ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Mai multe studii arată posibila asociere între vaccinurile anti-covid și leziunile pulmonare, unul dintre efectele adverse grave ale acestor „vaccinuri”, care este posibil să fi provocat și moartea subită a tinerei baschetbaliste Alessia Maria Raiciu, găsită fără suflare în patul ei, duminică dimineața.

Tânăra baschetbalistă Alessia Maria Raiciu a fost găsită fără suflare în patul ei, duminică dimineața, chiar în ziua când împlinea 18 ani. Adolescenta nu avea nicio problemă de sănătate care să îi pună viața în pericol. Medicii legiști au stabilit cauza decesului ca fiind edem pulmonar acut (afecțiune constând în acumularea de fluide la nivelul alveolelor pulmonare) și nu se știe ce a cauzat acest edem pulmonar.
 
 
Televiziunile și organele de așa-zisă presă online mituite cu 40 de milioane de euro în prima fază a plandemiei au tranșat problema rapid cu titluri „salvatoare” ale morții suspecte a posibilei victime a vaccinării Covid, îngropând cazul pe repede înainte împreună cu trupul nevinovatei Alessia-Maria, care își serba și ziua de naștere - majoratul - și ziua de nume, a Sfintei Marii. Iarăși - nimeni nu este responsabil. De vină este doar mortul. O tânără sportiv perfect sănătoasă! Acest lucru nu poate și nu trebuie să mai continue tot așa. Medicii onești din această țară au datoria să se ridice și să spună ADEVĂRUL!

Mai multe studii pe care le-am cercetat special pentru acest caz arată asocierea între vaccinurile anti-covid și leziunile pulmonare, unul dintre efectele adverse grave ale acestor „vaccinuri”.

Analizând aceste studii – din care oferim mai jos pentru cititorii ActiveNews câteva fragmente relevante, traduse – deducem că este foarte plauzibilă această asociere. Cum se arată și în studii, poate fi vorba de leziuni pulmonare mediate imun, ca reacție adversă la vaccinare. Proteinele Spike, care sunt produse de celule în urma vaccinării, se pot atașa de receptorii celulari ACE2 care există în mucoase și vasele de sange din plămâni, ceea ce poate cauza atacarea acestora de către celulele sistemului imunitar. Acest lucru poate duce la inflamație (care este de fapt lichid limfatic), iar edemul pulmonar este rezultatul acumulării de lichid în alveolele pulmonare.
 
Mai jos, menționăm studiile descoperite referitoare la asocierea între vaccinurile anti-covid și leziunile pulmonare, cu câteva extrase relevante:

Multisystem Inflammatory Syndrome in an Adult after COVID-19 Vaccination: a Case Report and Literature Review („Sindromul inflamator multisistemic la un adult după vaccinarea anti-COVID-19: un raport de caz și trecerea în revistă a literaturii de specialitate”):
Journal of Korean Medical Science 22 noiembrie 2021

„Definiția de caz a sindromului inflamator multisistemic la adulții cu vârsta de peste 21 de ani include următoarele aspecte: 1) disfuncție severă a unuia sau mai multor organe extrapulmonare în asociere cu sindromul respirator acut sever coronavirus-2 (SARS-CoV-2); 2) semne de inflamație severă.[2] Cazuri de sindrom inflamator multisistemic au fost raportate după vaccinarea anti-COVID-19 [3,4] și am întâlnit cazuri similare. Prin urmare, dorim să descriem acest caz.
 
Pe măsură ce crește numărul persoanelor vaccinate, continuă să apară persoane care suferă de reacții adverse. Am întâlnit un caz caracterizat prin tensiune arterială scăzută, febră persistentă, edem cauzat de permeabilitatea vasculară sistemică crescută și inflamație sistemică confirmată de examenele imagistice și analizele de laborator după vaccinarea împotriva bolii coronavirus ChAdOx1 2019 (COVID-19). Criteriile cunoscute de diagnostic pentru sindromul inflamator multisistemic (MIS) la adulți sunt febră 3 zile sau mai mult la adulți, două sau mai multe simptome mucocutanate/ gastrointestinale/neurologice, creșterea markerilor inflamatorii și diagnosticul clinic/imagistic al insuficienței cardiace. Un bărbat în vârstă de 67 de ani care a primit medicamente pentru hipertensiune arterială și diabet a fost internat acuzând febră, erupții cutanate maculopapulare, diaree, dureri de cap, frisoane și amețeli la 6 zile după prima vaccinare împotriva ChAdOx1 nCoV-19 în Coreea. Testul COVID-19 a fost negativ, dar prezenta tensiune arterială scăzută, leucocitoză [valori peste limita normală a leucocitelor din sânge], erupții cutanate, edem pulmonar și markeri crescuti de inflamație. Rezultatele analizelor sale de laborator și evoluția clinică coincid cu cele ale MIS după vaccinarea COVID-19.
(...)
În cazul nostru, a apărut febră persistentă și hipotensiune arterială, iar simptomele clinice de diaree și insuficiență cardiacă au fost însoțite de creșterea nivelurilor CRP [marker de inflamație, proteina C-reactivă, proteină pe care ficatul o produce ca răspuns la o inflamație, n. tr.], a feritinei și procalcitoninei, astfel că se încadrează în definiția de caz MIS. Simptomele descrise în definiția de caz au fost însoțite și de simptome precum edem sistemic și efuziune pleurală, probabil cauzate de o creștere a permeabilității vasculare din cauza inflamației sistemice. O trăsătură caracteristică a rezultatelor de laborator a fost o scădere a activității celulelor NK. Deși este dificil de știut relația exactă cu fiziopatologia MIS, se presupune că are probabil legătură cu activarea anormală a imunității înnăscute.

Mai multe rapoarte descriu posibilitatea exacerbarii unei boli autoimune după administrarea vaccinului anti-COVID-19.[10-12] Acest rezultat s-a dovedit a fi cauzat de cascada de reacții imune după vaccinare. …”

Notele [10-12] din studiu: [10] Braun-Moscovici Y, Kaplan M, Braun M, Markovits D, Giryes S, Toledano K, et al. Disease activity and humoral response in patients with inflammatory rheumatic diseases after two doses of the Pfizer mRNA vaccine against SARS-CoV-2 („Manifestarea bolii și răspunsul umoral la pacienții cu boli reumatice inflamatorii după două doze de vaccin ARNm Pfizer împotriva SARS-CoV-2”). Ann Rheum Dis 2021;80(10):1317-21. PUBMED | CROSSREF. [11] Ishay Y, Kenig A, Tsemach-Toren T, Amer R, Rubin L, Hershkovitz Y și colab. Autoimmune phenomena following SARS-CoV-2 vaccination. Int Immunopharmacol 2021 („Fenomene autoimune în urma vaccinării SARS-CoV-2”);99:107970. PUBMED | CROSSREF. [12] McShane C, Kiat C, Rigby J, Crosbie Ó, The mRNA COVID-19 vaccine - A rare trigger of autoimmune hepatitis? („Vaccinul ARNm COVID-19 - Un declanșator rar al hepatitei autoimune?”) J Hepatol 2021;75(5):1252-4. PUBMED | CROSSREF.

Acute Exacerbation of Idiopathic Pulmonary Fibrosis after SARS-CoV-2 Vaccination („Exacerbarea acută a fibrozei pulmonare idiopatice după vaccinarea SARS-CoV-2”)
European Respiratory Journal, publicat pe 10 februarie 2022:

„Cu toate acestea, au fost trezite unele îngrijorări cu privire la efectele adverse legate de vaccinarea SARS-CoV-2. Recent, au fost raportate diferite efecte adverse, dar există puține date despre efectele adverse asupra plămânilor [2].
Am tratat un pacient cu boală pulmonară interstițială fibrotică (f-ILD, „fibrotic interstitial lung disease”), care a avut nevoie de spitalizare pentru insuficiență respiratorie acută și noi opacități bilaterale de tip „sticlă mată” (GGO, Groundglass opacity), observate la tomografia computerizată de înaltă rezoluție (HRCT) toracică, în 9 zile după a doua vaccinare ARNm SARS-CoV-2. A fost efectuată o evaluare completă a pacientului internat, iar pacientul a fost diagnosticat cu exacerbare acută (AE) a f-ILD (AE-f-ILD), ridicând problema relației dintre vaccinarea SARS-CoV-2 și AE. Întrucât studiile recente au raportat o mortalitate ridicată în rândul pacienților cu f-ILD cu infecție cu SARS-CoV-2 [3, 4], acest caz prezintă o potențială semnificație clinică și prezentăm mai jos evoluția clinică cu câteva comentarii.
...
Deși asocierea dintre exacerbarea acută a bolii pulmonare interstițiale și vaccinare nu este încă clarificată, acesta este primul raport de caz care prezintă posibilitatea ca vaccinul SARS-CoV-2 să declanșeze exacerbarea acută a bolii.”

Adverse Events of Special Interest (AESIs) for COVID-19 Vaccines Surveillance („Evenimente adverse de interes special (AESI) pentru monitorizarea [reacțiilor adverse ale] vaccinurilor COVID-19”)
Public Health Ontario, 22 iulie 2021:

„...Acest document schițează întrumări pentru raportarea evenimentelor identificate prin monitorizarea după punerea pe piață și care continuă să fie supuse monitorizării avansate (de exemplu, sindromul de tromboză asociat cu trombocitopenie (TTS) în urma vaccinurilor cu vectori virali și miocardită/pericardită după vaccinurile ARNm).

Acest document prezintă informații preliminare și definițiile de caz ale Brighton Collaboration (unde sunt disponibile) în urma raportărilor de către Unitatea de Sănătate Publică a AESIs [evenimentelor adverse de interes special] asociate cu administrarea vaccinului COVID-19. Documentul trebuie utilizat împreună cu Anexa B: Definiții de caz la nivel provincial pentru boli cu semnificație pentru sănătatea publică în ceea ce privește AEFIs [„adverse events following immunization”, evenimente adverse după imunizare] [2], care stabilește definițiile generale ale cazurilor la nivel provincial pentru raportarea AEFI în cazul tuturor vaccinurilor.

Documentul include o listă cu AESI [evenimente adverse de interes special] legate de vaccinurile COVID-19, care au fost identificate până în prezent de către Agenția de Sănătate Publică din Canada (PHAC) și autoritățile internaționale din domeniul sănătății, inclusiv Brighton Collaboration și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).”

În raport sunt prezentate următoarele evenimente adverse de interes special (AESI): boală agravată asociată vaccinului, sindrom inflamator multisistemic la copii și adulți, sindromul de detresă respiratorie acută, leziuni cardiovasculare acute, miocardită/pericardită, tulburări de coagulare (inclusiv evenimente trombotice), sindromul de tromboză asociat cu trombocitopenie (TTS) și trombocitopenie trombotică imună indusă de vaccin (VITT), leziuni renale acute, leziuni hepatice acute, anosmia și/sau ageuzia, leziuni asemănătoare celor de tip Chilblain, vasculită cutanată la un singur organ, eritem multiform, pancreatită acută, rabdomioliză, tiroidită subacută.

Leziunea pulmonară asociată cu administrarea vaccinului COVID-19, leziune la care se face referire în acest studiu, este sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA, ARDS - acute respiratory distress syndrome), „manifestarea unei leziuni pulmonare acute, cauzată în mod obișnuit de septicemie, traume și infecții pulmonare severe. [9] Clinic, se caracterizează prin leziuni alveolare difuze, însoțite de hipoxemie și complianță pulmonară slabă. [10] Informații suplimentare despre ARDS sunt disponibile la Brighton Collaboration.” 

Nota [10]: 10. Serazin NA, Edem B, Williams SR, Ortiz JR, Kawade A, Kumar Das M, et al. Acute respiratory distress syndrome (ARDS) as an adverse event following immunization: case definition & guidelines for data collection, analysis, and presentation of immunization safety data („Sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) ca eveniment advers după imunizare: definiția de caz și îndrumări pentru colectarea datelor, analiză și prezentarea datelor privind siguranța imunizării”). Vaccin. 2021;39(22):3028-36. Disponibil la: https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2021.01.053

Park JY , Kim J-H , Lee IJ . COVID-19 vaccine-related interstitial lung disease: a case study („Boala pulmonară interstițială asociată cu vaccinul COVID-19: un studiu de caz”) Thorax 2022;77:103–5.doi:10.1136/thoraxjnl-2021-217609 pmid:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/34362838
National Library of Medicine, 6 august 2021
British Medical Journal – Thorax:

„Deși siguranța și eficacitatea acestor vaccinuri au fost stabilite prin analize intermediare în studiile clinice globale, datele pe termen lung și raportările privind reacțiile adverse rare rămân insuficiente.[1,2] Raportăm un caz de boală pulmonară interstițială (BPI) [dezvoltată] după vaccinarea COVID-19 și trecem în revistă literatura despre [cazuri de] ILD [interstitial lung disease] asociate vaccinului gripal. Această trecere în revistă este utilă deoarece vaccinurile antigripale sunt administrate pe scară largă anual în rândul persoanelor în vârstă și au fost raportate mai multe cazuri de ILD legate de vaccin.

La începutul lunii aprilie 2021, un bărbat în vârstă de 86 de ani s-a prezentat la serviciul de urgență cu slăbiciune, dispnee și febră, care durau de o zi. Nu avea tuse, expectorație, scurgeri nazale sau dureri în gât. Cu o zi înainte de apariția simptomelor, el primise o doză de vaccin ARNm COVID-19. … Era nefumător, fără antecedente de boală cardiovasculară, pulmonară, alergică sau de țesut conjunctiv (CTD). A primit un vaccin antigripal anual, fără evenimente adverse și nu a avut antecedente de evenimente adverse după alte vaccinuri sau medicamente. … ILD legată de vaccinul COVID-19 a fost diagnosticată în baza evoluției clinice, a caracteristicilor radiologice și a rezultatelor de laborator. … Debutul a fost acut după vaccinare, iar evoluția clinică a fost tranzitorie, cu ameliorare rapidă prin tratament cu steroizi.

Boala pulmonară interstițială indusă de medicamente (DILD) are un spectru larg de manifestare clinică, de la infiltrarea pulmonară tranzitorie până la sindromul de detresă respiratorie acută și este un diagnostic de excludere. Au fost îndeplinite criteriile de «identificare» și «singularitate» propuse de Camus și colab.[3], deoarece, în afară de medicamentele de rutină pentru hipertensiune arterială și diabet, vaccinul ARNm COVID-19 a fost singurul medicament administrat înainte de debutul ILD. Criteriile de «eligibilitate temporară» au fost îndeplinite deoarece pacientul nu avea simptome respiratorii sau febră, iar ILD cu hipoxie severă a apărut în ziua următoare vaccinării. …pacientul a fost sfătuit să nu primească a doua doză de vaccin.

Au fost găsite 10 raportări de cazuri publicate de ILD asociată vaccinului gripal.[4–12] Caracteristicile clinice ale cazurilor de ILD asociate vaccinului gripal au fost similare cu cele ale cazului actual în următoarele aspecte (figura 1c). Debutul simptomelor a fost acut și a apărut la o medie de 2 zile după vaccinare, iar febra a apărut la majoritatea pacienților.
… pentru reacțiile adverse rare și evenimentele cu debut întârziat, sunt necesare baze de date medicale consistente, cu definiții standardizate și modele statistice adecvate (monitorizare activă privind siguranța).”

A case of interstitial lung disease following Oxford-AstraZeneca COVID-19 vaccination („Un caz de boală pulmonară interstițială în urma vaccinării cu Oxford-AstraZeneca COVID-19”)
Publicat online pe 25 iulie 2022, National Library of Medicine:

„Doamna TI s-a prezentat cu dispnee de efort și o tuse uscată, neproductivă, care a început la o săptămână după ce a primit al doilea vaccin COVID-19 în august 2021, ambele doze fiind Oxford-AstraZeneca. … În special, nu avea antecedente de boală pulmonară interstițială sau o infecție anterioară cu COVID-19.
… Au fost luate în considerare mai multe semne diferențiale, dar s-a decis un diagnostic de boală pulmonară interstițială indusă de medicamente (DIILD), cu un grad ridicat de certitudine.

DIILD este o boală rară cu prezentare variată și fără criterii de diagnostic convenite. Ca atare, rămâne un diagnostic de excludere, cu semne diferențiale potențiale incluzând infecție, hemoragie, edem sau exacerbarea bolii pulmonare subiacente.
DIILD a fost raportat anterior în șapte cazuri după vaccinarea COVID-19, deși toate au fost persoane vaccinate Pfizer BNT162b2, vaccin ARNm. [1,3,4,5]”

Vaccine-induced interstitial lung disease: a rare reaction to COVID-19 vaccination („Boala pulmonară interstițială indusă de vaccin: o reacție rară la vaccinarea COVID-19”)
https://thorax.bmj.com/content/77/1/9
British Medical Journal – Thorax, editorial, publicat inițial pe 11 septembrie 2021:

„Deși sunt necesare mai multe studii, prezența sensibilizării limfocitelor, demonstrată prin utilizarea testelor in vitro legate de stimularea limfocitelor prin medicamente după expunerea la diferite tipuri de vaccinuri, ar putea confirma existența unui mecanism comun mediat imun de leziune pulmonară.[7]

Deși autorii observă că în VigiBase, o bază de date privind siguranța medicamentelor gestionată de OMS [8], au fost identificate și alte cazuri potențiale de ILD asociate vaccinării împotriva COVID-19, acuratețea acestor raportări trebuie interpretată cu prudență... Cu toate acestea, monitorizarea continuă atât a pacienților, cât și a bazelor internaționale de date cu privire la siguranța medicamentelor pentru toxicitatea pulmonară a acestor vaccinuri este justificată.

În concluzie, clinicienii trebuie să ia în considerare toxicitatea medicamentului în diagnosticul diferențial în cazul unei insuficiențe respiratorii acute inexplicabile sau ILD și trebuie să fie conștienți de această reacție [adversă] pe măsură ce eforturile de vaccinare COVID-19 continuă.”

Sumi T, Nagahisa Y, Matsuura K, et al. Lung squamous cell carcinoma with hemoptysis
after vaccination with tozinameran (BNT162b2, Pfizer-BioNTech) („Carcinom cu celule scuamoase pulmonare, asociat cu hemoptizie, după vaccinarea cu tozinameran [vaccinul COVID-19 Pfizer–BioNTech, Comirnaty]”). Cancer toracic. 12(22):3072-3075. doi:10.1111/1759-7714.14179. Epub 2021 Oct 6. PMID:
34612003; PMCID: PMC8590897. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34612003/
Publicat online pe 6 octombrie 2021
PubMed Central, National Library of Medicine:

„La patru zile după primirea celei de-a doua doze de tozinameran (BNT162b2, Pfizer-BioNTech), pacientul a dezvoltat hemoptizie persistentă. Pacientul nu prezenta trombocitopenie sau anomalii de coagulare. Bronhoscopia a evidențiat sângerare activă din ramura traheală linguală stângă. Pacientul a fost intubat și internat la secția de terapie intensivă din cauza sângerării intense.

[Hemoptizia este definită ca expectorația cu sânge provenit din plămâni sau din tuburile bronșice ca urmare a unei hemoragii pulmonare sau bronșice.]

S-a raportat că vaccinarea împotriva coronavirusului este asociată cu tromboză și hemoragie cerebrală, iar în acest caz s-a suspectat că hemoptizia a fost indusă de vaccinare. ... în condiții precum cele după chimioradiație, în special la pacienții cu pneumonită de iradiere, la care sistemul vascular este vulnerabil, pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru evenimente hemoragice după vaccinare.”
 
Cu siguranță există mult mai multe studii pe această temă. Așteptăm cadrele medicale cinstite să vorbească!