atunci când sunt cuplate cu atacuri cu rachete, balistice sau de croazieră, atacurile cu drone au o valoare militară, deoarece lovesc situri strategice și nu doar clădiri rezidențiale”, explică el.

Aceste lovituri aeriene forțează, de asemenea, autoritățile ucrainene să reorganizeze apărarea spațiului aerian. „Ar trebui să se acorde prioritate protejării siturilor militare și bazelor din spatele frontului, sau zonelor populate? Este o adevărată dilemă”, subliniază Ulrich Bounat.

Cu drona, Rusia pare să fi găsit o armă predilectă și investește masiv în lanțul său de producție. Pentru a asambla aceste dispozitive, țara apelează chiar la forță de muncă străină ieftină, recrutată direct din Africa sau furnizată de Coreea de Nord, după cum relatează Le Monde.

Amenințarea unui asalt terestru asupra orașului Sumî

 Situat la aproximativ douăzeci de kilometri de linia frontului, potrivit Institutului pentru studiul războiului (ISW), orașul Sumî este bombardat de mai multe luni, iar armata rusă ar putea fi tentată să lanseze un asalt terestru. Concentrarea trupelor în acest loc este de așa natură încât, în cazul unei confruntări, raportul dintre soldații ucraineni și luptătorii ruși ar fi de unu la trei. „Principala lor strategie este să ne epuizeze cu numărul lor”, a declarat generalul Oleksandr Syrsky, comandantul suprem al armatei ucrainene, citat de Wall Street Journal.

Pentru soldații ucraineni poziționați în acest sector, acest dezechilibru este deocamdată încă suportabil, în condițiile în care pierderile rusești pot fi numărate în sute de soldați în fiecare zi. Această afirmație a comandantului unei unități ucrainene desfășurate în zonă, citat de ziarul american, a fost negată cu vehemență de presa oficială rusă, precum agenția Tass, luni.

Cu toate acestea, în ultimele luni, orașul a fost fortificat și au fost trimise întăriri. „Amenințarea de a prelua Sumî îi obligă în primul rând pe ucraineni să-și reorganizeze apărarea”, a declarat pentru franceinfo generalul Jérôme Pellistrandi, care conduce Revue Défense nationale. „Problema este că Ucraina nu dispune de un contingent infinit, iar prioritatea acordată orașului Sumî înseamnă în mod necesar retragerea trupelor în altă parte a frontului”, adaugă el.

Confruntată cu o „linie de front foarte extinsă”, care se întinde pe aproximativ 1.200 km în nord-estul, estul și sudul Ucrainei, „putem vedea că țara caută alte mijloace de apărare, cum ar fi minele antipersonal”, notează Jérôme Pellistrandi. Duminică, președintele ucrainean și-a oficializat dorința de a se retrage din Convenția de la Ottawa, care interzice aceste arme extrem de periculoase pentru populația civilă.

Un război de uzură în curs de desfășurare

Rusia nu masează trupe doar la periferia orașului Sumî. Potrivit ultimelor declarații ale generalului Syrskyi, peste 110.000 de soldați ruși se află în prezent în sectorul Pokrovsk, un alt oraș pe care Moscova vrea să-l cucerească cu orice preț. Pentru Ulrich Bounat, în acest oraș, precum și în Kostiantynivka, aflat la o distanță de aproximativ douăzeci de kilometri, se simte cel mai mult împingerea rusă. „Tactica rusă este aceeași de trei ani: o avansare lentă de-a lungul frontului, susținută de tiruri de artilerie și drone FPV (pilotate cu ajutorul căștilor video), și atacuri în profunzime asupra locurilor de producție de armament și a infrastructurilor critice”, rezumă el.

„Pentru Vladimir Putin, mașinăria de război rusă este lentă, dar face progrese. Ucraina slăbește mai repede decât Rusia. Atunci de ce să se oprească?”, afirmă Ulrich Bounat.

În fața acestor atacuri, „Ucraina mai poate conta pe ajutorul militar al europenilor, după retragerea americanilor”, notează Jérôme Pellistrandi. „Dar țara se află într-o poziție exclusiv defensivă. Este extrem de dificil pentru soldații săi să recâștige inițiativa și să recucerească teritoriul”, adaugă el. Este un război de uzură, care are de-a face atât cu aspectul psihologic, cât și cu epuizarea soldaților și a munițiilor”.

Toate acestea sunt departe de procesul de negociere, care pare să fi stagnat de la discuțiile de la Istanbul de la începutul lunii iunie. „Rușii rămân la tactica lor de presiune maximă: împing peste tot, până când ceva cedează undeva”, rezumă Jérome Pellistrandi