Astăzi, când se pune din nou problema limitării grave a libertății noastre, trebuie să căutăm spre modelele exemplare ale românilor. Istoria românilor e supusă unui proces de lichidare, afirma de curând un reputat istoric.

„Acești sfinți ai închisorilor, de la Aiud, Pitești, Gherla, din toate pușcăriile noastre, formează cea mai măreață și frumoasă coroană pentru împodobirea țării noastre înaintea lui Dumnezeu.

"Pe toți mucenicii Neamului, eroi,/ Luptători cu spada sau cu rugi sfințite,/ Toți cei ce se roagă astăzi pentru noi,/ Și ne scot în grabă tainic din ispite,/ Și pe toți aceia care pentru neam,/ Au trăit în temniți ca-n niște morminte,/ Pomenește-i, Doamne, Tu când vei veni,/ În Împărăția slavei Tale sfinte."

„Atunci a început în România dansul Satanei, triumful Salomeei. Plânsete și scrâșnirea dinților, dureri, tăceri, rugăciuni și resemnări.” „Scopul vieții este lupta pentru eliberarea din robia ispitei și a morții cu nădejdea învierii în Împărăția cerurilor.”

Ziua de 14 mai a fost instituită ca Ziua națională pentru cinstirea martirilor din temnițele comuniste.

Scopul acestei adunări speciale este dat de faptul că astăzi vor fi anunțate patru evoluții majore, de importanță națională, care au în centru Academia Română:

Sfântul Sfințit Mucenic Mochie a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305) și era din Roma. Fiind preot al bisericii din cetatea Amfipoli, care este în părțile Macedoniei, se nevoia, învățând și propovăduind păgânilor Evanghelia lui Hristos, pe care îi aducea la adevărata credință

De la revoluția din decembrie 1989, istoricii și memorialiștii au recuperat tripla semnificație a zilei de 10 mai

La 9 mai 1918 a plecat la Ceruri unul dintre marii poeți ai României. George Coșbuc, poetul a cărui operă aparține patrimoniului cultural național și care nu a mai trăit să vadă România Mare.

În data de 9 mai 2022 se împlinesc 146 de ani de când România și-a câștigat independența. La această dată, în anul 1877 a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat independența de stat a României.

În noaptea de 5/6 mai 1950, regimul comunist de ocupație arestează o serie de foști demnitari ai statului român din perioada interbelică, pe care îi întemnițează la Penitenciarul Sighet. Printre ei s-au aflat...

Podul de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, românilor de pe ambele maluri ale Prutului li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă, fără pașaport și viză, râul care rupe trupul României. FOTO

Încă de la frageda vârstă de 5 ani, George Enescu, poreclit, de către părinții săi, Jorjac a impresionat prin determinarea, talentul și pasiunea sa pentru muzică și compoziție. 

Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici este pomenit în calendarul creștin-ortodox la 3 mai. Sfântul Irodion s-a născut în București, în anul 1821, și a primit la botez numele de Ioan. La numai 20 de ani, tânărul cu viață de ascet își găsește 

Arhimandritul Gavriil, pe numele de mirean Goderdzi Urgebadze, s-a nascut pe 26 august 1929 la Tbilissi și a fost canonizat de Biserica Georgiei acum 8 ani, în 2012.

Acum 79 de ani, pe 1 Mai 1945, se sărbătorea primul „1 Mai muncitoresc” pe teritoriul țării noastre, cu tancurile sovietice încă pe străzile orașelor românești. Între timp, 1 mai a devenit „Ziua Internațională a Muncii” în majoritatea țărilor de pe glob.

La 18 ani de la mutarea la Domnul a liderului grupului de rezistență armată anticomunistă de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, Ion Gavrilă Ogoranu (1 mai 2006), vă prezentăm un Cuvânt  și două mărturii de excepție despre Voievodul Munților.

Pe 29 aprilie se sărbătorește Ziua Veteranilor de Război, în semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. 

În ziua de Florii a anului 2001, IPS Teodosie a fost întronizat Arhiepiscop al Tomisului, iar duminică se împlinesc 23 de ani liturgici de slujire în scaunul arhieresc, amintește Centrul Eparhial Tomis.

Mărturie minunată a fostului deținut politic Bucur Stănescu despre atitudinea lui Traian Trifan, care a dus la eșecul celei de-a doua ședințe de reeducare de la Aiud

Considerat cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986, a distrus viețile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit și lipsa de reactie a autoritaților care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru.

Parchetul General a anunțat oficial, joi, punerea sub acuzare a fostului premier Petre Roman și a fostului vicepremier Gelu-Voican Voiculescu pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Personajele care și-au trădat misiunea de dascăl și făuritor de caractere a oricărui profesor și l-au pus la zid pe elev, pentru „vina” de a-și iubi Basarabia străbună, scăldată în sângele a mii și mii de români care au apărat-o, ar trebui să-și dea demisia pe loc.

Disprețul corporatist pentru aborigenii care nu sunt decât materia umană degradată la rolul de consumatori consumabili, trăind într-un loc viran numit România, condusă de o huntă de lachei dispuși să radă tot în mica lor colonie de la marginea Europei.

Pentru Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, „viața s-a oprit la vârsta de 30 de ani”, atunci când a fost condamnat la peste 20 de ani de temniță în regimul comunist și când a trecut prin reeducarea de la Pitești, dar a reușit, cu ajutorul credinței, să supraviețuiască acestei prigoane și să renască într-o nouă viață, întru Hristos.

Piața Unirii din Oradea s-a umplut de mii de oameni, sâmbătă seară, veniți să vadă retragerea cu torțe și focul de artificii, momente ce au marcat închiderea festivităților prilejuite de împlinirea a 105 ani de la Eliberarea orașului.

Manifestanții vin în Piața Universității, loc-simbol ale insurecției anticomuniste din decembrie 1989, pentru a striga împotriva regimului neocomunist instaurat prin conspirație, cu Ion Iliescu, Petre Roman și Silviu Brucan la putere

„Dacă aveți curiozitatea să vedeți cum arată manualele de istorie astăzi, cele care se ocupă de istoria românilor, că între copert se ocupă de istoria românilor Dar pe copertă nu mai scrie istoria românilor Dacă veți avea curiozitatea să le citiți veți vedea că acolo este mai degrabă un ghiveci - un ghiveci ideologic.”

Publicația Buciumul semnalează o situație cu adevărat halucinantă, care ne amintește de anii '50, când însă România era ocupată de bolșevicii sovietici. Cum au ajuns urmașii lor să dea din nou legi astăzi în România și, mai, ales, unde au dispărut românii?

La 20 aprilie 1963, în temuta temniță bolșevică de la Miercurea Ciuc, s-a săvârșit Maica Muceniță Mihaela (Marieta) Iordache. Conform unei surori de detenție (dr. Medeea Hanuțu), măicuța Mihaela, deși paralizată, a fost bătută și umplută de sânge. Aceasta își profețise moartea în închisoarea de la Miercurea Ciuc, încă din 

„Inculpata Constantinescu Justina a găzduit pe membrii fugari ai bandei teroriste și a ținut legătura cu o serie de membri care sprijineau pe teroriști.” Torturată în cursul anchetelor de la Securitatea din Pitești, de către torționari

Ideea ridicării acestui monument a apărut în noiembrie 2023, când în urma săpării fundației monumentului eroilor cehoslovaci a fost descoperită crucea de mormânt a unui soldat

Manuscrisele lui Emil Cioran "Aveux et anathemes”, caietele III și IV, datate anii ’80, sunt scoase la licitație de Historic și au preț de pornire de 100.000 de euro, valoarea lor estimativă fiind de 120.000-150.000 de euro.

De la apariția tiparului psaltic în Țările Române în anul 1820, partiturile psaltice dedicate Triodului de către vechii imnografi ai Bisericii Ortodoxe Române au rămas, în cea mai mare parte a lor, în manuscris. Îndemnat de Cuviosul Justin Pârvu

Ieri a fost redeschisă pentru vizitatori Cetatea Soroca, aflată în ultima perioadă în proces de restaurare în cadrul proiectului ”Ștefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanțat de Uniunea Europeană.

Premierul Marcel Ciolacu a îngropat la Carei administrația românească. Permite plăci negre în locul celor oficiale de pe clădirea primăriei și acceptă strofă din imnul Ungariei pe soclul din fața primăriei.

Mulți dintre noi asistăm cu durere la fărădelegile, din ce în ce mai multe, care devin legi. Pe mulți ne doare sufletul văzând cum pe zi ce trece țara noastră nu mai este țara noastră. Din fericire, sunt câteva voci, puține cei drept, care strigă: „Deșteaptă-te române!”. Una dintre aceste voci este cea a actorului Dan Puric, care speră ca la strigătul lui de durere să se adauge și alte strigăte venite din suflete de români adevărați.

Doru Viorel Ursu, fost ministru de Interne și al Justiției, judecător militar, procuror și autor al câtorva cărți, a murit la vârsta de 71 de ani, a transmis familia sa în dimineața zilei de 14 aprilie.

Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin a fost stareț al Mănăstirii Neamț, devenind apoi episcop al Romanului. În urma unor reparații la pardoseala bisericii Schitului Pocrov, în chip minunat, s-au descoperit moaștele Sfântului Pahomie.

Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare, și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei

Pe 7 iulie 1997, Senatul României ratifica ceea ce este cunoscut drept „Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”. Tratatul ar putea fi denunțat și anulat anul acesta, în 2021.

Profesorul Florin Constantiniu a plecat dintre noi în prag de Înviere, chiar în Vinerea Mare a anului 2012, în urmă cu 12 ani, pe 13 aprilie 2012. Dumnezeu L-a luat la El în Săptămâna Mare pe cel care scrisese de atâtea ori despre Săptămâna Patimilor neamului românesc

Se lansează volumul „10 x 12. Florin Constantiniu. 10 ani de la intrarea în eternitate. 12 articole din Dosarele Istoriei”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2022. Volumul va fi prezentat de dr. Mircea-Dorel Suciu, căruia avem onoarea să-i

În seara zilei de vineri - Vinerea Mare -, 13 aprilie 2012, s-a stins în București cel care a fost dascăl și povățuitor al mai multor generații, academicianul Florin Constantiniu.

La 12 aprilie 1204, armatele cruciaților din Occident au ocupat capitala Imperiului Roman, Constantinopolul ortodox, pe care l-au supus jafului și distrugerii. Papa Inocențiu al III-lea, care inițial a binecuvântat

În timp ce lucrau mai grea și mai complexă autostradă din România, autostrada Sibiu-Pitești, muncitorii au dat peste vestigii istorice importante.

La data de 12 aprilie 1457, Ștefan cel Mare îl înlătură de pe tronul Moldovei pe asasinul tatălui său. Bătălia de la Doljești a reprezentat momentul de început al glorioasei domnii de peste 47 de ani a lui Ștefan. Avea doar 20 de ani.

Imediat după revoluția din februarie 1917, la 17 martie, la Kiev ucrainenii și-au proclamat autonomia în cadrul unei Rusii Federative, sub forma Republicii Populare Ucrainene (R.P.U.), cu o majoritate socialistă în Parlament.

Eveniment de excepție. Joi, 11 aprilie 2024, la ora 17.00 în incinta Casei de Cultură a Studenților (Sala Între Coloane) va avea loc prezentarea de cărții „Războiul Monumentelor – Volum III”.

Cu un trecut care, ne aduce aminte profesorul, s-a scos din atatea incercari, viitorul nu ar trebui sa ne poata fi furat. Profesorul Florin Constantiniu ne invata sa cunoastem, sa pricepem, sa retraim si sa traim Istoria intr-un alt fel, adica mai aproape de adevaratul sau chip, adica sincer.

Când rostim numele lui Amza Pellea, gândul ne duce la Mihai Viteazul, la Decebal, la Ipu, la Nea Mărin. Puțini actori români se identifică în conștiința publicului cu personajele pe care le-au interpretat, dar Amza a reușit acest lucru.

Academia Română, cel mai înalt vor științific și cultural al României, a sărbătorit ieri 158 de ani de la înființare. Cu această ocazie, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a oferit interviu pentru Radio România Actualități

De transmis mesaje de susținere pentru Vlad Țăranu, către Inspectoratul Școlar Maramureș care a luat act de sancțiunile împotriva elevului patriot, acestea fiind menținute. Mail-urile trebuie să aibă un limbaj decent, altfel putem să-i facem mai mult rău lui Vlad!

În urmă cu 80 de ani, Bucureștiul trecea printr-unul din cele mai tragice evenimente din istoria sa. În ziua de 4 aprilie a anului 1944, la ora prânzului, peste 300 de bombardiere anglo-americane au invadat spațiul aerian al Capitalei.

Biserica „Crucile”, cu hramul Înălțarea Domnului, datează din 1750 și impresionează prin frumusețea frescelor, precum și a crucilor din lemn, de mărime considerabilă, în care au fost cioplite inscripții și simboluri.

Recuperarea memoriei Exilului - Interviu cu directorul Institutului și Bibliotecii românești din Freiburg, scriitorul Mihai Neagu Basarab, împreună cu jurnalistul Corneliu Vlad, invitații ActiveNews și Starea de Libertatea, la emisiunea săptămânală realizată de Victor Roncea și Pompiliu Diplan.

Propaganda rusofilă susținută de antiromânul Mihai Silviu Chirilă în Republica Moldova, cu scopul de a convinge clerul și credincioșii basarabeni să nu părăsească Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove pentru a reveni la Biserica-Mamă reprezentată de Mitropolia Basarabiei, a stârnit revolta românilor de peste Prut

Joi, 4 Aprilie 2024, orele 13:00, la actualul Cimitir Calvin din Calea Giulești nr. 101, Sector 6, București, vom comemora printr-ο slujbă religioasă victimele civile din bombardamentul lansat asupra capitalei, de aviația americană, în urmă cu 80 de ani.

Procurorul General al României, Alex Florența, va cere avizul președintelui Iohannis pentru începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei. Principalii inculpați sunt Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu.

Troițele sau crucile sunt singurele monumente medievale care au rezistat timpului, fiind remarcate de călătorii străini încă de la jumătatea secolului al XVII-lea. Ei constatau numărul mare de cruci aflate în arealul bucureștean, dar și varietatea acestora

În urmă cu 63 ani se năștea la Ceruri de pe pământul României George Manu, unul dintre mariile genii românești aproape necunoscute și azi publicului larg, savant anticomunist, autor al planului rezistenței naționale de după invazia bolșevică

Personalitatea, sfințenia și puterea de mărturisire a lui Virgil Maxim sunt cunoscute, atât între camarazii săi, cât și publicului larg. Despre fratele său cel mic, eroul martir Alexandru Maxim se cunosc însă prea puține informații.

Cu o zi înaintea împlinirii a 80 de ani de la masacrul sovietic anti-românesc de la Fântâna Albă, aproape de granița trasată de Armata Roșie în 1940 pentru a separa cele două jumătăți de Bucovină unite în 1918 cu Regatul României, autoritățile ucrainene de ocupație a acestui pământ românesc...

La 26 iunie 1940, ora 22:30, U.R.S.S. a adresat un ultimatum guvernului român, prin care impunea, sub amenințarea conflictului armat, cedarea în patru zile a Basarabiei, a Nordului Bucovinei și a Ținutului Herța.

Anul acesta, de 1 aprilie, martirii de la Fântâna Albă rămân mai puțin pomeniți la locul masacrului, greutățile de deplasare cauzate de războiul declanșat de Rusia în țara vecină împiedicând românii să ajungă la frații lor, în Ucraina, actuală ocupantă

Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD

În urmă cu 91 de ani, pe 31 martie 1933 vedea lumina zilei la Ploiești Nichita Stănescu, unul dintre cei mai mari poeți ai României și limbii române, pe care el însuși o numea „dumnezeiesc de frumoasă”.

Dacă vedem că am păcătuit, să înfrânăm sufletele noastre, să pedepsim inima noastră, iar duhul nostru să-l umplem cu chinul pocăinței, pentru ca după ce ne vom scula iarăși, niciodată să nu mai cutezăm a ne arunca în aceeași prăpastie a păcatului

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) își exprimă profundul dezacord și consternare față de sancțiunea aplicată elevului Vlad Țăranu, de la Colegiul Tehnic „George Barițiu”, pentru exprimarea patriotismului și a mesajului unionist „Basarabia e România”

De-a lungul istoriei, Basarabia, cât și spațiul de sud și de nord a trecut dintr-o mână în alta, rămânând astăzi, fără partea de sud, cu județele Cetatea Albă și Ismail și fără partea de nord, județul Hotin.

Data de 27 martie reprezintă un moment de referință în lupta pentru unitatea poporului român. După o dureroasă înstrăinare prin ocupația țaristă (1812-1918), Moldova de dincolo de Prut s-a unit cu România. Vorbim despre un eveniment istoric de care, cade-se a ne aminti cu recunoștință, dar și cu dorința de a învăța din patriotismul și dragostea de unitate a înaintașilor noștri.

Mircea Platon, profesor universitar și doctor în istorie, redactor-șef al revistei Convorbiri Literare, a vorbit despre căutările și încercările României de azi, despre românism, patriotism și naționalism, despre diferențele dintre naționalismul etnic și naționalismul civic

27 martie, 31 de ani de la Drumul Crucii pentru reunirea Basarabiei cu Țara-Mamă. Cu tălpile sângerânde, purtând pe rând Crucea reunirii în spate, prin viscol sau ploaie, tineri români de pe ambele maluri ale Prutului au străbătut aproap

Astăzi, în ziua când se împlinesc 106 ani de la revenirea Basarabiei la patria-mamă, numele lui Vlad Țăranu are o rezonanță aparte. Pentru că, într-o societate marcată profund de depersonalizare, Vlad Țăranu a mărturisit, asemeni înaintașilor săi, că Basarabia e România. 

Elevul de la Baia Mare pedepsit de conducerea liceului pentru sentimentele sale românești este certitudinea că taina instinctului național nu poate fi frântă de vremuri. 

La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918), în prezența prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Țării al Republicii Democratice Moldovenești votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate

16 deținuți politici dobrogeni, făcând parte din loturile 1 și 2 ale rezistenței armate dobrogene, au fost executați lângă Pitești acum 67 de ani. Șeful „consilierilor sovietici” de la noi în perioada 1949-1950 pe linia Securităṭii a fost A. Saharovski

Astăzi, Serbia și lumea creștină comemorează 25 de ani de la începutul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei pentru a obliga Belgradul să cedeze provincia sârbă Kosovo separatiștilor albanezi.

"Un sfert de secol mai târziu, este obligația noastră să continuăm să le spunem noilor generații adevărul despre agresiunea NATO asupra Serbiei și Muntenegrului și adevărul despre Kosovo-Metohija", a conchis el.

Hăcuit cu baionetele de greci, Părintele martir Haralambie Balamaci striga: «Lovește și pe partea aceasta, căci nu cred să fiu chinuit mai mult decât Iisus Hristos. Știu că mor pentru dreptate și pentru națiune!», se scrie la Mărturisitorii.ro