Nu există un război curat, orice ar spune unii soldați sau diplomați. Dimpotrivă, există războaie murdare, uneori foarte murdare. Prin punerea civililor în pericol, utilizarea de mine antipersonal într-un conflict contribuie la aceasta.

Duminică, Volodimir Zelenski a semnat un decret de retragere a Ucrainei din convenția de interzicere a minelor antipersonal. La rândul său, Rusia, care nu a semnat tratatul, utilizează deja masiv această armă așa-zis „defensivă” în Ucraina.

Dispozitiv exploziv destinat să dezactiveze, să rănească sau să mutileze un combatant inamic: minele antipersonal sunt adesea utilizate pentru apărarea unei poziții prin implementarea lor într-o zonă prin care inamicul trebuie să avanseze.

Sau pentru aducerea inamicului într-o zonă unde intră în bătaia focului, acesta fiind constrâns să ocolească un teren minat.

Arme „parșive”

Odată ce o mină antipersonal explodează ea va scoate cel puțin trei oameni din luptă: pe cel care a declanșat-o și pe alți doi care vor trebui să-l transporte pe rănit la unitatea sanitară. Minele antipersonal schilodesc, așa că pe termen lung statul trebuie să asigure și îngrijirea necesară victimelor, un alt efect consumator de resurse.

Minele antipersonal sunt diferite de minele antitanc, care sunt concepute pentru a distruge vehiculele blindate. Îngropate în sol, acestea se declanșează automat, la o simplă presiune.

Dar nu sunt acționate în mod deliberat de către oameni: explodează „orbește”.

Unele dintre minele antipersonal, cum ar fi POM-3, se ejectează în aer la o înălțime de aproximativ 1,5 metri și explodează, proiectând șrapnel pentru a răni inamicul.

Pe termen lung, atunci când câmpul de luptă nu mai este activ, acestea reprezintă un pericol pentru civili.

În 2023, 84% dintre victimele minelor terestre din întreaga lume erau civili, conform raportului anual al ONG-ului Landmine Monitor, între care 1500 de copii, notează Liberation.

Linia frontului de 1000 de kilometri care separă armata ucraineană de forțele ruse este acum cel mai lung câmp minat de pe planetă. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, 23% din teritoriul Ucrainei este contaminat de mine terestre și muniții neexplodate.

Ce stipulează dreptul internațional

Convenția privind interzicerea minelor antipersonal, cunoscută sub numele de Convenția de la Ottawa, interzice achiziționarea, producerea, stocarea și, desigur, utilizarea acestui tip de armă.

Adoptat în 1997, acest tratat internațional a intrat în vigoare în 1999. Până în prezent, 164 de state l-au ratificat, inclusiv Ucraina. Dar nici Rusia și nici Statele Unite nu sunt semnatare.

Armata rusă a utilizat masiv minele sale antipersonal în conflictul ucrainean. Există, de asemenea, „informații credibile” potrivit cărora forțele ucrainene le folosesc, deși într-o măsură mult mai mică, potrivit Campaniei internaționale pentru interzicerea minelor antipersonal, o rețea de organizații neguvernamentale.

Livrate din SUA

Statele Unite au încetat să mai utilizeze mine antipersonal în 1991 și să le mai producă, în 1997. SUA dețin însă încă un stoc important, pe care sunt pregătite să îl predea Ucrainei.

Prin urmare, acești explozivi sunt „mine antipersonal învechite”, vechi de cel puțin 27 de ani, ale căror „baterii se deteriorează odată cu vârsta”, subliniază Mary Wareham de la Human Rights Watch, potrivit sursei citate. Acestea urmează să „expire la începutul anilor 2030”.

În noiembrie 2024, administrația Biden a autorizat trimiterea acestor mine în Ucraina.

„Acestea sunt mine nepersistente. Aceasta înseamnă că sunt alimentate cu baterii, pot fi reglate, iar bateria va expira în cel mult două săptămâni de la amplasare”, a explicat Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, în luna noiembrie.

„Minele de teren vor fi amplasate, iar în două săptămâni, dacă nu au explodat, vor deveni inerte. Așadar, nu reprezintă o amenințare pentru populația civilă la sfârșitul conflictului”, a precizat oficialul american.

 O afirmație respinsă la vremea respectivă de Brian Castner, șeful departamentului de cercetare a conflictelor și crizelor al Amnesty International: „Odată ce bateriile sunt epuizate, aceste mine nu sunt inerte. Explozibilii sunt încă acolo. Iar dispozitivele de autodistrugere pot funcționa defectuos. Pericolul rămâne, chiar și cu aceste măsuri de siguranță”, a afirmat acesta.

De ce Zelenski retrage Ucraina din tratat

Ucraina dorește să utilizeze mine antipersonal pe teritoriul său pentru a împiedica, sau cel puțin a încetini, înaintarea forțelor rusești. Convenția de la Ottawa o împiedică să facă acest lucru: pentru a respecta dreptul internațional, Kievul preferă să se retragă din acest tratat. Invocă de partea sa partea sa legalitatea internațională.

Într-o declarație făcută duminică, Ministerul ucrainean de Externe a descris retragerea din respectivul tratat ca fiind „dificilă”, dar „necesară și proporțională”, având în vedere „prioritatea absolută de apărare a statului nostru împotriva agresiunii brutale a Rusiei”.

Decizia trebuie încă supusă votului Radei, parlamentul ucrainean, unde nu există nici o îndoială că va fi adoptată.

„Aceasta este o măsură pe care realitatea războiului a cerut-o de mult timp”, a scris pe Facebook deputatul ucrainean Roman Kostenko, care face parte din comisia parlamentară pentru securitate națională. Nu putem rămâne legați de obligații în timp ce inamicul nu are restricții”, a adăugat el.

„Un pas înapoi periculos pentru protecția civililor”

În martie, cele trei state baltice - Lituania, Letonia și Estonia - precum și Polonia, toate aliați apropiați ai Ucrainei, și-au anunțat, de asemenea, decizia de a părăsi Convenția de la Ottawa, având în vedere amenințarea pe care consideră că armata rusă o reprezintă pentru teritoriile lor.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a condamnat decizia ca fiind un „pas înapoi periculos pentru protecția civililor în conflictele armate”.